Consemnare 15 oct. 2001
-1-
Duminică , 7 oct. , abia întors din auto-turul Sibiu-Păltinis-Frumoasa-Baraj-Oasa-Jina-Poiana Sibiului. Nesatisfăcut. Mereu. Dornic de altceva. Serios. O tură solicitantă.
Imposibilă însă. Anulată (încă) de obligatiile profesionale. Dar si de indisponibiltatea trupei.
Si-atunci ? O scurtă evadare-n natură . O plimbare cu Zoia pe v. Sturului , mai sus de C.H.E. 3 Blidar. O reconstituire poate a unei îndepărtate auto-ture pe când Oana si Anca nu erau decât niste scumpe fetite prescolare.Brună si blondă. Sau a altora, mult mai recente, iarna, pe zăpada depăsind 0,75-1 m, sau vara, hălăduind pe v. Călămarului sau spre vf. Rotundu.
&bnsp; Valsări acompaniind voltele soselei în amontele lacului Firiza cu nostalgice ocheade spre vf.Ignis , traseul pe v. Slipului sau pe la Fântâna Stanii. Pasteluri în auriu. Azuriu infinit al cerului. Pescari . Fumuri vag prelinse. Case traditionale cu tărnat (prispă) , mici geamuri, pereti zugrăviti în catifelat ultramarin, ades dat peste cu ruloul, motive florale, albe, naive, de basm. Unice. Muscate. Rosii. Albe. Roz. Cu frunze carnale . Ogrăzi cu iarbă scundă, perie, imense mese de biliard. Dalii uriase. Rosii, visinii, albe. Crăite. Cârciumărese. Liniste. Case da vacantă , ca niciodată asaltate de proprietari. Si invitati, amici.
Câini. Potăi. Sau sofisticate exemplare canine cu zgărzi argintii. Si pedigree. O păstrăvărie de stat , la confluenta v.Blidarului cu Valea Neagră. O alta privată , recent dată-n folosintă , cu restaurant, terasă si indispensabilii stâlpisori ornamentali, kitschuristi . Asaltată de tineri, tinere, de fam. bună, cu (multi) bani adică. Dovadă autoturismele de import obraznic parcate pe-alături.
A treia păstrăvărie, fostă prima, Pistruia. Evident neglijată. De stat. Mănunchi de alte căsute de vacantă. Frumoase. Sau , mai putine, de prost gust evident. Inutil dotate cu turnuri, turnulete... Fatade de căsute traditionale, rosii. Oranj. Galben citrin. Inspirate parcă din pânzele lui P. Gaugain. Unice. Reconfortante prin îndrăzneală. Si poezie.
Valea Blidarului , împutinate ape sărind peste praguri, învârtindu-se o clipă nebune în afunde bulboane, creând efemere evantaie argintii, povestind, susurând, mângâind maluri, subminându-le, furând, completând alt-unde.
Impresionantă, falnică, sură citadelă : Piatra Bulzului. Vizavi, peste v. Sturului, mai modestă însă, Piatra Lupului si în continuare creasta prelungă ce duce , paralel cu amontele v.Blidarului, spre poiana Stedia Mare. Alte amintiri legate de ture în diverse anotimpuri. Echipe. Si stări de spirit. Fagi. Rectilinii lumânări argintii înăltate 30-40 m. Cu coroane îngemănate, brun-roscat-aurii pămătufuri imense
Blândă căldură de octombrie. Parfum discret de mangal de bocsă. Si dispărând în eternitate frunze, multicolori fluturi fosniti de briză. Apoi un piept puternic acoperit de platosa cenusiu negricioasă, bordat ici colo cu smocuri bej ocru, de părul porcului ,Piatra Caprei. Mai sus, pe stânga, o primă carieră de andezit. Abia extrase, stivuite cărti, tomuri andezitice. Pereti netezi. Praguri. Pervaze. Brâne. Rectangulare îmbinări .Diedri de lavă de mult închegată.O altă carieră, abia concesionată, pe dreapta. Alte stive de felii de rocă abil exfoliate cu ranga, spitul, gata de-a decora fatade, fundatii, alei. V. Călămarului spre stânga. Mai sus un alt drum forestier acompaniind spre amonte pârâul debutând sub vf. Rotundu. Apoi, tot la stânga, o altă citadelă stâncos ruiniformă, Piatra Holmului. Frumuseti modeste . De parcă frumosul ar fi comparabil. Cascada Sturului, jos, la vreo 15-20 m , un alb-argintiu stergar ascuns partial de vegetatie . Drumul serpuind spre Cabana Silvică Poiana lui Dumitru . Peste vale, spre dreapta, mai departe, sălasul ursilor , la Piatra Sturului.
-2-
: Ciulini. Violeti . Sau albe, destrămate ghemotoace de vată ascunzând microscopice seminte. Si continuitatea vietii. Mentă , ciupită de primele brume. Parfumată. Pipirig. Îngemănat-divergente suliti. Bureti. Colonii de ciupercute. Rosii, pistruiate cu alb. Lipsind parcă doar piticii din poveste. Si zâna cea bună. Umbre. Răcoare. Adiere . Iminentă înserare . Auto-ciupercari trăgând spre acasă. Ne întoarcem si noi. Plimbându-ne. Bucurându-ne de superba după amiază însorită. Admirând mai apoi din căldura solarizată a habitaclului culmile din dreapta, dinspre Plestioare .Si Piatra Soimului.
Sâmbătă, 13 oct. O altă plimbare. Cu parte din trupă. Spre Terasa Gutâi-Secătura. Răcoare. Ascuns, timid soare. Despuiati arbori. Primii înfrunziti. Cei dintâi desfrunziti. Capriciu nemilos al naturii. Mesteceni tremurându-si bănutii.Verzi. Aurii. Sângeriu-rubinii prălute .De plop tremurător. Ghebe. Colonii maroniu pistruiate. Cu mireasmă de iască. Si putrezindă frunză de fag. Alte colonii, dense, cu calote-albe urechiuse străvezii, carnale meduze telurice. Plânsi ciulini. Albe , tenace părălute , roz bobocei sfidând frigul noptii de octombrie. Masa Domnilor, v. Măriutei, Poiana Suior mai jos, îngemănate, paralele culmi, ruginii spinări de crap , altele confluând spre vf. Mogosa dominat de parul releului TV alb-rosu. Ierburi încăruntite, devitalizate, răsucite, învârtosate de ploi, violente rafale de vânt.Picturale. Si solitare, elegant-nobile pălării bej-pistruiate de piciorul căprioarei cu pulpă cărnos albă amintind de-un file de sturion. Alteori falice exemplare , cu pălăria încă pliată în jurul piciorului ciocolatiu. Turisti adunându-se-n urmă, continuând spre refugiul salvamont. Sau draga Creasta Cocosului. Azi sumbră. Sobră. Nu si distantă însă. Traiect al liniei de înaltă tensiune. Defrisat în iarnă culoar. Degajat partial acum, de cioate, resturi vegetale. Stâlpi. Geometrii de otel. Si glasuri venind din cer. Vopsitori cocotati în vârful structurilor , asigurati (sau nu) . Miresme eterate, de vopsea , firnis , duse de vânt .Odată cu vorbele .
Tufe de afin. Măturici de rămurele cu frunze rubinii. Zade lepădându-si povara minusculilor tepi. Sălbatici scorusi cu ciorchini sângerii. Verzi, întunecati, densi perie, impenetrabili molizi. Sub poale ciupercute. Orăvitoare, fascinanrte cel mai adesea.
Laba de Iepure. Vf. Secătura la dreapta. Degete răsfirate, sarmale de andezit, cetăti, turnuri, donjoane , cozi sau spinări crestate, de pietrificati stegozauri. Lavă. Încremenită pe veci. Cotim dreapta peste fosta turbărie. Treptat, an de an secată. Mai sus un mic , în curs de colmatare, tău cu oglinda serpuită de lacustre plante cu iz de mentă. Si costreie. Frig. Urcăm în drumul forestier si ne angajăm spre cărăruia ce conduce spre micuta grotă, loc de popas în turele timpurii. Sau iarna. Traversăm obârsia unui pârâias , afluent a v.Albe . Ne-am propus să adunăm ghebe . Apar alte colonii îngemănate, printre lăstarii de fag. Sau solitare pălăriute maroniu pistruiate ascunse printre coamele sur-bej ale părului de porc tepos. Pungile se burdusesc rapid. Selectăm pretentiosi. Admirăm varietăti de ghebe nestiute de noi. Galben citrin , altele pastelat colorate. Acaparând cioate, rădăcini, doborât-putrezinde trunchiuri de fag. Continuăm coborând în poienile alpine ce conduc pe sub Gutâiul Doamnei spre Cabana Minieră Cavnic. Brusc ochii mintii revăd milioanele de brânduse ale primăverilor trecute. Si călugării . Anemonele discrete. Alb-princiarele, mai rare brânduse cu vibrat desen violet, minusculele viorele albastre. Doi septuagenari sau octogenari însotiti de o de aceasi generatie ortacă ne depăsesc prin stânga, continuând spre vf. Secătura pe un traseu traditional, al turmelor de oi si capre. Sunt fain , romantic echipati , cu tirolezi, bocanci, hanorace, alpenschtok-uri. Montaniarzii generatiei apunânde, de aur. Îi salutăm admirându-i.
Ne oprim mai jos, în prima poiană. Adunăm vreascuri în vatra fostei stâni. Aproape curge un izvor limpede. Limbile jucăuse ling nesătioase fagul uscat , frigările stau pregătite
