Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O tura in M-tii Baiului

Bookmark and Share

O tura in M-tii Baiului

Duminica 13 Noiembrie, 2005. Alta iesire cu Floarea de Colt-Bucuresti. Locul de intalnire al Coltarilor, pe roate ca de obicei, personalul de 6.11 din Gara de Nord. Se crapa de zi mai devreme acum ca am trecut la orarul de iarna. Destui amatori de drumetie in vagonul nostru, al doilea de la locomotiva. Lumea sta de vorba ca sa mai treaca timpul, interesant de urmarit si baletul, bine coreografiat si exersat, pe care unii dintre noi il fac cu nasii si nasicile. Dupa Ploiesti, Mihai, cu Virginica pe post de amfitrioana, ne trateaza cu niste prajiturele delicioase facute de sotia lui. A fost atat ziua lui onomastica cat si cea de nastere(47 de ani).

La Comarnic se coboara un grup de culegatori. E o zi inchisa si rece, atat M-tii Baiului cat si Bucegii sant in ceata. D-nii Tacutu si Munteanu, ambii buni cunoscatori ai M-tilor Baiului, sugereaza un urcus pe Piciorul Gagului. Mai toata lumea pare sa fie de acord, lucru rar, asa ca in jur de ora 9 coboram in corpore in Sinaia Sud. Un grup impunator, peste 20 de persoane, unii spuneau 25, eu am numarat cam 22. Urmam linia de cale ferata putin spre sud, dupa care am prins fagasul pentru Piciorul Gagului pe stanga. Poteca foarte curata si usor de urmarit a fost intradevar o alegere buna pentru o asemenea zi. Grupul include multe din personajele obisnuite de duminica: Virginica, Mirela, Svetlana, Clara, Mioara cu Kiki, Irina, Rodica cu Tara, Maria, Mihai, Ovidiu care a adus si un tanar catarator... Au mai fost deasemenea Rodica R., Ruxi, Corvin si gemenii, Elena, Iura... Un grup mare care dovedeste ca Floarea de Colt-Bucuresti are inca multa vitalitate in ciuda mediei de varsta destul de ridicate. La capitolul asta ne-au ajutat gemenii, Mircea si Bogdan, 7 ani, si Tara, boxerita, care bate potecile muntilor de vreo 4 ani.

Revenind la poteca, Virginica, 45 de ani pe poteci de munte dupa cum ea insasi ne spune, conduce plutonul pana la gol alpin. La un moment dat a si fulguit putin pentru cateva minute. Urcusul a durat cam 1, 5 ore. Facem o prima pauza la izvor, apa putina, unde ne-am regrupat. Batea un vant subtirel, asa ca fiecare dintre noi am mai adaugat un strat sau doua. De aici, mergand spre sud, ne-am angajat intr-o traversare pe curba de nivel a Culmii Gagul Mare si a Vaii lui Bogdan. Poteca ciobaneasca e destul de clara dar nemarcata. Privelisti frumoase, cu toate ca vizibilitatea nu era foarte buna, palcurile de zada ingalbenite si pudrate cu zapada erau deosebit de atragatoare. Culori pastel peste tot. Inainte de o coborare mai lunga pe o panta inierbata si cam alunecoasa, Munteanu cu Irina, Clara si Rodica R. s-au hotarat sa urmeze poteca de culme. Restul am continuat prin padure. La traversarea Vaii lui Bogdan, unde e si o frumoasa cabana forestiera, Mioara si Kiki, catelusa Chihuahua, au luat-o pe drumul care coboara spre Valea Larga.

Urmeaza un urcus mai lung pana la Stana din Vasai de pe piciorul cu acelasi nume. Acolo am facut pauza de masa Stana e mare si in buna conditie, are doua camere folosibile in care am luat pranzul. Ovidiu avea o lampa cu gaz cu care a incalzit putin atmosfera. De la stana mai urmeaza un ultim urcus pana in culme, dupa care am prins drumul de creasta pe care l-am urmat pana in Secarie, si am coborat apoi pe Valea Batraioarei in Comarnic unde am ajuns pe la ora 17. Au fost cam 7 ore de mers intins si in jur de 25 de Km. O varianta mai scurta e coborarea pe Piciorul Florei in Posada. In Secarie am mai facut o scurta pauza la niste tufe de catina, unde toata lumea s-a vitaminizat. Paream un stol de lacuste hotarate sa devoreze totul. Svetlana, o matematiciana in civilie, musca cu pofta boabele de catina direct de pe o cracuta.

In gara Mihai a facut cinste cu bere la toti doritorii. Atmosfera placuta, Virginica era si ea in mare forma. Trenul de intoarcere inghesuit ca de obicei, am gasit totusi niste locuri pe ici pe colo. Berea si caldura m-au molesit, cand m-am trezit trecusem deja de Ploiesti. Alta tura reusita cu Floarea de Colt, a 40-ea pentru mine anul asta.

Revenind la tura de astazi, traseul, destul de lung, strabate o mare varietate de teren de la culmile Baiului la pitorestile dealuri locuite din zona Comarnicului. In conditii de vizibilitate redusa trseul este mai greu de urmarit. Apa este putina, asa ca este o idee buna sa pornim cu sticla plina. Stana din Vasai este un loc bun de popas cam la jumatatea turei. Happy trails!

Dan Golopentia      

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 6596, Ultima actualizare: Joi, 24 Nov 2005



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Predeal-Cabana Cioplea-Cabana Susai-Valea Azugii-Cabana de vinatoare Lacul Rosu-Lacul Rosu (Gavan)-Stina de pe Muntele Rosu-Saua Turcu-Saua Paltinu-Pasul Predelus


Obiective: cabana Susai. Lacul Roșu, pasul Predeluș. Timp necesar: 5½ -6 ore (până la pasul Predeluș). Marcaje: Cioplea-Susai (bandă roșie); Susai-Lacul Roșu (triunghi roșu); Muntele Roșu-vf. Paltinu-Sloeru-Mărcușanu (bandă roșie). Accesibil îndeosebi vara și toamna, pe timp senin.



Traseul străbate sectorul nordic al Munților Baiului și asigură legătura, în general, pe culme, între văile Prahovei, Azugii, Doftanei. Din pasul Predeluș poate fi continuat spre Teleajen și stațiunea Cheia. Se pleacă din gara orasului Predeal spre NE, urmărind timp de 30-40 minute șoseaua care duce la hotelul și cabana Cioplea. Pe acest sector pot fi folosite și autobuzele care asigură legătura între cele două puncte. Pe parcurs, spre vest și nord, pot fi observate crestele nordice ale Bucegilor (îndeosebi sectorul munții Morarului-Buc-șani). culmile împădurite ale Crăbucetelor Predealului, abruptul sudic al Munților Postăvaru, despicătura Timișului și o parte din Munții Piatra Mare. De la cabana Cioplea, drumul se desfășoară către sud-cst (jumătate dreapta), coborând usor printr-o splendidă pădure de conifere (rezervație silvică) timp de 7-10 minute, până se ajunge într-o poiană largă, în valea Puriștoaca. Înainte de a intra în pădure, pe dreapta drumului vedem un panou turistic pc care este prezentat în ansamblu traseul de creastă (bandă roșie) care leagă regiunea Predealului de Munții Ciucaș (stațiunea Cheia). Unele secțiuni ale drumului care va fi prezentat în continuare se desfășoară și pe marcajul bandă roșie. De aceea este bine ca acesta din urmă să fie cunoscut (Predeal-Cioplea - Susai - șaua Pietricica - vf. Andrei - vf. Paltinu - pasul Predeluș - vf. Prisaca - vf. Urlățelu - vf. Zănoaga - vf. Bobul Mare - pasul Bratocea). Alături de banda roșie, pe arborii din pădure apar și alte semne de marcaj (cruce roșie, cruce albastră, punct albastru) care leagă Predealul de obiective turistice din Munții Piatra Mare sau de cabana Susai.

În poiana din valea Puriștoaca, drumul pe care am coborât de la Cioplea își schimbă direcția, desfășurîndu-se către vest și urmărind albia acesteia pe dreapta până la șoseaua națională din Predeal. De altfel, acest traseu poate fi urcat într-o a doua variantă, la Susai pe valea Puriștoaca, avind ca punct de plecare podul C.F.R. (la sud de gara Predeal), într-o oră. El este marcat cu cruce roșie, care apare mai des de la intrarea în pădure (amonte de pîrtia de schi). Din poiana de pe valea Puriștoaca continuăm traseul din bucla pe care o face drumul și unde există un stâlp de marcaj cu săgeată (arată direcția către cabanele Susai și Piatra Mare). Se urcă spre est pe o potecă lată, către marginea pădurii. Pe un stâlp de marcaj apar traseele către vârful Piatra Mare prin Pietricica (punct albastru, 5 ore) și spre Cioplea (10 minute). În continuare, prin pădure, panta devinc mai mare, urcușul este mai dificil, apar dublări și triplări ale potecii. După încă 30 minute se ajunge aproape la 1 320 m înălțimc, pe creasta culmil care separă valea Limbășelului Mic (est) de bazinul superior al Puriștoacei (vest). Poteca urmărită se întîlncște cu alta ce vine din sud, dinspre cabana Clăbucet-Plecare (cruce albastră, 1 oră și 30 minute până la Gîrbova). De la întersecție, traseul continuă în stânga, urcând către nord-est prin pădure, timp de circa 5 minute, până la un stâlp cu două săgeți (15 minute până la cabana Susai - bandă roșie și cruce albastră; 3-4 ore până la Piatra Mare - cruce roșie). Urmează o nouă modificare de direcție către est (dreapta), sectoarele cu pantă ușoară altemînd cu pante ceva mai repezi; în dreapta, printre molizi, se vede drumul forestier de pe valea Limbășelului Mic. Se iese din pădure într-o poiana, în mijlocul căreia se află cabana Susai (1420 m). Au trecut 60 minute de la ple-carea din Cioplea și 2-2½ ore de la plecarea din Predeal pe valea Puriștoaca. Se impune un popas pentru odihnă și pentru a admira panorama care se deschide spre est și sud. Identificăm cîteva vârfuri și culmi mai importante din Munții Baiului. În fața se deschide valea împădurită a Limbășelului, care separă culmea Clăbucetul Azugii (1 585 m; stânga, cu poiana mica și stână) de Clăbucetul Taurului (1 519 m; dreapta, cu poiana și baliză); în dreapta, vf. Cocoș (1478 m, împădurit); spre est, peste vârfurile molizilor, apare o parte a culmii (cu pășune) ce coboară către nord din vârful Paltinu (1 899 m, ca o cupola); urmează șaua Paltinu și trei vârfuri ascuțite, dintre care cel din mijloc (vf. Neamțu, 1923 m) atînge altitudinea maxima din regiunea prezentată. La dreapta (sud) de acestea se profilează o culme cu aspect trapezoidal (Ștevia, 1906 m), apoi o șa largă (la obârșia văii Unghia Mica), după care urmează în sud-est culmea Rusului (semicirculară și cu ravenă putemică pe mijloc) și vârful semeț al Unghiei Mari (1 847 m). Dincolo de acestea, spre sud, apar culmi mai joase (1550-1650 m) și împădurite până aproape de creasta (Muntele lui Petru în stânga, vf. Cazacu în cen-tru și vf. Urechea în dreapta). În spatele lor mai pot fi zărite cîteva înălțimi ce depășesc 1 700 m. Între acestea se impune Baiul Mare, din care se desprinde spre vest Muntele Cumpătu. Prin des-chiderea Limbășelului, către sud-vest, în ultimul plan, pot fi identificate cu ușurînță cîteva vârfuri mai importante din estul Munților Bucegi (Coștila, Caraiman, Jepii, Fumica, Vârful cu Dor). Către vest, printre crengile molizilor și brazilor, se recunosc culmea Cheii din Munții Postăvaru și o bună parte a crestei principale a acestuia.

De la cabana Susai se pot urmări mai multe trasee: poteca marcată cu band a roșie (din spa-tele cabanei spre șaua Pietricica - vf. Paltinu); poteca marcată cu cruce albastră (traseu comun cu precedentul până în șaua Pietricica, apoi pe valea superioară a Azugii, de unde urcă pe culmea de la N, unde se întîlnește cu banda roșie în șaua de la sud de vf. Andrei); poteca nemarcată ce pleacă spre sud, prin pădure, până în po-iana de pe vf. Clăbucetul Azugii, de unde coboară în valea Azugii, în spatele păstrăvăriei Limbășel; drumul forestier din lungul Limbășelului; poteca marcată cu triunghi roșu ce duce la Lacul Roșu (Găvan), iar de aici la cabana Rențea.

Reluăm traseul propus. Poteca străbate spre est poiana Susai (triunghi roșu). După cîteva minute, ajungem la margineapădurii, de unde începe coborîșul spre albia Azugii, unde se ajunge după circa 30 minute. La început (8-10 minute), poteca foarte lată trece prin cîteva poienițe și are o pantă lină, apoi coborîsul devine mai susținut, sectoarele cu înclinare de 30-35 grade altemînd cu cele de 5-10 grade. Ultimele 3-5 minute aparțin unei pante mari, pe care pădurea este mai rară; aici, din drumul principal se desprind lateral poteci secundare. Se iese într-o poiana străbătută de drumul forestier și de albia Azugii, la o altitudine de 1 175 m. Pe malul stâng al râului există o bancă pentru odihnă și săgeți îndicatoare (spre cabana Susai și spre cabana Rențea pe la lacul Găvan, 4 ore). De lîngă bancă, poteca se desfășoară prin poiana, către nord (marcaje pe doi molizi grosi), apoi prin pădure. Imediat, o săgeată îndică modificarea direcției spre est (dreap-ta). Poteca urcă o pantă mai mare timp de 7-10 minute, întră apoi într-o rariște, taie o buclă a drumului forestier de pe Pârâul Roșu (se vede În stânga creasta Pietrei Mari), suie taluzul drumului pe cîteva trepte amenajate și apoi versantul pe o pantă de 20-250. La capătul ei suntem la 1 320 m și la circa 20 minute de la plecarea din albia Azugii. În continuare, poteca lată urcă domol printr-o pădure de molid, trece prin cîteva poienițe, de unde poate fi zărită creasta sud-estică a Pietrei Mari. După 40-50 minute de la plecare (1 460 m înălțime), direcția traseului se schimbă către nord-est, întrînd într-o poiana largă, pe culme, în mijlocul căreia se află un observator de vânătoare. Din capătul celălalt al poienii, peste vârfurile molizilor, spre sud și vest, vedem abruptul estic al Bucegilor (între vârfurile Fumica și Bucșoiu), apoi o parte a crestei Pietrei Craiului și abruptul sud-estic al Munților Piatra Mare. Spre sud-est se pot urmări bazinul de obîrsie al Retevoiului, vârfurile Turcu (1833 m), Paltinu (1 823 m), Neamțu (1 923 m). Unghia Mare (1 847 m), iar în spate Baiul Mare.

In continuare, poteca urcă ușor timp de 10- 15 minute pe lîngă un pîlc de conifere, străbate o

poiană (pe dreapta se vede im observator do vânătoare), trece treptat sub nivelul culmii și intră în pădure, schimbîndu-și direcția către est (dreapta). Se ajunge la cabana de vînătoare Lacul Roșu după aproape 3½ ore de la plecarea din Cioplea. Se recomandă un popas și alimentarea cu apă de la izvorul din spatele cabanei, întrucît în continuare pe traseu sursele de apă sunt mai rare, iar debitul lor mult mai mic. De la cabana, poteca foarte lată se desfășoară aproape în curbă de nivel, mai întîi spre est, apoi către sud-est, trece pe stânga culmii (la nord), iar după 700-800 m pe dreapta, ocolește două vârfuri secundare ale culmii Retevoi, după care începe să coboare către sud-est (jumătate dreapta). Întâlnim un stâlp cu săgeți care îndică 100 m până la lacul Găvan (Lacul Roșu), dar în realitate distanța este ceva mai mare. Lacul Roșu este un ochi de apă circular format într-o mica depresiune de culme, cu adincime sub 1 m. De jur-împrejur, o poieniță. De aici, marcajul triunghi roșu coboară în stânga (spre nord) în valea Azugii, de unde urcă la Clăbucetul Mare și la cabana Rențea în circa 21/2 ore. Două săgeți îndică și timpul necesar pentru deplasare spre cabanele Cioplea și Rențea.

Reluăm traseul din poienița de pe malul Lacului Roșu, urmărând în dreapta o poteca nemarcată care trece pe la sudul lacului. Ea întră în pădure și iese după cîteva minute la stâna de pe Muntele Roșu. În continuare se menține la limita dintre pădure și pășune, ocolind bazinul de recepție al văii Lacul Roșu. După 10 minute de la plecarea de la lac se întîlnește drumul ce urcă din valea Azugii pe Piciorul Boului. De aici, traseul urmărește poteca (mai slab conturată) ce suie spre est, dind roată bazinului pârâului Turcu. Urcușul e mai dificil, datorită pantei mari. Cei aproape 70 m diferență de nivel sunt parcurși în circa 10 minute. Poteca ocolește vârful și iese într-o șa aflată la obîrșiile Azugii și ale pârâului Turcu. Aici se deschide o panorama frumoasă în toate direcțiile, ceea ce impune un scurt popas. Spre nord vedem bazinul de recepție al văii Azugii și vf. Tigăi apoi (la nord-est) mai întîi valea Doftanei Ardelene, iar în ultimul plan valea Tărlungului, pe care poate fi observată o fîșie din lacul de acumulare Tărlung. Mai la dreapta se impun crestele Ciucașului (vârful principal în centru), prelungite în nord prin Colții Nitrii, iar la sud culmea Bratocea, terminată cu Colții Bratocei. În fața Munților Ciucaș mai apar două vârfuri partial împădurite (la N Dungu, iar la S Tesla) care domină cu 300-400 m culmile ce coboară spre Tărlung. La dreapta Munților Ciucaș, în ultimul plan, se disting culmea Gropșoarele (mai înaltă) și vf. Zăganu (în dreapta), iar în fața lor culmea teșită a Muntelui Bobul. Într-un plan mai apropiat remarcăm obârșia văii Turcu, dominată în stânga de vf. Turcu, apoi vîrfurile Neamțu, Rusu, Unghia Mare, Baiul Mare; spre sud-vest, privirea urmărește văile ce coboară spre albia Azugii, cotul acesteia la sud de vf. Clăbucetul Azugii, dincolo de care se impun vf. Cazacu și ampla fațadă estică a Bucegilor; spre vest apar poiana Susai, vf. Cocoș, Clăbucetul Taurului, cabana Clăbucet-Plecare, Munții Piatra Craiului, iar în zilele senine cîteva vârfuri din Munții lezer. În sfîrșit, la nord-vest, dincolo de Clăbucetele Predealului, deosebim un mic sector din depresiunea Brașov și abrupturile munților Postăvaru și Piatra Mare. În șa este reîntîlnit marcajul bandă roșie care vine din nord, de la vf. Tigăi. El este aplicat pe stâlpi, la distanță mare. Poteca este îngustă, de aceea se impune sporirea atenției.

Reluăm drumeția urcând spre sud un vârf secundar al culmii Turcu (în 7-10 minute), după care mergem aproape în curbă de nivel pe la nord-est de vf. Turcu, până în saua Turcu, dintre acesta și vf. Paltinu. De aici, privind spre nord, poate fi observată și culmea Rențea. În continuare, poteca ocolește vârful Paltinu, intersectînd două ravene (în prima există un izvor cu debit mic). După încă 15-20 minute se ajunge în saua Paltinu (dintre vf. Paltinu și vf. Neamțu), unde se deschide o frumoasă perspective asupra bazinului Mușiței și pasului Predeluș, dincolo de care se impune Muntele Sloeru-Mărcușanu (versanți împăduriți și largi platouri cu pășune la partea superioară); către SE apar Munții Grohotiș. Din sa se poate merge spre sud, peste vf. Neamțu, la vf. Rusu, cu posibilități de coborîre spre valea Azugii sau spre valea Doftanei (prin bazinul Mușiței). De lîngă stâlpul cu marcaj (bandă roșie), traseul marcat coboară însă pe versantul sudic al vf. Paltinu (la 100-150 m sub vârf), întersectînd mai multe ogașe. După 10-15 minute se ajunge pe piciorul Predeluș, pe care se va coborî până în pas (se ajunge după încă 30 minute). Aici se întâlnește drumul care face legătura dintre văile Doftana și Doftana Ardeleană. Marcajul continuă prin pădure spre Muntele Sloeru - Mărcușanu, pe care-l ocolește pe la sud, iar de acolo spre Muntele Babes și pasul Bratocea. Din pasul Predeluș, urmărind drumul care coboară în lungul Doftanei, putem ajunge după circa 8 km în bazinetul Valea Neagră, unde, la nevoie, se poate înnopta într-una din cabanele forestiere.


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii