Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O tura in M-tii Baiului

Bookmark and Share

O tura in M-tii Baiului

Duminica 13 Noiembrie, 2005. Alta iesire cu Floarea de Colt-Bucuresti. Locul de intalnire al Coltarilor, pe roate ca de obicei, personalul de 6.11 din Gara de Nord. Se crapa de zi mai devreme acum ca am trecut la orarul de iarna. Destui amatori de drumetie in vagonul nostru, al doilea de la locomotiva. Lumea sta de vorba ca sa mai treaca timpul, interesant de urmarit si baletul, bine coreografiat si exersat, pe care unii dintre noi il fac cu nasii si nasicile. Dupa Ploiesti, Mihai, cu Virginica pe post de amfitrioana, ne trateaza cu niste prajiturele delicioase facute de sotia lui. A fost atat ziua lui onomastica cat si cea de nastere(47 de ani).

La Comarnic se coboara un grup de culegatori. E o zi inchisa si rece, atat M-tii Baiului cat si Bucegii sant in ceata. D-nii Tacutu si Munteanu, ambii buni cunoscatori ai M-tilor Baiului, sugereaza un urcus pe Piciorul Gagului. Mai toata lumea pare sa fie de acord, lucru rar, asa ca in jur de ora 9 coboram in corpore in Sinaia Sud. Un grup impunator, peste 20 de persoane, unii spuneau 25, eu am numarat cam 22. Urmam linia de cale ferata putin spre sud, dupa care am prins fagasul pentru Piciorul Gagului pe stanga. Poteca foarte curata si usor de urmarit a fost intradevar o alegere buna pentru o asemenea zi. Grupul include multe din personajele obisnuite de duminica: Virginica, Mirela, Svetlana, Clara, Mioara cu Kiki, Irina, Rodica cu Tara, Maria, Mihai, Ovidiu care a adus si un tanar catarator... Au mai fost deasemenea Rodica R., Ruxi, Corvin si gemenii, Elena, Iura... Un grup mare care dovedeste ca Floarea de Colt-Bucuresti are inca multa vitalitate in ciuda mediei de varsta destul de ridicate. La capitolul asta ne-au ajutat gemenii, Mircea si Bogdan, 7 ani, si Tara, boxerita, care bate potecile muntilor de vreo 4 ani.

Revenind la poteca, Virginica, 45 de ani pe poteci de munte dupa cum ea insasi ne spune, conduce plutonul pana la gol alpin. La un moment dat a si fulguit putin pentru cateva minute. Urcusul a durat cam 1, 5 ore. Facem o prima pauza la izvor, apa putina, unde ne-am regrupat. Batea un vant subtirel, asa ca fiecare dintre noi am mai adaugat un strat sau doua. De aici, mergand spre sud, ne-am angajat intr-o traversare pe curba de nivel a Culmii Gagul Mare si a Vaii lui Bogdan. Poteca ciobaneasca e destul de clara dar nemarcata. Privelisti frumoase, cu toate ca vizibilitatea nu era foarte buna, palcurile de zada ingalbenite si pudrate cu zapada erau deosebit de atragatoare. Culori pastel peste tot. Inainte de o coborare mai lunga pe o panta inierbata si cam alunecoasa, Munteanu cu Irina, Clara si Rodica R. s-au hotarat sa urmeze poteca de culme. Restul am continuat prin padure. La traversarea Vaii lui Bogdan, unde e si o frumoasa cabana forestiera, Mioara si Kiki, catelusa Chihuahua, au luat-o pe drumul care coboara spre Valea Larga.

Urmeaza un urcus mai lung pana la Stana din Vasai de pe piciorul cu acelasi nume. Acolo am facut pauza de masa Stana e mare si in buna conditie, are doua camere folosibile in care am luat pranzul. Ovidiu avea o lampa cu gaz cu care a incalzit putin atmosfera. De la stana mai urmeaza un ultim urcus pana in culme, dupa care am prins drumul de creasta pe care l-am urmat pana in Secarie, si am coborat apoi pe Valea Batraioarei in Comarnic unde am ajuns pe la ora 17. Au fost cam 7 ore de mers intins si in jur de 25 de Km. O varianta mai scurta e coborarea pe Piciorul Florei in Posada. In Secarie am mai facut o scurta pauza la niste tufe de catina, unde toata lumea s-a vitaminizat. Paream un stol de lacuste hotarate sa devoreze totul. Svetlana, o matematiciana in civilie, musca cu pofta boabele de catina direct de pe o cracuta.

In gara Mihai a facut cinste cu bere la toti doritorii. Atmosfera placuta, Virginica era si ea in mare forma. Trenul de intoarcere inghesuit ca de obicei, am gasit totusi niste locuri pe ici pe colo. Berea si caldura m-au molesit, cand m-am trezit trecusem deja de Ploiesti. Alta tura reusita cu Floarea de Colt, a 40-ea pentru mine anul asta.

Revenind la tura de astazi, traseul, destul de lung, strabate o mare varietate de teren de la culmile Baiului la pitorestile dealuri locuite din zona Comarnicului. In conditii de vizibilitate redusa trseul este mai greu de urmarit. Apa este putina, asa ca este o idee buna sa pornim cu sticla plina. Stana din Vasai este un loc bun de popas cam la jumatatea turei. Happy trails!

Dan Golopentia      

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 6833, Ultima actualizare: Joi, 24 Nov 2005



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Azuga-Piriul Limbasel-Pastravaria Limbasel-Valea Azugii-Valea Cazacu-Piriul Frumoasa-Piriul Unghia Mica-Piriul Stevia-Piriul Rosu-Cabana Susai


Obiective: valea Azugii, păstrăvăria Limbășel, Muntele Susai. Timp necesar: 3½ - 4 ore . Drum forestier: potecă spre cabana Susai (marcaj - triunghi roșu, în ultima parte).



Este un traseu ușor de parcurs atît din aval în amonte (plecând din orașul Azuga), cît și invers (coborând de la cabana Susai). El poate fi utilizat parțial pentru ascensiuni în Munții Neamțului, la vârfurile- Paltinu, Neanițu, Ștovia, Husu, Unghia Mare, Cazacu etc. Se pleacă din stația de autobuz de lîngă biserica din centrul orașului, către est, urmărind șoseaua care străbate localitatea pe aproape 2 km. Pcntru turiștii care nu doresc să viziteze orasul, intrarea în trascu se va face de la stația fînală a liniei de autobuz aflată în margineade est a orașului Azuga. Înainte de plecare se impune un scurt tur de orizont în care se pot urmări: spre sud culmea împădurită Sorica; în SV, prin. deschiderea Prahovei, peste creasta cu molizi a Clăbucetului Baiului, o parte din abruptul Bucegilor Între Jepi și Coștila; către est, albia râului Azuga și vf. Rusu; la nord, deasupra caselor, apare Plaiul lui Moș Mihai, ce coboară din Clăbucetul Taurului și care spre Azuga se termină cu un versant cu pantă mare, împădurit cu molizi și pini. Înaîntăm spre est, prin oraș, lăsăm pe dreapta fabrica de postav, fabrica de bere, întreprinderea de vinificație, iar pe stânga cea mai mare parte a zonei rezidențiale a orașului. Totodată, către vest, dispar treptat din cîmpul privirii Jepii și Caraimanul, dar se deschide o perspectivă frumoasă asupra sectorului superior al văii Cei'bului, Colții Morarului, vf. Bucșoiu. După aproape 30 minute de la plecare suntem la capătul estic al orașului. Spre sud (dreapta) se văd versanții împăduriți ai văii Urechea, ale cărei izvoare se află sub vârful omonim. În ultima parte a traseului, drumul asfaltat continuă cu o șosea forestieră. La confluența cu Limbășelul (principalul afluent de pe dreapta râului), drumul se bifurcă. O variantă urcă spre nord, în lungul Limbășelului, până la cabana Susai. Poate fi utilizat la încheierea ex-cursiei, pentru întoarcere la Azuga (1 oră si. 30 minute). Cea de a doua variantă se desfășoară către nord-est, urmărind albia Azugii. În amonte de confluență, pe stânga drumului, se află păstrăvăria Limbășel, ale cărei înstalații și bazine pot fi vizitate. De asemenea, din spatole păstrăvăriei se poate urcă pe potecă, prin pădure, la plaiul și stânele de pe vârful Clăbucetul Azugii (2-21/2 ore; suiș anevoios în prima parte).

Continuăm traseul pe valea Azugii; după circa 15 minute, direcția se schimbă către est. În ultimul plan, la limita superioară a pădurii, vedem vf. Rusu, iar către sud (în dreapta) un vârf acoperit aproape în întregime de pădure (aparține culmii Unghia). Se depășește apoi confluent a cu pârâul Cazacu, la obârșia căruia se observă vârful cu același nume (despădurit). La el se poate ajunge pe valea Cazacu, pe o potecă. După câteva minute, albia Azugii și drumul descriu un cot larg către sud, iar un pîrîiaș de pe dreapta face o cascadă de 3-4 m înălțime pe un prag format din mamo-calcare dispuse aproape vertical. O nouă schimbare de direcție către NE până la confluența cu pârâul Frumoasa, unde albia Azugii se lărgește foarte mult. Suntem la capătul a 90 minute de la plecare și se poate face un mic popas. Spre sud, pe valea Frumoasa, urcă un drum forestier (circa 3,5 km). Din el, spre est, pe potecă, se poate ajunge la vf. Unghia Mare și vf. Rusu.

Continuăm traseul pe valea Azugii. Timp de 30 minute străbatem un sector mai îngust al văii și destul de bine împădurit. La confluența cu pârâul Unghia Mica (pe care există amenajări hi-drotehnice), drumul își schimbă direcția către nord. De aici, valea se lărgește foarte mult. Se trece printr-o suită de poienițe cu flori multicolore, cu molizi și brazi tineri. Către sud se poate urmări profilul ascuțit al vf. Unghia Mare, iar spre vest versantul estic al Clăbucetului Azugii. În albia Azugii există praguri amenajate pentru creșterea păstrăvilor. La confluența cu pârâul Ștevia, pe dreapta, în pădurcă de conifere, se vede silueta unei cabane silvice. Aici, către dreapta (est), pe valea Șteviei, urcă la vf. Neamțu un drum forestier și o potecă.

Încă 25-30 minute, traseul continuă pe drumul de lîngă albia râului, care se mențîne mai întâi pe stânga, apoi pe dreapta acestuia; valea se îngustează, iar pădurcă devine mai deasă; se trece pe lîngă cîteva barăci, se depășește confluența cu pârâul Roșu, de lîngă care se poate urcă pe potecă, pe culmea Retevoi, la cabana de vinătoare Lacul Roșu. În continuare, pe valea Azugii, după încă 40 minute, se ajunge într-o poiană unde se întîlnesc semne de marcaj turistic (triunghi roșu) care due spre stânga la cabana Susai, iar spre dreapta la Lacul Roșu. Către nord, drumul forestier continuă la obârșia Azugii.

După cîteva minute de odihnă la margineaalbiei Azugii sau pe banca de pe dreapta drumului se reia traseul spre stânga la cabana Susai, pe poteca mai lată îndicată cu marcaj turistic (triunghi roșu). La început panta este aceentuată și necesită efort, apoi survin patru altemanțe de sectoare cu înclinare mai mica și mai mare. Poteca se strecoară printr-o frumoasă pădure de conifere, apoi prin poienițe din care, peste vârfurile arborilor, către nord-vest, pot fi zărite crestele Postăvarului și Pietrei Mari. După 30-40 minute și după ce se parcurge o diferență de nivel de circa 200 m se întră într-o poiană ceva mai lar-gă, din care se iese pe culme; în mijlocul aces-teia se află cabana Susai. Aici există cîțiva stâlpi de marcaj cu săgeți pe care sunt inicate traseele ce pot fi urmărite: cruce albastră spre Clăbucet-Plecare (2Vi ore) (traseul 12); cruce rosie, bandă roșie spre Predeal, prin Cioplea (11/4 oră); cruce roșie către Piatra Mare (31/4 ore).

De la cabana se poate coborî și spre orașul Azuga, urmărind drumul pietruit care pleacă de la sud vest de aceasta, pe sub vf. Cocoșului, pe valea Limbășelului. Îndiferent de varianta aleasa, se impune ca în momentele de repaus să se realizeze un scurt tur de orizont spre est, sud și sud-vest (vezi traseul 13).


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii