Jurnale - Pasi in doi

Mâncăm pe îndelete concomitent amintindu-ne, comparând dificultatea traseului Văi Albe cu zone dificile traversate de noi în precedente ture alpine ( creasta S-N a Pietrei Craiului, traseul Anghelide-La Ulcior-Brâul de Mijloc, Poiana Închisă, Crăita, Vâlcelul cu Fereastră-vf. Ascutit-La Găvan-v.Ursilor, apoi în Făgăras creasta principală , Strunga Dracului,


-4-

Fereastra Zmeilor, La Trei Pasi de Moarte, Cheile Tesnei, Prisăcinei, Jelerăului sau Prolazului din valea Cernei-Domogled, creasta La Prepeleac-Brâna Caprelor-vf.Bucosiu -vf.Omu în Bucegi, creasta principală a m-tilor Rodnei, creste secundare ale acelorasi îndrăgiti de noi munti...). Niciuna nu pare a fi comparabilă ca întindere, accidentare , succesiune de obstacole cu Valea Albă. Ne bucurăm asadar. Papa făcând-o a doua oară , eu în premieră.
Vrem să dormim la Cabana Omu. O luă din loc în timp ce vântul readuce negura deasupra platoului, măturând-o, întinzând-o peste tot, închizând perspectiva . O luăm tangent dinspre Costila spre drumul ce leagă Cabana Babele de Cabana Omu (bandă galbenă, negăsită initial , urmând o vreme crucea rosie ce duce spre Refugiul Costila) . Tăiem spre nord est câteva vâlcele apoi revenim si dăm de marcajul bandă galbenă. Ne întâlnim cu grupul celor patru tineri urcati prin Valea Albă si facem o bucată de drum împreună. La stânga apare obârsia văii Ialomitei . În zona La Cerdac , în loc să intrăm pe traseul de vară optăm pentru cel de iarnă care urmează creasta . Un efort suplimentar dar răsplătit de perspectiva deschisă spre zona superioară a Văii Cerbului, dincolo de aceasta tronând Coltii Morarului iviti/dispăruti din neguri. Coborâm spre Mecetu Turcesc si apoi urcăm spre vf.Omu (2507m) . Frig. Vânt.Ceată. Animatie. Doi sârbi la taifas pe o băncută din fata cabanei. În sala de mese un grup jucând bridge sau canasta. Tineri luând masa, încălzindu-se cu-n ceai de caramel si esenta de rom. Altii rehidratându-se cu o bere.
Ne cazăm la parter, pe priciuri , apoi mergem să cinăm . Soarele apune într-un laviu auriu-sângeriu . Mai vin turisti. Altii dorm dusi , infofoliti în tocite pături. Ne culcăm pe la ora 20,30 constienti că ne astepată o altă zi cu traseu lung, mai putin dificil, spectaculos însă.
Eu adorm rapid în molatecul sac de puf. Papa mai greu.Iese o dată si revine bocnă de frigul noptii. Ne trezim adesea. Să fi fost vreo 20-30 pe priciuri ?
La 6,45 dau semnalul sculării. Ies primul si pregătesc micul dejun . Comand două ceaiuri lesinate apoi un al treilea, pentru drum, combinându-l cu apă minerală, apă chioară, lămâi, miere de albine. Trag o ocheadă în bucătărie. Mizerie. ca si în cabană. Pe aragaz trei marmite din aluminiu, fiecare de vreo 10 l, cu ceai pus la fiert la 1 ian. , completat până la Revelion. Alături, într-o cioaică afumată , se topeste caramel . Miroase si a esentă ordinară, de rom. Ceai proaspăt !? Văi de curul nostru, neam prăpădit ! 7.000 lei cana de apă colorată(ceai). 12.000 lei 1/2 l apă. 25.000 lei o doză de bere. 60.000 lei locul/prici . Tarifele includ desigur jegul asesonat cu praf cosmic. Îmbucurător e faptul că resturile, ambalajele de tot felul sunt adunate dimineata si puse în saci de rafie pt. a fi coborâti în vale.
Plecăm la 8 dim. în timp ce majoritatea turistilor doarme dusă. Unii cu dobermanul sau pekinezul alături. Temperatura e la limita înghetului, stimulată de rafalele violente de vât care degajează cerul . Ne ghidăm pe bandă albastră , pe lângă Statia Meteo Omu , lăsând la dreapta vf. Bucosiu Mare (2492m) , în umbră . Îmi aduc aminte de traseul făcut din Busteni spre Poiana Izvoarelor-La Prepeleac-vf.Bucosiu Mare-Vf.Omu-v.Cerbului Busteni. Initial singur apoi cu Papa si Alex.
În fată se desfăsoară Muntele Gaura cu impresionant-pitorescul vf.Scara (2422 m) , dincolo de acesta , însorită , Piatra Craiului. Opt capre negre pasc la nici o sută de metri în fata noastră. Adulte si iezi. Pe măsură ce ne apropiem traversează poteca spre dreapta, spre culmile umbrit-prăpăstioase ale Bucsoiului Mare . O clipă se opresc deliberat parcă, în tipică poză, avântate sau cu gâtul în retroflexie , deasupra buzei prăpăstiei , lineare siluete negre suprapuse orizontului. Câtă gratie ! Dispar parcă niciunde.