Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Pe drumuri de munte: Defileul Deda-Toplița

Bookmark and Share

Pe drumuri de munte: Defileul Deda-Toplița

Se zice că a urca în munţi este mai mult decât un simplu sport, este un mod de viaţă, o stare de spirit, chiar o experienţă ce se apropie de misticism. O tură pe munte este de fapt o evadare dintr-un mediu cotidian ce ne consumă fizic şi psihic, şi nu în ultimul rând are legătură cu prietenia, cu relaţiile interumane, şi cu relaţia ancestrală a omului cu natura.

Defileul Deda-Topliţa situat la aproximativ 60 de kilometri de Târgu Mureş a reprezentat şi reprezintă cel mai apropiat loc de evadare atât pentru mine cât şi pentru mulţi alţi iubitori de natură mureşeni. Îmi amintesc cu plăcere de turele din Munţii Căliman şi Gurghiu, de peisajele care mi-au rămas bine întipărite pe retină, de pozele pe care le-am făcut de-a lungul timpului, de anumite întâmplări mai mult sau mai puţin plăcute petrecute în aceste excursii, de dimineţile în care ne sculam cu ochii cârpiţi de somn să prindem trenul care să ne ducă în defileu, de cum moţăiam rupţi de somn în trenul ce ne aducea seara înapoi în acasă şi mai ales de prietenii ce m-au însoţit de-a lungul timpului în aceste excursii fizic, prin intermediul pozelor sau poate doar al gândului.

Defileul Deda-Topliţa situat geografic în judeţul Mureş, este o regiune deosebit de pitorească şi atrăgătoare, cu un potenţial turistic extraordinar, neexploatat încă. Din păcate datorită defrişărilor masive, eroziunii terenului, neglijenţei şi nepăsării oamenilor şi incompetenţei autorităţilor, acest potenţial riscă să devină nevalorificat, ca de altfel a multor alte zone din Munţii Carpaţi. Munţii vulcanici Căliman şi Gurghiu sunt străpunşi complet de râul Mureş pe o distanţă de aproximativ 30 km, de-a lungul defileului fiind presărate numeroase aşezări umane, între care se interpun sectoare mai înguste, cu aspect de chei. Munţii Căliman reprezintă cea mai întinsă unitate montană din Carpaţii Orientali, pe o suprafaţă de aproximativ 2000 km2 fiind cel mai înalt şi spectaculos masiv vulcanic din ţară. Munţii Gurghiu sunt de asemenea munţi vulcanici cu o suprafaţă de aproximativ 1400 km2, şi deşi sunt în umbra Călimanilor sunt la fel de atrăgători ca aceştia din punct de vedere peisagistic. Ambele masive se caracterizează prin văi strâmte şi adânci, slab populate, culmi lipsite de pasuri de înălţime şi de drumuri bine definite, dar împânzite de cărările şi potecile ciobanilor. La toate acestea putem adăuga izolarea şi sălbăticia acestor masive. Uneori poţi să baţi zile întregi potecile acestor munţi fără a întâlni ţipenie de om chiar şi pe timp de vară, ca să nu mai vorbim de iarnă, dezavantajul acestei izolări fiind posibilităţile de cazare reduse.

Aceşti munţi se remarcă prin platoul trapezoidal de piatră Scaunul Domnului, misterioasele stânci reprezentând cei Doisprezece Apostoli, ciupercile de piatră de pe platoul vârfului Tihu, vârful Pietrosu Călimanilor (2102m), Stânca Şoimilor de la Stânceni Neagra, Sfinxul de la Gălăoaia, Stânca Listeş din Iod sau "Virilitatea" Calului din aceeaşi localitate.

Cel mai cunoscut punct de atracţie al defileului îl reprezintă Vârful Scaunul Domnului (1381m). Platoul Scaunul Domnului poate fi admirat din depărtare atât de pe şosea cât şi din tren, din satele din apropierea comunei Deda. Acest loc minunat, ca o cetate, formată din zidurile stâncilor naturale, oferă o frumoasă panoramă spre crestele mai înalte ale Călimanilor. Din punctul de vedere al legendelor ce se ţes în jurul platoului, putem spune că turiştii urcă "Pe urmele vrăjitoarei din Funtunele", vârful inspirând cartea lui Wass Albert "Lângă Scaunul Domnului". Acest vârf este accesibil pe mai multe trasee. Cel mai recomandat ar fi traseul ce porneşte din satul Deda-Bistra de pe D. N 15 şi urcă până la Vârful Zăpodia Ursului de acolo ajungându-se prin Şaua Scaunului pe Vârful Scaunul (marcaj bandă albastră). Traseul poate fi abordat şi pe drumul forestier Deda Bistra, de unde urcăm pe gura Zăpodia cu cale (marcaj triunghi albastru). Acest traseu se intersectează cu cel anterior la Vârful Zăpodia Ursului, dar are dezavantajul parcurgerii monotone a aproximativ 6 km pe drumul forestier din valea Bistra. Durata acestor trasee este între 3 œ - 4 ore, iar dificultatea este medie, traseul fiind pe cărări prin păduri de fag, alternate cu locuri mai deschise sau pietroase, unde urcuşul devine mai accentuat, iar aproape de vârf avem o urcare mai accentuată printr-o pădure de conifere. A treia cale de acces ar fi din satul Gălăoaia, din dreptul cabanei Gălăoaia pe drumul forestier , apoi pe valea pârâului Gălăoaia Mică până la Poiana de Mijloc urmată de coborârea la Vf. Scaunu (marcaj punct albastru). Acesta este cel mai lung dintre trasee putând fi parcurs în 6-6 œ ore. Din păcate nu pot să nu remarc distrugerea accentuată şi continuă a platoului, datorită defrişărilor masive şi a faptului că pe drumul forestier Bistra se poate urca cu utilaje grele până aproape de vârf. Comparând ce a fost şi ce a rămas luând în calcul să zicem doar ultimii cinci ani ar trebui să ridice semne de întrebare şi mai ales de exclamare.

Tot prin gura Gălăoaia, pe drumul forestier putem ajunge pe valea Gălăoaia Mare, la gura pârâului Compii, punct de confluenţă a două pâraie şi de ramificaţie a drumului, de unde putem urca la Poiana Stejii (1440 m) (marcaj punct albastru). Din Poiana Stejii se poate coborî prin Poiana de Mijloc până la Vârful Scaun.

Pentru mine cea mai spectaculoasă porţiune a Defileului Mureşului este în apropierea satului Sălard. Aici povârnişurile repezi ale munţilor, versanţii foarte apropiaţi, fac ca să nu rămână loc decât pentru albia Mureşului şi şosea, pentru calea ferată fiind necesară pe unele porţiuni străbaterea unor tuneluri sub munte. Putem remarca prezenţa unei "bălţi termale" pe malul râului Mureş, cunoscută sub numele de micul Banfi, ca o replică la adevăratului Banfi, din staţiunea Bradul aflată în Topliţa. Aici este un binecunoscut loc de camping pentru turişti în porţiunea dintre râul Mureş şi calea ferată. Din păcate "urmele civilizaţiei" şi-au înfipt şi aici adânc colţii, la finalul sezonului turistic putându-se găsi mormane de conserve şi sticle.

Piscul Sălard accesibil turiştilor curajoşi oferă o privelişte superbă asupra văii Mureşului. Traseul se desprinde din D. N 15 şi urcă pe o pantă foarte abruptă, între stâncile înalte şi abrupte, urmărind firul apei pârâului Sărăcin (marcaj punct roşu). Traseul se continuă pe locuri deschise până la Poiana Fântânilor, de unde se poate coborî în Valea Androneasa. Din Poiana Fântânilor se poate continua traseul pe şesul Căpăţâna până ajungem la Poiana Căpăţâna (930m). Traseul poate fi parcurs în aproximativ 4 ore.

În Poiana Căpăţâna se poate ajunge şi din satul Lunca Bradului, pe drumul forestier din valea Fântânel. După aproximativ 5 km pe drumul forestier, traseul continuă prin pădure, pe firul unei văi, cu pante domole, care ne conduce până la Poiana Căpăţâna. Aici putem remarca troiţele ridicate de ciobani de-a lungul timpului, numeroase stâne părăsite, şi în zilele cu cer senin panorama superbă a crestelor Călimanilor. Traversând poiana ne continuăm drumul pe Culmea şi Bâtca Frasinului până la Poiana Bradului. De aici trecând prin Bâtca Tătarului se poate ajunge la Vârful Tihu (1797 m) (marcaj cruce galbenă). Vârful Tihu are o formă stranie de ciupercă uriaşă, care stă cocoţată într-o poiană alpină, şi este înconjurată de diferite forme stâncoase cu aspecte geometrice ciudate. Traseul este obositor datorită lungimii mari, şi a pantelor de la picioarele vârfului Tihu, putând fi parcurs în 8-9 ore.

Tot din comuna Lunca Bradului, dar pe drumul forestier Ilva putem ajunge la vârful ce mai înalt al munţilor Căliman, Pietrosul Călimanilor (2102 m). Avem de parcurs însă 17 km pe drum forestier până la gura Pietrosului de unde prin valea Pietrosului se începe ascensiunea pe vârf (cruce albastră). Tot de pe acest drum forestier sunt accesibile şi celelate vârfuri înalte ale Călimanilor: Vârful Negoiu Românesc (1884 m), Vârful Negoiu Unguresc (2046m) sau Vârful Rechitiş (2022m). Dacă traseul este parcurs pe jos poate fi parcurs în aproximativ 10 ore, dacă însă avem la dispoziţie o maşină care să ne ducă până la gura Pietrosului traseul poate fi parcurs în 3 œ - 4 ore.

Din satul Stânceni-Neagra putem urca prin valea Neagra Călin, pe lângă Cabana Neagra, printr-o vale îngustă şi destul de anevoioasă, până la Poiana Rătăcel (1172m) (marcaj triunghi galben). Traseul poate fi parcurs în aproximativ 3 ore. În aceeaşi poiană putem ajunge şi din valea Ilvei pe valea pârâului Unguraşu Mare (marcaj punct albastru), sau din Stânceni Meştera, pe lângă cariera de piatră (marcaj cruce roşie). Lângă Cabana Neagra, lângă D. N 15 putem urca pe stânca Şoimului (denumită astfel datorită asemănării ca formă cu capul unei păsări de pradă), pe o pantă extrem de abruptă.

Din comuna Stânceni putem urca prin valea Zebracului, pe drumul forestier aproximativ 7 km, apoi prin pădure până la Poiana Zebracului (1354 m) (marcaj punct albastru).

În Munţii Gurghiului putem face circuitul Canton Borzia - Vârfu Ţibleş - Poiana Rusu - Poiana Iod - Cătunul Iod. Traseul porneşte din gara CFR Borzia şi urcă pe drumul forestier pe valea Borziei circa 5 km, şi urmează o vale pitorească, străjuită pe coastele-i abrupte de păduri, pe care urcăm pe creasta de sub vârful Ţibleş-Pleşu, apoi prin Vârful Ţibleş (1219m) la Poiana Rusu. De aici avem o panoramă superbă asupra Călimanilor. Traseul continuă pe plaiul Rusu, printr-o poiană extrem de lungă Poiana Iodului, unde găsim numeroase stâne, majoritatea părăsite(marcaj bandă roşie). Din Poiana Iodului putem coborî în cătunul Iod pe valea Iodului (marcaj bandă albastră), sau putem continua traseul până pe Vârful Sălăşel (1312m). Traseul prezintă dificultăţi la urcuşul abrupt de pe creasta Ţibleşului dar în rest este domol, dar lung putând fi parcurs în aproximativ 7-8 ore.

În satul Gălăoaia găsim Sfinxul de la Gălăloaia, situat lângă calea ferată în apropierea gării CFR Răstoliţa, iar în cătunul Iod pe drumul forestier Listeş, stâncă Listeş, ambele oferind frumoase panorame asupra văii Mureşului.

Din Sălard putem efectua un spectaculos traseu de creastă, care porneşte de la podul Sălard şi urcă brusc pe o potecă pe creasta Sălardului la aproximativ 1100m. Urmează un drum destul de solicitant cu numeroase urcuşuri şi coborâşuri până ajungem într-o poeniţă la Vârful Vicleanu, de aici ajungem în Poiana Belciu (1188m) şi urcăm în continuare până la Vârful Sălăşel (1312m) (marcaj cruce roşie). De la Vârful Sălăşel se poate coborî în Poiana Iodului ajungând pe traseul descris anterior. Traseul se parcurge pe coloana vertebrală a masivului care şerpuieşte pe un plai ciobănesc, pe poteci la peste 1000m altitudine cu mute urcuşuri şi coborâşuri şi poate fi parcurs în aproximativ 5-6 ore.

Corespondentul Vârfului Scaunul Domnului în Munţii Gurghiu este Vârful Zespezel (1278m). Acesta este accesibil pe trei trasee diferite: din gara Lunca Bradului (marcaj punct roşu), din gara Stânceni Neagra prin Jingul Cădărenilor (marcaj punct galben) sau prin Poiana Arsă (marcaj bandă albastră). Personal recomand traseul ce porneşte din gara CFR Stânceni-Neagra, urcă pe drumul forestier şi se desprinde brusc pe valea unui pârâu. Aici urcăm până la Poiana Arsă şi coborâm în poiana Neagra unde găsim un refugiu şi un izvor, la poalele Zespezelului. Urcarea şi mai ales coborârea de pe Vârful Zespezel este dificilă datorită terenului accidentat şi erodat şi slalomului ce trebuie efectuat printre stânci ascuţite şi abrupte. Ajunşi pe Zespezel efortul depus ne este încununat cu privelişti minunate spre Munţii Gurghiu şi Căliman. Traseul poate fi parcurs în 3-4 ore.

Stânceni se remarcă ca fiind un sat de munte tipic, aşezat pe o suprafaţă întinsă, cu distanţe mari între case, cu o superbă bisericuţa de lemn veche lângă gară, păstrăvărie, mănăstire, şi evident prin apa minerală. Din Stânceni putem urca prin Valea Gudea pe drumul forestier, până la ramificaţia acestuia în valea Gudea Mică şi Valea Gudea Mare. Urmând firul Pârâului Gudea Mică pe 12 km de drum forestier apoi pe o cărare de exploatare în urcuş accentuat ajungem pe creasta Fâncelului (1683m) (marcaj bandă albastră). De aici se poate ajunge prin Poiana Buneasa (1648m) la Vârful Bătrâna (1634m), iar prin valea Lăpuşna, în comuna Lăpuşna. (marcaj punct albastru). Pe creasta Buneasa putem ajunge şi dacă la ramificaţia văii Gudea alegem să mergem pe Valea Gudea Mare (marcaj cruce albastră), accesul fiind însă mai prielnic prin valea Gudea Mică. Traseul este obositor datorită distanţei mari, şi se poate parcurge în aproximativ 8 ore.

Consultând o hartă probabil că putem găsi şi alte trasee cel puţin la fel de interesante ca cele succint descrise în acest material.

Încheind aici nu pot decât să vă îndemn să vizitaţi Munţii Căliman şi Gurghiu, să vă asigur că nu veţi rămâne dezamăgiţi, şi să vă urez ture multe şi plăcute.

Autor: Gabi Hancu
Înscris de: Gabriel Hancu
Vizualizări: 16687, Ultima actualizare: Marți, 9 Ian 2007



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii CALIMAN  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii