Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Ghid montan - Plaiul Tufei

Bookmark and Share

Plaiul Tufei

Plaiul Tufei (Munţii Baiului)

Se descrie un traseu pe care se poate ajunge pe culmea Munţilor Baiului.

Se pleacă din gara Sinaia, pe şosea, spre nord către Cumpătu, anexă a Sinaiei pe malul celălalt al Prahovei. După al doilea pod se observă pe dreapta un drum forestier, deschis probabil cu vreo 2 ani în urmă, denumit Căşărie. Drumul înconjoară cartierul Cumpătul prin est, deasupra ultimelor clădiri de pe pantă. Se merge pe acest drum în sus cam 1, 5 km.

Cînd undeva în stînga se vede ultima vilă construită, relativ aproape de drum, pe partea dreaptă a drumului se observă pe un arbore un marcaj forestier - bandă roşie verticală. Este singurul reper semnificativ. Aici începe o potecă pe care am mers vreo 20 min, după care am făcut din nou la dreapta. Pădurea este împînzită de poteci făcute poate de ciobani, poate de tractoarele forestiere, poate apărute prin tîrîrea buştenilor tăiaţi. Se bagă de seamă urme de roţi, şenile, făgaşuri. Apar adesea semnele forestiere clasice care aici ne sunt de ajutor la orientare. Se urcă fără dificultăţi prin pădure urmărind potecile mai bune, luîndu-ne şi după semnele forestiere, dar mai ales ţinînd seama că drumul nostru trebuie să urce tot mai sus. Este cel mai bine să se urmeze pe cît posibil plaiul, adică zona cea mai înaltă dintre Valea Tufei (stînga, nord) şi Valea Rea (dreapta, sud). Tot suind prin pădurea deasă, pustie şi odihnitoare după 2-2, 5 ore de la plecarea din gara Sinaia se iese brusc la păşune. Foarte aproape este Stîna Mare, care trebuie evitată vara pentru a scăpa de cîini. Şi în continuare ţelul este desigur să urci cît mai sus urmînd potecile dacă există sau alegîndu-ţi traseul astfel încît să urci mereu fără să cobori uneori prea mult. Se întîlnesc în drum vîrfurile Cumpătul (1651 m) şi spre sfîrştul urcuşului Baiul Mare (1895 m). Pentru a ajunge pe Culmea Baiului, la drumul de căruţă ce străbate Munţii Baiului de la sud la nord, nu este nevoie să urcaţi obligatoriu pe aceste vîrfuri. Dar dacă aţi ajuns pînă acolo şi aveţi la dispoziţie măcar o oră de rezervă de timp este foarte păcat să nu o faceţi.

Odată ajunşi pe culme observăm drumul de căruţă menţionat şi coborîm pînă la el. De la Stîna Mare pînă la drum se face 1h 45 min, la care veţi adăuga cca 1 oră pentru urcatul şi coborîtul pe cele două vîrfuri întîlnite.

Din drumul de căruţă sunt o mulţime de posibilităţi de continuare a excursiei: spre nord pînă la telescaunul ce coboară în Azuga, spre sud pînă în satele Posada sau Secăria, coborîri spre Valea Prahovei de ex. pe la Piscul Cîinelui, pe Culmea Zamorei, pe la Sorica, şi altele sau coborîri spre Valea Doftanei pe Valea Prislopului, Valea Floreiului, Culmea Orjogoaia sau o coborîre pe sub Vîrful Cazacu şi apoi pe Valea Ceauşoaia spre Valea Azugii, etc.

Autor: Sorin Demetrescu
Înscris de: Sorin Demetrescu
Vizualizări: 6490, Ultima actualizare: Marți, 19 Iul 2005



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Valea Doftana-Valea Musitei-Valea Rusu-Virful Rusu-Piriul Unghia Mica-Azuga


Obiective: Vf. Rusu, travcrsarea muntelui la Azuga Timp necesar: 5½-6 ore. Drum forestier, potecă nemarcată inaccesibil pe ceață și în intervalul cu strat de zăpadă.



Traseul asigură legătura dintre văile Doftanei și Prahovei prin traversarea sectorului nordic al masivului. Totodată, da posibilitatea admirăririi peisajelor care se desfășoară în vestul Carpaților de Curbură.

Se pleacă de la confluența pârâului Mușița cu Doftana. Se urmează mai întîi drumul forestier de pe Doftana. De la pod ne înscriem (circa 500 m) pe drumul care se desface către NV, pe terasa dintre Doftana și Mușița. În continuare, acesta descrie un cot larg cătrc vest, străbătînd o frumoasă regiune cu fînețe. Pe măsura apropierii de albia râului, drumul își modifică treptat direcția către NV; după circa 2 km, el trece pe dreapta văii, pentru ca la confluența pîraielor Rusu (V) și Mușița (N) să se bifurce. Se merge pe cel din stânga. Drumul înaintează pe versantul stîng al văii Rusului, în cea mai mare măsură aflat tot pe un pod de terasa. De o parte și de alta. versanții sunt împăduriți, pe când în luncă și pe terasa domină o vegetație ierboasă. Mai întîi, el are direcția est-vest (circa 1 km), pentru ca din dreptul Văii Calde să se desfășoare către nord-vest (circa 3 km). După confluența cu Valea lui Manole, drumul se află la marginea luncii, iar uneori este tăiat în versant. Aici, în timpul ploilor bogate, există porțiuni acoperite de apă, ceea ce îngreunează deplasarea. Cu două sute de metri înainte de capătul drumului, din cl se desprinde către dreapta un drum secundar care urcă prin cîteva bucle diferența de nivel de 180-200 m până la stâna de pe culmea Rusului. Culmea dintre văile Rusu și Pîraie a fost cu ani în urmă complet defrișată. În prezent, pe ea se află plantații de conifere și lăstăriș de fag. Atenție! Vechea potecă de pe culmea Rusului, ce coboară de la stâna spre SE, la confluența dintre Rusu și Mușița, nu mai poate fi utilizată datorită dezvoltării lăstărișului.

La stâna de pe culmea Rusului, urmărind traseul descris, se ajunge după 11/2 oră. Aici se face

un scurt popas pentru odihnă și pentru a admira panorama care se desfășoară spre vest, nord și sud. Impresia generală este aceea a unei uriașe cunune montane înalte, la 1600-1900 m, din care se desprind concentric, spre confluența Mu-șiței cu Rusu, mai multe culmi secundare acoperite de pășuni și pădure. În nord remarcăm ușor vf. Paltinu, scrijelat de mulțimea ravenelor și torenților, continuat în dreapta prin culmile Predeluș (împădurită) și Mușița (cu stână, despădurită); în vest, suita vârfurilor de peste 1 900 m (Neamțu-Pîraie-Ștevia-Rusu), separate prin șei adânci; în sud, Culmea lui Manole, încă bine împădurită.

De la stână începe un urcuș mai greu prin pășune, panta depășînd uneori 300. Există mai multe poteci de vite, ceea ce poate deruta. Ținta cea mai apropiată în traseu o reprezintă vârful Rusu care se află în fața (către vest). De aceea, până la el, pentru a evita unele greșeli de direcție impuse de potecile de vite, se va urma linia de culme (cumpăna de ape). Cei 450 m diferență de nivel pot fi parcurși în 1–11/2 oră, efortul mai mare fiind depus în treimea superioară. De pe vârf se deschide o largă perspectivă (vezi descrierea de la traseul 14). Apar în plus bazinul van Unghia Mica, aflat la vest de vârf; creasta ascuțită a Unghiei Mari; culmile mai joase Orjogoaia-Petru. În zare (către sud-est) apar trei vârfuri mai importante din Munții Grohotiș (Grohotiș, Radila, Ulita). Din vârful Rusu se coboară spre nord în șaua dintre el și vf. Ștevia. Către vest, aproape de marginea pădurii, se zărește stâna de pe dreapta văii Unghia Mica. O potecă mai slab conturată coboară prin pășune până la stână, la care se ajunge în 30-40 minute; în continuare, poteca trece în pădure, coborând pe versantul drept al văii Unghia Mica, până la șoseaua care urcă pe Azuga. În ultima secțiune a traseului, în valea Unghia Mica, s-au construit baraje pentru protejarea înstalațiilor de captare a apei. Până aici, traseul a fost parcurs în aproape 4 ore. Urmează încă aproape 7 kilometri de șosea nemodemizată până în orașul Azuga (vezi traseul 11).


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii