Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Ghid montan - Trasee în Munţii Baiului

Bookmark and Share

Trasee în Munţii Baiului - Valea lui Bogdan - Vârful Mierlei


Obiectiv: sectorul sudic al masivului, la contactul cu Subcarpaţii. Timp necesar: 3-3½ ore

Drum forestier în două variante, potecă nemarcată. Accesibil în orice anotimp



Din Sinaia până la hanul Izvorul Rece se pot folosi cursele locale de autobuz. De la han se urmăreşte şoseaua naţională în jos (către Câmpina) circa 200 m, până la trecerea acesteia pe podul de peste Valea lui Bogdan. De aici se pot utiliza două variante. Prima, care va fi descrisă mai jos, corespunde ascensiunii pe drumul forestier vechi de pe dreapta văii, care a servit lucrărilor hidrotehnice. Pentru cea de a doua se urmăreşte şoseaua naţională în jos încă 500 m, până în dreptul bomei cu îndicaţiile ,,56 km Ploieşti, 6 km Sinaia". De aici se urcă în stânga, prin pădure, pe noul drum forestier, circa 5 km, până la punctul de întîlnire cu prima variantă. Înainte de a începe excursia, din dreptul podului peste Valea lui Bogdan se impune o privire de ansamblu asupra defileului bine împădurit de la Posada (S), la al cărui capăt nordic ne aflăm, apoi asupra culmilor ce încadrează Valea Largă din Muntele Gurguiatu (SV) şi a vârfurilor şi abruptului din sudul Bucegilor (Vin-turişu şi Vârful cu Dor).

Drumul pe care-l urmăm are o lăţime de 2-2,5 m, este bine întreţinut şi permite o ascensiune uşoară. Se desfăşoară aproape În întregime printr-o plantaţie de conifere, cu mulţi molizi şi zadă. Din loc în loc, aproape la 5 minute interval, trecem prin poieni; În unele pot fi văzutc aparate pentru măsurarea precipitaţiilor. În albia râului se observă baraje din beton pe care apa cade 3-4 m, formînd mici cascade. În spatele barajelor, pe aluviunile bogate, s-au dezvoltat pîlcuri de arbori şi arbuşti în care predomină arinul. După 40-45 minute de la pie-care se întră într-o poiană largă În care se află o cabana silvlcă şi un pluviometru. Se travcr-sează poiana către SE (jumătate dreapta) şi apoi albia riului. Pe malul stîng se întîlneşte celălalt drum forestier, care continuă în amonte încă 700 m. De aici se poate admira către NE versantul sudic al vârfului Gagal Mare, cuprins între două văi adinci. Impresionează numeroasele ripe care îl fragmentează În treimea snperioară, dar şi frumuseţea pădurii de conifere (zadă şi molid), plantată în urmă cu 12-15 ani, în scopul ate-nuării alunecărilor şi eroziunii torenţiale. După un scurt popas şi după umplerea bidonului cu apă din râu, se reia urcuşul spre S, pe una din numeroasele poteci ce suie printr-o frumoasă pădure de fag, la stâna din Pioiorul lui Văsîi. Se cîştigă circa 200 m altitudine, dar panta este aceentuată (20-25"), situaţie care face ca ascensiunea (20-25') să fie cava mai dificilă. Se depăşeşte stâna prin stânga (pe la E) şi după cîteva minute se ajunge pe plai, unde va fi întîlnită o potecă lată, ce urcă din defileul Prahovei (1 km aval de Valea lui Bogdan) pe Piciorul lui Văsîi. Ea poate fi folosită la întoarcere (circa 1 oră). Continuăm traseul în stânga, urmărind poteca spre E, ţînta fiind vf. Răzoarele. După cîteva minute, aceasta se abate spre dreapta, ocolind vârful pe latura sud-vestică. intersectînd izvoarele văii Orăţii (unde se face alimentarea cu apă). Lăsăm poteca ce merge pe Muntele Doamnele şi urcăm pe vârful Răzoarele, pe una din potceile de vite care brăzdează păşuaea. Treptat, pe măsura ridicării pe culme deasupra pădurii, peisajul se deschide tot mai mult (în SV revedem defileul Prahovei de la Posada, Muntele Gurguiatu; în vest, şaua Păduchiosului, prin care zărim culmile nordice subcarpatice din dreptul Moroienilor, apoi sectorul estic al Bucegilor, de la Vânturişu şi până la Jepii Mari; în nord se pot observa culmi şi văi din Munţii Baiului . În prim-plan bazinul superior al Văii lui Bogdan, vf. Gagul Mare, vf. Gagul Mic, vf. Mierlei, În spatele căruia se disting vârfurile Drăgan şi apoi Baiul Mare; în sud apare ascuţit Muntele Doamnele-Tituleni). De pe vf. Răzoarele către est se mai pot zări valea Mierlelor (bine împădurită), apoi sectorul înferior al văii Florei, localitatea Tesila, iar dincolo de aceasta, spre est, versantul vestic al Munţilor Grohotiş.

Traseul se poate continua către sud după ce coborîm de la vârf la poteca părăsită la izvoarele Orăţii. De la izvoare, ea descrie două bucle; după circa 10 minute ajunge pe latura sudică a Muntelui Doamnele, unde întîlneşte drumul foresticr ce vine tocmai de la Secăria şi care se continuă apoi către nord pe Munţii Baiului şi coboară pe valea Zamorei. De pe Muntele Doamnele se pot admira frumuseţea şi măreţia văii Prahovei de la ieşirea din defileu şi până aproape de Câmpina, contactul brusc al muntelui cu dealurile subcarpatice, desfăşurarea aşezărilor Posada, Comamic (uşor dc identificat după coşurile fabricii de ciment). În prim-plan, ca o cupolă, Muntele Doamnele-Tituleni care acoperă vederii bazinetul Secăriei. Pentru a ajunge de pe Muntele Doamnele la vârful Mierlei (aflat în N) ne întoarcem cu 180" şi continuăm traseul pe drumul forestier. La început, panta esle mai lină (circa 10-15 minute), după care se aceentuează la est de vârful Răzoarele (circa 5 minute).

Din vârful Mierlei, traseul poate fi continual pe culmea principală sau pe culmile secundare orientate spre Prahova sau spre Doftana. Recomandăm, în funcţie de starea timpului, parcurgerea secţiunii vf. Mierlei - vf. Baiul Mare şi coborîrea pe Muntele Cumpătu la Sinaia în 4-5 ore (traseul 7) sau traseul vf. Mierlei - culmea Gagul Mare - Sinaia în 2½ ore (traseul 3).

Autor: Mihai Ielenicz
Înscris de: Cătălin Olteanu
Vizualizări: 39375, Ultima actualizare: Sâmbătă, 25 Oct 2003



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Azuga-Piriul Limbasel-Pastravaria Limbasel-Valea Azugii-Valea Cazacu-Piriul Frumoasa-Piriul Unghia Mica-Piriul Stevia-Piriul Rosu-Cabana Susai


Obiective: valea Azugii, păstrăvăria Limbăşel, Muntele Susai. Timp necesar: 3½ - 4 ore . Drum forestier: potecă spre cabana Susai (marcaj - triunghi roşu, în ultima parte).



Este un traseu uşor de parcurs atît din aval în amonte (plecând din oraşul Azuga), cît şi invers (coborând de la cabana Susai). El poate fi utilizat parţial pentru ascensiuni în Munţii Neamţului, la vârfurile- Paltinu, Neaniţu, Ştovia, Husu, Unghia Mare, Cazacu etc. Se pleacă din staţia de autobuz de lîngă biserica din centrul oraşului, către est, urmărind şoseaua care străbate localitatea pe aproape 2 km. Pcntru turiştii care nu doresc să viziteze orasul, intrarea în trascu se va face de la staţia fînală a liniei de autobuz aflată în margineade est a oraşului Azuga. Înainte de plecare se impune un scurt tur de orizont în care se pot urmări: spre sud culmea împădurită Sorica; în SV, prin. deschiderea Prahovei, peste creasta cu molizi a Clăbucetului Baiului, o parte din abruptul Bucegilor Între Jepi şi Coştila; către est, albia râului Azuga şi vf. Rusu; la nord, deasupra caselor, apare Plaiul lui Moş Mihai, ce coboară din Clăbucetul Taurului şi care spre Azuga se termină cu un versant cu pantă mare, împădurit cu molizi şi pini. Înaîntăm spre est, prin oraş, lăsăm pe dreapta fabrica de postav, fabrica de bere, întreprinderea de vinificaţie, iar pe stânga cea mai mare parte a zonei rezidenţiale a oraşului. Totodată, către vest, dispar treptat din cîmpul privirii Jepii şi Caraimanul, dar se deschide o perspectivă frumoasă asupra sectorului superior al văii Cei'bului, Colţii Morarului, vf. Bucşoiu. După aproape 30 minute de la plecare suntem la capătul estic al oraşului. Spre sud (dreapta) se văd versanţii împăduriţi ai văii Urechea, ale cărei izvoare se află sub vârful omonim. În ultima parte a traseului, drumul asfaltat continuă cu o şosea forestieră. La confluenţa cu Limbăşelul (principalul afluent de pe dreapta râului), drumul se bifurcă. O variantă urcă spre nord, în lungul Limbăşelului, până la cabana Susai. Poate fi utilizat la încheierea ex-cursiei, pentru întoarcere la Azuga (1 oră si. 30 minute). Cea de a doua variantă se desfăşoară către nord-est, urmărind albia Azugii. În amonte de confluenţă, pe stânga drumului, se află păstrăvăria Limbăşel, ale cărei înstalaţii şi bazine pot fi vizitate. De asemenea, din spatole păstrăvăriei se poate urcă pe potecă, prin pădure, la plaiul şi stânele de pe vârful Clăbucetul Azugii (2-21/2 ore; suiş anevoios în prima parte).

Continuăm traseul pe valea Azugii; după circa 15 minute, direcţia se schimbă către est. În ultimul plan, la limita superioară a pădurii, vedem vf. Rusu, iar către sud (în dreapta) un vârf acoperit aproape în întregime de pădure (aparţine culmii Unghia). Se depăşeşte apoi confluent a cu pârâul Cazacu, la obârşia căruia se observă vârful cu acelaşi nume (despădurit). La el se poate ajunge pe valea Cazacu, pe o potecă. După câteva minute, albia Azugii şi drumul descriu un cot larg către sud, iar un pîrîiaş de pe dreapta face o cascadă de 3-4 m înălţime pe un prag format din mamo-calcare dispuse aproape vertical. O nouă schimbare de direcţie către NE până la confluenţa cu pârâul Frumoasa, unde albia Azugii se lărgeşte foarte mult. Suntem la capătul a 90 minute de la plecare şi se poate face un mic popas. Spre sud, pe valea Frumoasa, urcă un drum forestier (circa 3,5 km). Din el, spre est, pe potecă, se poate ajunge la vf. Unghia Mare şi vf. Rusu.

Continuăm traseul pe valea Azugii. Timp de 30 minute străbatem un sector mai îngust al văii şi destul de bine împădurit. La confluenţa cu pârâul Unghia Mica (pe care există amenajări hi-drotehnice), drumul îşi schimbă direcţia către nord. De aici, valea se lărgeşte foarte mult. Se trece printr-o suită de poieniţe cu flori multicolore, cu molizi şi brazi tineri. Către sud se poate urmări profilul ascuţit al vf. Unghia Mare, iar spre vest versantul estic al Clăbucetului Azugii. În albia Azugii există praguri amenajate pentru creşterea păstrăvilor. La confluenţa cu pârâul Ştevia, pe dreapta, în pădurcă de conifere, se vede silueta unei cabane silvice. Aici, către dreapta (est), pe valea Şteviei, urcă la vf. Neamţu un drum forestier şi o potecă.

Încă 25-30 minute, traseul continuă pe drumul de lîngă albia râului, care se menţîne mai întâi pe stânga, apoi pe dreapta acestuia; valea se îngustează, iar pădurcă devine mai deasă; se trece pe lîngă cîteva barăci, se depăşeşte confluenţa cu pârâul Roşu, de lîngă care se poate urcă pe potecă, pe culmea Retevoi, la cabana de vinătoare Lacul Roşu. În continuare, pe valea Azugii, după încă 40 minute, se ajunge într-o poiană unde se întîlnesc semne de marcaj turistic (triunghi roşu) care due spre stânga la cabana Susai, iar spre dreapta la Lacul Roşu. Către nord, drumul forestier continuă la obârşia Azugii.

După cîteva minute de odihnă la margineaalbiei Azugii sau pe banca de pe dreapta drumului se reia traseul spre stânga la cabana Susai, pe poteca mai lată îndicată cu marcaj turistic (triunghi roşu). La început panta este aceentuată şi necesită efort, apoi survin patru altemanţe de sectoare cu înclinare mai mica şi mai mare. Poteca se strecoară printr-o frumoasă pădure de conifere, apoi prin poieniţe din care, peste vârfurile arborilor, către nord-vest, pot fi zărite crestele Postăvarului şi Pietrei Mari. După 30-40 minute şi după ce se parcurge o diferenţă de nivel de circa 200 m se întră într-o poiană ceva mai lar-gă, din care se iese pe culme; în mijlocul aces-teia se află cabana Susai. Aici există cîţiva stâlpi de marcaj cu săgeţi pe care sunt inicate traseele ce pot fi urmărite: cruce albastră spre Clăbucet-Plecare (2Vi ore) (traseul 12); cruce rosie, bandă roşie spre Predeal, prin Cioplea (11/4 oră); cruce roşie către Piatra Mare (31/4 ore).

De la cabana se poate coborî şi spre oraşul Azuga, urmărind drumul pietruit care pleacă de la sud vest de aceasta, pe sub vf. Cocoşului, pe valea Limbăşelului. Îndiferent de varianta aleasa, se impune ca în momentele de repaus să se realizeze un scurt tur de orizont spre est, sud şi sud-vest (vezi traseul 13).


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii