Sambata am fost intr-o excursie de o zi in Leaota. Tinta principala - varful Leaota, de 2133m. Suntem la a doua incercare de a ajunge pe varf.
Prima data a fost in noiembrie trecut, insa fara reusita pentru ca ne-am ratacit si nu ne-am fi incadrat in timp. De data asta am plecat
devreme din Bucuresti, la 4 dimineata asa ca premizele erau bune.
Cel mai bun loc de acces pentru a urca pe varf intr-o singura zi este cabana Bratei, situata pe valea paraului cu acelasi nume, la altitudinea
de aproximativ 1200m. Din Bucuresti am facut 2 ore si jumatate cu masina, drumul este asfaltat cu exceptia ultimilor 3 km. Am mers prin
Targoviste, am urmat DN71 spre Sinaia si la Moroieni luat-o la stanga, pe valea Ialomitei. Este indicator rutier pe DN, sunt 13 km pana la cabana Bratei.
Pe drumul asfaltat mergem in continuare cam 10km, trecem de taberele Caprioara, Cerbul si Vanatorul si apoi se urmam drum forestier la stanga
(de fapt inainte, pentru ca acolo drumul asfaltat face 180 de grade la dreapta). Si acolo este indicator, asa ca nu sunt probleme.
La cabana Bratei lasam masina, mergem 100m pe drum in sus si traversam paraul pe un pod. Urcam putin prin curtea unei cabane de vanatoare, traversam
apoi paraul Sutila, afluent al Brateiului si incepem un urcus pronuntat pe o culme impadurita. Marcajul cruce rosie se distinge clar la inceput, poteca
este larga asa ca acum nu sunt probleme.
Problemele apar la circa o ora de la plecare, cand marcajul dispare. Poteca clar conturata pana acum se opreste pe un varf impadurit, care pe
harta este dat ca avand cota 1656m. Aici pierdusem data trecuta destul timp ca sa ne dam seama cum continuam. Acum stim drumul si mergem la sigur. Lasam varful in stanga si
coboram prin padure la mica distanta de culme, avand culmea in stanga noastra. Se poate cobori si direct pe culme insa este mai greu din cauza
vegetatiei. Dupa circa 5-10 minute ajungem intr-o sa. De aici continuam in urcus si in 10-15 minute iesim pe culmea despadurita.
Din sa pana in culme nu am gasit poteca clar conturata, probabil ca mergea pe curba de nivel. Daca tinem directia inainte si nu coboram ajungem
oricum la gol alpin si nu ne vom rataci.
Odata ajunsi pe culme ne orientam spre dreapta, sarim un mic varf si observam in stanga noastra, la mica distanta de o stana. Langa stana, putin
mai jos exista izvor de unde ne putem realimenta cu apa.
Macajele lipsesc, insa daca nu avem ceata sansele de ratacire sunt minime. Urcam spre varfurile Rateiului, care apar masive in fata noastra. Leaota
inca nu se vede, este in spatele lor. Urcusul pe Ratei dureaza aproximativ o ora si suntem pacaliti de cateva ori crezand ca am ajuns.
Sunt doua varfuri ala Rateiului. Le-am putea ocoli, insa preferam sa urcam direct pe ele. Vedem acum tinta excursiei, vf. Leaota cu o piramida
de pietre in varf. Inca jumatate de ora si ne odihnim acolo. Noi am facut cam 3 ore si jumatate de la Bratei, cu pauza de 15 minute la
stana. In mers lejer sunt cam 4 ore.
Din varf vedem Bucegii, Piatra Craiului, Iezer-Papusa, iar in vale orasul Campulung. Cred ca peste culmea Iezerului am vazut trapezul Vistea-Moldoveanu,
insa nu sunt 100% sigur de asta. Intr-o zi cu vizibilitate perfecta am vedea pana in Oltenia, in Buila-Vanturarita, insa nu este cazul acum.
Pentru ca stam bine cu timpul alegem sa continuam pe culmea principala inspre nord, desi initial ne propusesem sa ne intoarcem pe acelasi drum.
Vom incerca sa ne intoarcem pe culmea muntelui Jugureanu in valea Brateiului.
Culmea Jugureanului o identificam usor din varful Leaota, pentru ca este cea mai lunga culme neimpadurita situata la Nord de varf dintre cele care sunt orientate spre
valea Brateiului.
Coboram 300 de m destul de abrupt din varf pana in urmatoarea sa, si ocolim bazinul vaii Mitarca, apoi bazinul vaii Jugureanu. Iesim din
traseul culmii principale pe o poteca ce se contureaza prin iarba pe culmea Jugureanului. Pana aici am facut cam o ora din varf.
Culmea nu pune probleme de orientare, insa situatia se schimba la intrarea in padure, la 1650m. Noi am incercat sa tinem direct culmea si nu
am cautat foarte atenti poteca. Ne-am dat seama destul de repede ca ne-am ratacit, insa am ales sa coboram asa, ultimii 300 de metri pana in
vale. La intrarea in padure culmea nu mai este definita asa ca nu mai avem punct de reper si o luam direct in jos. Ghinionul este ca am dat de
padure tanara si vegetatia este deasa, insa cu atentie se poate. In jumatate de ora suntem la drumul forestier din valea Bratei, la circa 4 km de cabana.
De jos vedem ca ar fi fost mai bine ca de pe culme, din locul in care se termina golul alpin sa ne fi orientat catre dreapta, pentru ca pe acolo
era padure batrana prin care am fi coborat mai usor.
La intoarcere am stat de vorba putin cu cabanierul de la Bratei. Cabana este deschisa in tot timpul anului, are centrala termica cu lemne,
baie si dusuri cu apa calda. Putem cumpara bere sau suc de acolo, insa nu este mancare gatita.
Iarna cabanierul deszapezeste drumul cu plugul asa ca probabil se poate ajunge oricand cu masina. Cazarea este 420.000 de lei pentru camera de 3-4 locuri.
|