SPUNETI "NU"
VOPSELELOR TOXICE PENTRU OUAAdesea ne punem întrebarea, ce se întâmpla cu sanatatea noastra? De ce ne îmbolnavim atât de repede? Dar multi dintre noi, nici nu-si dau seama, cât de usor pot ajunge în corpul uman, multe din substantele chimice si toxice, care sunt prezente în mediul înconjurator.
Se apropie sarbatoarea Pastelui, cu tot ceea ce înseamna aceasta religios si laic, inclusiv nelipsitele oua rosii. Constienti fiind, apelam frecvent la acele vopsele de oua, prezente pe piata, "îmbogatind" astfel organismul cu un aport semnificativ de toxine si lasam deoparte o traditie veche, care de-a lungul timpului s-a îmbunatatit treptat. Cultul vopsirii oului a fost prezent anterior lui Hristos, înca de la egipteni si persi. Credintele si obiceiurile pagâne, au trecut ulterior în religia crestina, acomodându-se cu dogmele ei. Datina oului rosu, nu a putut sa faca exceptie nici la crestini, lasând-o mostenire, pâna în zilele noastre, tuturor popoarelor crestine, care pun traditia aceasta în legatura cu - moartea si învierea - lui Isus Hristos.
Arta extragerii culorilor din diferite plante, flori, frunze si scoarte, a atins în timp, treptele unei adevarate perfectiuni, iar retetele folosite si transmise de-a lungul generatilor, se disting printr-o varietate de procedee si tehnici, purtând pecetea unui spirit inventiv, apropiat de natura, cu care traiau în cea mai strânsa intimitate. Românii întrebuintau de Pasti nu numai vopselele rosii, ci si alte culori (galben, verde, albastru, negru) si nuante preparate din plante. Culoarea galbena, de exemplu, se poate prepara din urmatoarele plante: par paduret (Pyrus sylvestris) - scoarta sau frunze; mar salbatic (Malus sylvestris); laptele câinelui (Euphorbia cyparisias); rachita (Salix purpurea, Salix vitelina); drobita (Genista tinctoria); ceapa (Allium cepa) - coji; romanita (Matricaria chamomilla); alior (Euphorbia amygdaloides); pojarnita (Hypericum perforatum); mesteacan (Betula verrucosa) - frunze; papadie (Traxacum officinalis).
Prepararea vopselelor de oua se facea în vase curate, în care se punea aproximativ 0, 5 l apa curata. Plantele folosite la prepararea vopselelor, se taiau foarte marunt, dupa care se puneau la fiert, aproximativ 10 - 30 minute, timp necesar extragerii culorii. Pentru fixarea culorii, se punea în solutia obtinuta, un vârf de cutit de piatra acra (sulfat dublu de aluminiu sau potasiu). Punerea pietrei acre în "zama" se numeste împietrire, iar acest procedeu se putea face si cu "zer" sau "zara" din lapte de vaca, iar în alte parti se punea sare cu otet.
Pentru obtinerea celorlalte culori, în afara de cea albastra, ouale se vopseau mai întâi în culoarea galbena, dupa care, acestea erau introduse în vopselele dorite.
În perioada primaverii, se putea obtine culoare galbena doar din scoarta de mar paduret si din laptele câinelui (Euphorbia sp.), celelalte plante trebuiau culese cu o vara înainte si pastrate la uscat peste an.
Coaja de par paduret, frunzele de mesteacan, papadia, vârfurile de ramuri de rachita, florile de sunatoare, de soc (Sambucus sp.), de sovârf, coaja de salba moale (Evonymus sp.) dau diferite nuante de galben.
Ouale rosii se pot obtine din plante ca: sovârf (Origanum vulgare); arin rosu (Alnus glutinosa) - scoarta; scortisoara (Cinnamomum zeylanicum) - scoarta; mar paduret (Malus sylvestris) - frunze si flori; corn (Cornus mas) - frunze; cimbrisor (Thymus sp.); maces (Rosa canina) - coaja; coada cocosului (Polygonatum sp.); roiba (Rubia tinctorum); calin (Viburnum opulus) - boabe; pojarnita (Hypericum perforatum) despre care se crede ca este stropita cu sângele lui Isus.
Culoarea neagra se prepara din arin negru (Alnus glutinosa) - scoarta; nuc (Juglans regia) - coaja si din scortisoara (Cinnamomum zeylanicum) în combinatie cu stevie (Rumex sp.) - radacina si soc (Sambucus nigra) - fructe coapte. Ouale negre se fac numai din cele vopsite prealabil în rosu.
Vopseaua de culoare verde se prepara din dedita (Anemone pulsatila); floarea-soarelui (Helianthus annuus) - samânta; brândusa (Crocus vernus); bujor (Paeonia off.) si din urzici (Urtica dioica). Tot pentru culoarea verde, se mai întrebuinteaza în unele zone, rachita (Salix sp.); aliorul (Euphorbia sp.); dobrita (Scrophularia scopolii); nucul (Juglans regia) - frunze; arinul (Alnus glutinosa) - coaja; marul paduret (Malus sylvestris) - coaja si muguri, floarea soarelui în diferite combinatii, pentru a se obtine nuante diferite. Dedita (Anemone pulsatila), la Pasti este de regula înflorita, se strânge de pe câmp si se pune asa verde, cum este, într-o oala noua cu apa curata, la foc sa fiarba. Totodata, se pune în apa si piatra acra, pentru fixarea culorii, dupa care se introduc ouale vopsite în galben.
În zona Moldovei, pentru obtinerea culorii verzi, se îmoaie Floarea-Soarelui cu bors din putina. Sâmburii de Floarea-Soarelui, în alte zone, se lasa în apa calda, dupa care, în aceasta apa, se pune piatra acra.
Ouale albastre se obtin din dedita (Anemone pulsatila); Floarea-Soarelui (Helianthus annuus) -samânta; viorele (Viola sp.) - flori si scortisoara (Cinnamomum zeylanicum), cu precizarea, ca aceste plante se fierb la un loc cu "bors acru", în care se pune piatra acra si piatra vânata. Ouale albastre se fac de regula din cele albe.
În alte parti, pentru obtinerea culorii albastru-violet se folosesc fructele de afin, dar din pacate culoarea este mult mai slaba si metoda mai costisitoare. Obiceiul de a vopsi la Pasti oua, include si tehnica imprimarii unor desene (motive) pe coaja oului, cu ajutorul unor parti de plante sau frunze. In ultimul timp, la vopsitul oualelor, cel mai adesea se apela la cojile de ceapa, cojile de nuca si musetel, deoarece erau la îndemâna oricarei gospodine.
Ghizela Vonica - Sibiu