Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Ski de tura pe creasta Rodnei

Bookmark and Share

Ski de tura pe creasta Rodnei

SKI DE TURĂ PE CREASTA RODNEI

Alex Doaga

       Acest articol este o invitație la ski în Munții Rodnei. În plus, pentru cel pornit cu skiuri de tură, încearcă să aducă câteva noutăți față de articolul domnului Răzvan Petcu din revista "Munții Carpați" nr. 16.
       Creasta se poate parcurge în trei zile de către cei antrenați. Este un munte superb, un clasic pentru skiul de tură și de aceea eu vă recomand să petreceți mai mult timp pe creastă. 4-5 zile ar fi ideal. Șaua Gărgălău, Șaua dintre Izvoare și zona Pietrosul oferă pante de ski minunate. 95% din creastă se poate merge pe skiuri, mai puțin câteva porțiuni tehnice.




Coasta Neteda

       Pentru orientare nu am găsit o hartă care să fie mai bună decât cea din Munții Carpați nr. 16. Celor care merg în Rodna pentru prima dată le sugerez să citească atent articolul domnului Petcu (pag. 95), iar pentru partea finală articolul domnului Popescu din aceeași revistă, nr. 4, pagina 42.
       Eu voi descrie elemente care pe mine m-ar fi ajutat și nu le-am găsit în revistă. Am făcut creasta la prima vedere, intrind prin Rodna Veche și ieșind prin Borșa. Există un tren accelerat care pleacă din București seara și are vagoane pentru Rodna Veche. Ajungeți acolo în jur de șase fără ceva dimineața.




Spre Ineuț si Ineu

       De aici aveți două opțiuni: una de a găsi o ocazie spre Valea Vinului și a doua spre satul Șanț și de acolo spre Valea Blaznei.
       Între cele două, cea de pe Valea Vinului cred că este mai rapidă dar nu chiar atât de spectaculoasă ca cea pe la Valea Blaznei. Accesul pe la Vârful Roșu este pe departe mai "alpin". Excepție cred că face Piciorul Pleșcuței, despre care nu știu să dau relații, dar care nu se încadrează în idea de ski de tură clasic.
       Tot așa, cred că este o opțiune mai bună de a ieși din munte prin Rebra - Pietrosul cu variantele pe care le voi menționa, decât să fie parcursă creasta în continuare spre vest. Nu același lucru îl pot spune despre posibilitățile de traversare ale muntelui N-S pe crestele sudice ce pleacă din creasta principală din tronsonul Repedea - Rebra. Acestea sunt foarte interesante și aștept pe cineva care să povestească cum sunt de parcurs iarna sau pe skiuri.




Ineu

       Revin la Rodna Veche. Dacă plecați de la gară spre centrul orașului, pe la șapte vine o mașină care duce muncitori spre satul Șanț. Există și mașini care urcă spre Valea Vinului, dar ceva mai târziu.
       Odată ajuns în Șanț eu am urcat pe jos spre tabăra Valea Blaznei. E un drum de mașină pe care puteți să urcați relativ ușor cu bagaj mare, cam doua ore. În porțiunea finală am găsit un marcaj care părăsea drumul și tăia serpentinele folosindu-se de creasta piciorului de munte pe care drumul urca.
       De la cabană puteți primi informații de la Domnul Dorel. Cam la jumătate de oră de cabană trebuie să treceți printr-o pădurice care urcă pe versant până în creastă. În mare, încercați să stați aproape de linia crestei. Eu am pierdut ceva timp aici până să-mi fie clar pe unde este poteca.




Spre Laptele Mare

       Cabanierul Dorel vă va atenționa de tronsonul de creastă dintre Vf. Roșu și Ineuț. Nu este dificil deloc, în schimb, după ce coborâți de pe Ineuț și urcați pe piciorul sudic care coboară din Ineu, este posibil să fiți nevoiți să treceți peste cornișă. Atenție în caz de ceață!!!
       La intrarea pe Coasta Netedă harta din MC nu vă ajută prea mult. Înainte de vârf (cum urcați dinspre sud) există o șa, cam la 50-60 m. Lăsați bagajul aici și după ce vă întoarceți de pe vârf, plecați spre vest pentru a intra pe Coastă. Totul la limita de siguranță față de cornișele din dreapta.
       În toate cele trei zile cât am stat în Rodnei norii formați în cursul dimineții au blocat spre după amiază Coasta Netedă de la Ineu până la Câșa. Eu am preferat să aștept cam o oră pe Ineu răcirea aerului după ora 16 și odată cu ea coborârea plafonului. Astfel am văzut clar intrarea pe Coasta Netedă!!!
       Problema a fost că m-a prins noaptea pe tronsonul final din Coastă unde am întâlnit nu una, ci trei porțiuni mai delicate! Locul de bivuac descris de Răzvan Petcu se vede pe stânga după Coastă. Eu am trecut de el și am oprit chiar înainte de Vf. Coasta Netedă. Am avut noroc că nu a bătut vântul prea tare pentru că alminteri ar fi fost o alegere nepotrivită.
       În următoarea zi, coborârea de pe Gărgălău spre Șaua Gărgălău a fost excelentă. Zona este foarte bună de stat încă o zi dacă este timp. În plus, cred că există și retragere spre nord de aici.




Spre Negoiese și Pusdrele

       În continuare, am avut ceva emoții la urcarea pe Laptele Mare, unde e bine să nu vă lăsați "furati" de focași să vă abateți pe versantul sudic, chiar dacă e puțină zăpadă!
       Un alt loc unde am pierdut timp a fost coborârea de pe Vf. Negoieselor. Zăpada foarte proastă (încălzită peste zi) din stânga crestei și prezența unor cornișe pe dreapta mi-au tăiat orice chef de a căuta o coborâre, deși aceasta există. Aproape de plecarea de pe vârf se poate fenta coborârea pe dreapta spre nord pe niște fețe nu foarte înclinate, dar dacă există cornișa spre nord trecerea nu este foarte tentantă. La ocolire se observă clar că este posibil de trecut. Eu m-am întors și am ocolit vârful, traversând pe la nord până în Șaua La Cărți. Asta profitând de zăpada betonată dinspre nord.
       Șaua Între Izvoare este un loc excelent de bivuac. Pe tot parcursul crestei se văd locurile descrise de dl. Petcu. Eu am preferat să nu cobor din creastă pentru bivuac, dar am avut cort foarte mic și baftă de vreme bună.
       În a treia zi, coborârea de pe următorul vârf de după Vf. Repedea (Cormaia) are rupere de pantă și e prudent să nu coborâți pe skiuri.




Buhăescu

       La fel și coborârea de pe primul vârf la sud de Pietrosul. Aici trebuie precizat că Vf. Rebra și Buhăescu sunt inversate pe hartă. Primul vârf la sud de Pietrosul este așadar Buhăescu, după spusele domnului Istrate Danci de la stația Meteo Pietrosul. Se pare că a existat o eroare de transcriere a hărților care s-a menținut, iar hărțile dinainte de 1950 prezentau lucrurile invers decât acum.
       Harta din MC nu vă indică clar unde este stația meteo, dar aceasta se vede din creastă, în căldarea din dreapta vârfului cum priviți spre nord.
       O variantă de coborâre este piciorul de vest din vârf (Culmea Hotarului?), dar nu am găsit nicăieri o descriere a coborârii. Alta este să urmați marginea circului glaciar Iezer pe la Piatra Albă (spre est!) și să încercați apoi coborârea la stație.
       Din șaua dintre Pietrosul și Buhăescu se poate pleca spre vest pe Valea Groapa, ceva mai ușor accesibilă pe zăpadă bună și cu un peisaj superb.




Spre Meteor

       Daca vremea e proastă, coborârea în căldarea Iezer la prima vedere e riscantă datorită cornișelor și a pantei mari! În nici un caz nu e "la granița dintre extrem și imposibil". Eu am găsit un culoar de 45 grade cam în dreptul stației meteo, acolo unde lipsa cornișei mi-a permis să mă uit mai bine. Dacă pe sud era foarte puțina zăpadă ș i betonată de soare, odată intrat în căldare zăpada era foarte mare și instabilă. Atenție!!!
       Pentru ultima etapă din Rodnei, eu voi opta data viitoare între o zi de ski pe Valea Groapa sau o zi la stația meteo, unde sunt culoare foarte tari de skiat. Dacă nu sunteti cu un cunoscător al locurilor, cereți relații despre coborârea în Borșa de la stația meteo. Eu am coborât cu un localnic, o perioadă pe skiuri pe serpentine iar apoi pe linia de cea mai mare panta până în oraș. Culmea a fost ca mai vedeam din când în când marcaje vechi, deși părăsisem poteca de mai multe ori și tăiasem peste pajisti! Coborâre forțată 2 - 2,5 ore.
       Din Borșa la tren există autobuze spre Vișeu pâna în jur de 16,30. Dacă le pierdeți și coborâți în Borșa puteți să tocmiți o mașină care să vă ducă la gara din Săcel, unde acceleratul de București ajunge la 18,20 și pleacă pe la 18,40.




Spre Piatra Albă

       În parcurgerea crestei țineți cont că se merge mult pe versantul sudic, similar cu creasta Parângului (vest) și că zăpada înghețată dimineața vă poate obliga la folosirea colțarilor de ski. Pantele de coborâre nu sunt foarte tari pe creastă și nu am simțit nevoia să pun clăparii pe poziția ski, mai puțin la stația meteo. În alte condiții de zăpadă, tronsoanele care mi-au dat mie de furcă s-ar putea să le găsiți ușoare.
       Nu am scos foca deloc, decât în căldarea Iezer. Am avut -10 noaptea si cam +5 în cea mai caldă zi.
       Eu am parcurs creasta solitar. Am avut de partea mea vremea bună, echipament ușor și zăpadă puțină. În alte condiții cred că este mai avantajoasă echipa de minim doi.

       ECHIPAMENT FOLOSIT:

       1 - rucsac ATTA Alpin 80, nu a fost plin decât cu clăparii în el;
       2 - tricou, fleece subțire, polar 200 gros;
       3 - hanorac și suprapantalon GoreTex, căciulă lână;
       4 - mănuși subțiri fleece, mănuși groase polar cu un singur deget cu supramănuși GoreTex, pantalon polar 100, 4 perechi șosete;
       5 - skiuri 180 cu legături Easy Go, focă cu lipici, bețe, colțari ski, colțari bocanc, piolet (nu trebuie tehnic), minilopată, frontală, foto, bidon apă 1l., busolă, folie supraviețuire, ochelari soare și cremă ecran, etc.;
       6 - mâncare ~4kg, oală cu capac 1l., cană izotermă 300 ml.;
       7 - folia exterioară de la un cort tunel (1 kg.), izopren, sac dormit puf (1800 g.), suprasac GoreTex (400 g.). Am avut condens destul de mare deoarece nu am avut podea la cort și am și gătit înăuntru;
       8 - primus XGK MSR (600 g.) cu windscreen, neofalină 1,5 litri, am ieșit din munte cu 500 ml.;
       9 - o pereche de adidași.

Autor: Alex Doaga
Înscris de: Florian Mastacan
Vizualizări: 13024, Ultima actualizare: Luni, 12 Mar 2001



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii RODNEI  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii