Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diverse - Trofeul Brasovului editia a III - a

Bookmark and Share

Trofeul Brasovului editia a III - a
 A mai trecut o editie a "Trofeului Brasovului", iar dintre toate a parut cea mai bine organizata. De altfel s-a vazut si la participare: 326 participanti pe fisele de concurs, facand parte din 28 de cluburi de turism din toata tara.
Dupa cum am anticipat, zona de concurs avea sa fie principalul punct de atractie. Se puteau numara pe degete cei ce au mai fost vreodata prin aceste locuri situate la limita judetelor Harghita si Covasna.
Desi o parte din club plecase spre tabara inca de luni, conditiile meteo nu au permis sa se faca prea multe pana miercuri seara. S-a amenajat vatra de foc, s-a montat cortul de organizare si s-au adunat lemne de foc. Ultima parte s-a dovedit a fi o operatiune destul de dificila, pentru ca in rezervatie este interzisa taierea lemnelor aflate in picioare. Fiind o zona de campare, padurea marginala era curatata de mult de uscaturi sau taieturi vechi, astfel incat au fost nevoiti sa aducem lemne de la mare distanta.
Miercuri s-a plecat pe jos pana in comuna Varghis (situata la 12 km in aval de tabara), pentru a convinge pe careva cu magazin sa vina sa monteze un punct de desfacere in tabara. Dupa cum se va vedea ulterior toate promisiunile au fost in zadar facute.
Spre seara am aparat mai multi dinspre Brasov, inclusiv Oii, Radu si cu mine. In Baraolt am luat legatura cu o firma de transport locala pentru a asigura drumul Augustin -Tabara pentru ziua de vineri (ne-ar fi costat mult mai putin daca am fi putut realiza aceasta).
In zona taberei am inceput construirea grupului sanitar de rezerva (aceasta a fost dorinta d-lui Denes Isztvan, custodele rezervatiei, pe principiul ca doua grupuri sanitare nu vor face fata unei participari masive).
Joi si-a facut aparitia in zona si directorul tehnic al federatiei de turism, Gabi Dorojan, astfel ca avand si materialele necesare delimitarii taberei, ne-am pus pe treaba serioasa; înaltarea catargului cu care deja ne-am obisnuit, împrejmuirea taberei cu fanioanele federatiei si ridicarea bannerelor si a avizierului FRTS). Pentru seara culturala am pregatit o alta vatra de foc, pastrand gliile de pamant ca sa putem curata la final zona vetrei.
Joi am pierdut multe ore pe traseul de orientare, pentru a face ultimele verificari înainte de a imprima harta finala. Dupa ce Oli cu Cata au facut modificarile necesare, am fost trimis si eu pentru a parcurge traseul. Trebuia sa fie facut de cineva care nu il cunostea, pentru a ne da seama daca sunt erori de amplasare a reperelor sau daca s-au desenat gresit anumite portiuni ale hartii. Folosindu-ne si de aparatul GPS de navigare, am putut calcula distantele dintre repere, iar ajutandu-ne de busole am orientat pe harta drumurile si poienile ce nu le aveam amplasate. Dupa cateva ore de munca in teren am reusit sa aducem o forma finala hartii, iar Oli a plecat spre Brasov pentru a lista in mai multe exemplare pentru concurs.
Vineri dimineata totul era pregatit pentru primirea participantilor. Primele cluburi sosisera inca de joi seara (Argessis, CPNT si Hasmas). Cum soferul din Doboseni, care ne promisese ca va face cursele cu microbuzul renuntase din cauza drumului, am fost nevoiti sa inchiriem unul tocmai din Zarnesti, de langa Brasov, ceea ce ne va costa mult mai mult la buget.
Pentru ca participantii sa nu suporte sume mari de bani pentru transport, clubul Floare de Colt a suportat cea mai mare parte din cheltuieli, împreuna cu F. R. T. S. Astfel, d-l Dorojan a promis si s-a tinut de cuvant, sponsorizand jumatate din costurile de transport cu autobuzul de 20.00 din Brasov. Si n-au fost mici costurile, fiind vorba de 2 curse de cate 180 km dus-intors. Clubul nostru a acoperit cea mai mare parte a transportului cu microbuzul intre Augustin si Tabara si tinand cont ca numarul de persoane sosite cu trenul in Augustin a fost dublu fata de cel confirmat, si cheltuielile au fost duble fata de cele estimate. Ne pare rau pentru neseriozitatea unor cluburi care pana in ultimul moment nu au confirmat prezenta, provocand încurcaturi la transport. Din cauza distantei destul de mari si a drumului prost, o cursa dus-intors intre Augustin si Tabara dura 2 ore cel putin.
Peste toate am reusit sa trecem peste aceste dificultati, inclusiv peste cea ca soferul autobuzului programat seara din Brasov a refuzat la un momendat sa intre pe drumul forestier dintre Varghis si tabara, urmand sa lase toti participantii, la 11 noaptea la 12 km de tabara. Dupa interventiile facute la patronul firmei de transport s-a rezolvat si aceasta situatie si înspre miezul noptii toata lumea era sosita in tabara.
Tin sa mentionez fair-play-ul clubului nostru, care a asigurat acelasi tratament participantilor, indiferent ca au confirmat sau nu. Am trecut peste neplacerile mari provocate de sosirea multor persoane fara confirmare, si am facut totul ca sa ajunga cu totii in tabara. Nu a fost deloc usor sa-ti macini timpul si nervii, o zi intreaga, cand dimineata parea totul in regula, iar inspre dupa-masa totul ameninta sa esueze.
In cursul zilei de vineri s-a intamplat si un eveniment tragic in zona cheilor. O femeie in varsta, dintr-un grup de turisti locali a suferit un infarct, murind pe loc. Desi Cristina Cramec si Cipone au incercat sa-i acorde primul ajutor, totul a fost in zadar. Varsta si boala si-au spus cuvantul. Singurul lucru ce s-a putut face a fost transportarea femeii decedate la spitalul din Baraolt cu o masina de la noi. Desi am sunat Ia salvare, la numarul 961, am fost trimisi de la Ana la Caiafa, dispecera la Miercurea Ciuc (aria de acoperire telefonica era cea a Harghitei), ne-a spus scurt sa sunam la Covasna, ca nu tine de zona lor. Cand am incercat sa sunam a doua oara ne-a inchis telefonul. Mai conteaza ariile astea nenorocite de acoperire cand este vorba de viata unui om? Pentru dispecera a fost mai important sa constate ca nu tine de teritoriul ei si sa ne tranteasca telefonul in nas.
Dupa miezul noptii trecuse cu greu, dar pana la urma cu bine ziua de vineri. Urma concursul propriu-zis.
Dimineata, cand soarele rasarea peste tabara, au plecat oamenii ce urmau sa formeze posturile de control din traseul de regularitate. De startul concursului urmau sa se ocupe Oli si Radu
Continuand traditia clubului, traseul de regularitate a fost unul cu timpi foarte lejeri, conceput astfel incat lumea sa ramana cu ceva in suflet si in priviri la finalul concursului.
La ora 9.00 primul echipaj (cel de la Montaniard Bucuresti) intra in testele teoretice. Amenajate in tarcuri constituite din fanioane, 6 la numar, testele insemnau prima proba de concurs. Dupa ce fiecare club termina testele teoretice, pleca in regularitate. Trecand cele doua punti peste raul Varghisului, dupa aproximativ 15 minute se ajungea la primul post de control; la gura Surii Cailor, pe bolovanul mare de la intrarea in pestera.
Fiecare echipaj a fost verificat la echipament de catre Carmen. Eu fiind cel ce s-a ocupat de proba de regularitate, am impartit posturile astfel incat sa se acopere toate problemele ce puteau sa apara pe traseu. Postul 1, care urma sa fie si sosirea avea rolul bine stabilit de verificare a echipamentului si de dirijare a participantilor la sosire, spre proba de escalada. In fiecare post am explicat arbitrilor traseul de regularitate si cum sa indrume si pe unde sa indrume participantii, si sa explice zonele unde pot aparea probleme.
De la postul 1 spre 2, traseul urma firul vaii. Ultima punte fiind chiar la plecarea din post, participantii trebuiau sa treaca raul direct prin apa. Nu a fost o problema prea mare, deoarece in acest anotimp apele sunt mici, iar in multe locuri se putea trece peste pietre.
Inainte cu vreo zece minute de postul 2, la finalul cheilor se gasea cel mai expus punct al traseului. Poteca de pe partea stanga traversa o zona expusa pe o lungime de 10 metri. Fiind foarte mare pericolul de prabusire, am deviat traseul pe celalalt mal al raului, unde se gasea o alta poteca fara probleme. Pentru mai mare siguranta, am lasat 2 oameni in locul pe care participantii il vor boteza "ad-hoc", Postul 1, 5. Aici au ramas sa supravegheze trecerea raului Alex Reiszner impreuna cu unul dintre baietii noi care au venit sa ne ajute la concurs.
Dupa acest punct, se iesea din padure, unde dupa ce traversai o poiana lunga ajungeai la postul 2, la rascrucea cu drumul de caruta ce venea dinspre comuna Meresti. Omul de baza aici a fost Gabi Bodor, caruia i-am explicat in teren pe unde sa trimita participantii. Nu urma sa fie o problema prea mare, drumul de caruta ducand pana la postul 3 si neavand rascruci importante care sa deruteze participantii. De altfel la vreo cateva minute de post incepea si marcajul turistic banda galbena. Au existat totusi si cluburi care s-au ratacit, din neatentie (Vanturarita, Piticot).
La postul trei surpriza era nu mica. Intr-o poiana superba, langa un izvor superb, erai intampinat de cele 3 arbitre, toate echipate la costum de plaja. Sunt curios care echipaj a poposit aici doar cele 10 minute, cat era considerata pauza. Tinand cont de timpii lejeri si fetele frumoase, cred ca s-au odihnit mult timp pe aici prin post. Ajuns si aici, am dat explicatiile despre traseu si fetelor de aici. Coborand spre sosire fara sa fii atent, puteai nimeri o poteca nemarcata care te scotea foarte repede la rau (de unde aveai pana la sosire de trecut de cateva ori apa din nou). Chiar eu am patit sa ajung direct la rau, de ramasesem uimit unde sunt. Am urcat inapoi spre post, unde am explicat fetelor pe unde sa-i trimita pe participanti, am pus la bifurcatia potecilor cateva semne care sa indice poteca buna (pe care daca te uiti cu atentie vezi si marcajul mai jos), dupa care mi-am continuat drumul spre sosire.
Ajuns la Carmen in post, am ramas ceva timp pentru a mai explica participantilor traseul. Multi din cei ce se intorceau de pe traseu, se opreau sa viziteze Pestera Sura Cailor, altii cerand informatii despre cum sa ajunga la Pestera Mare de la Meresti.
Dincolo de rau, la vreo 100 metri de post, se afla proba de escalada, asigurata de Bogo, Alex, Shaq si Cata Burghea. Un traseu de 5+, 6-, cu o lungime de 11 metri, pe care, spre surprinderea noastra, putini 1-au facut top. De remarcat CPNT Brasov, la care din cele 5 echipaje, reprezentatii a 4 au ajuns pana la top. Cel mai bun timp 1-a scos Cipone, de la CARAIMAN (l'44") urmat de Cristi de la ALBATROS (l'48") si Gabi de la CARPATIA (1'57"). Traseul se afla in peretele de piatra numit "Santinela Pesterii".
In tabara, cluburile sosite treceau rand pe rand pe la proba de Sanitar Practic. Asigurata de un medic din cadrul federatiei, ajutat de Cristina Cramec (farmacista de specialitate), cuprindea ca tema "Crampe si dureri musculare". Tinand cont si de evenimentul nefericit intamplat cu o zi inainte, nimeni nu a mai tratat cu indiferenta aceasta proba, promovata anul acesta. Mergem prea des pe munre, si accidente se pot intampla oricand, astfel incat este foarte necesar sa invatam acordarea primului ajutor in diferite situatii.
La ora 15 s-a dat startul in proba de orientare. Sambata dimineata Cata Colac impreuna cu Nea Ilie au montat posturile si au verificat pentru ultima oara daca traseul este corect amplasat. Tin sa multumesc lui Nea Ilie pentru prezenta la concursul nostru. Prietenia ce ne leaga de dansul este prea mare, pentru a mai tine cont de distanta ce-1 desparte de munti. Si-a tinut promisiunea si a venit sa ne ajute in desfasurarea probei la care dansul este cel mai in masura sa acorde ajutor. Ii multumim de altfel si pentru cele 40 compostoare pe care ni le-a adus.
Traseul de orientare, cu o lungime de 2, 6 km, cuprindea 8 posturi amplasate in repere clare. Parerea generala a fost de altfel ca traseul a avut o dificultate mica. Putini au fost cei care sa nu gaseasca posturie, doar rezistenta fizica (mai ales cea a fetelor) facand diferenta intre concurenti. Cel mai bun timp 1-a scos Popica de la SILVA (aproximativ 25 minute) demonstrand din nou ca este cel mai bun din federatie la aceasta proba. Ocupantii locurilor 2 si 3 au fost cluburile CARAIMAN si ACSET. De remarcat ca intregul podium de la orientare s-a dus la Campina. Acest oras este unul din cele mai bune din tara la orientare sportiva, ceea ce s-a si vazut la concursul nostru. Au fost si cazuri haioase, as putea spune, in care unul din concurenti a tinut harta invers, coborand pe culmea opusa intre doua posturi.
Seara, pe racoare, s-a dat startul in proba de cros, si fete si baieti in acelasi timp. Desfasurata pe un drum forestier, proba a avut o lungime de 5 km la baieti si 3 km la fete. Castigator la baieti a fost acelasi Popica de la SILVA, urmat pe locul 2 de Cristi Voicu, de la CARAIMAN.
Pana sa inceapa proba culturala au mai ramas putine ore, in care s-au afisat si raspunsurile la testele teoretice si clasamentul general al trofeului.
Incepand cu ora 22 s-a tinut seara culturala, care s-a intins pana la 4 dimineata, peste 15 cluburi luand parte. ALBATROSII au avut cel mai bun program cultural din anul acesta (dupa parerea noastra), castigand de altfel detasat proba. Au fost o surpriza placuta pentru noi
mai ales prin programul umoristic, unde trecand peste calitatea deosebita, si-au exprimat pe fata prietenia ce ii leaga fata de clubul nostru. Acelasi spirit s-a putut observa si in programul artistic al celor de la CARPATIA. Iar in miezul probei culturale a fost sarbatorit Catalin Selariu de la Albatros, care tocmai implinise joi varsta de 27 ani.
Cluburile si-au facut galerie unii altora, Carpatia celor de la Albatros, Corydalis celor de la Focul Viu si tot asa, uitand de concurenta si scotand in fata doar prietenia si stima ce inca ne mai leaga.
Multumim pentru aceasta minunata seara culturala tuturor care au participat.
Duminica dimineata, la o ora destul de devreme, s-a tinut premierea. Multi aveau de prins trenuri sau autobuze, iar pentru aceasta trebuiau mai intai transportati spre localitatile de acces.
Asa cum se conturase de sambata clasamentul primele 3 locuri au fost ocupate in ordine de CARAIMAN Campina, CARPATIA Bucuresti si C. P. N. T Brasov. Fiecare club din castigatori a primit valoroase premii in echipament de munte, oferite de sponsorii nostri.
Daca ar fi fost sa acordam premiu pentru prietenie, l-ar fi impartit ALBATROS si CORYDALIS. Ne-a impresionat prezenta numeroasa la concurs a mediesenilor, tinand cont ca anul acesta nu au mai iesit la nici un trofeu. Speram ca am trecut peste animozitatile din trecut iar de acum incolo sa ne lege acea prietenie de la inceput, care a fost intre noi si ei.
Incet incet tabara se goleste. Se pleaca spre casa cu masinile personale, cu microbuzul spre Augustin si cu autobuzul spre Brasov. Noi ramane sa igienizam zona. Gunoaiele adunate se sorteaza. Se acopera vetrele de foc, se aduna fanioanele, se strang catargele etc.
Din pacate apar iara probleme la transport. Microbuzul din Zarnesti se strica, multi participanti ramand sa astepte remedierea problemei. Nereusind sa-1 repare, soferii reusesc sa gaseasca un camion in Varghis care sa vina sa ia participantii ramasi si o parte din organizatori. Alte costuri suplimentare suntem nevoiti sa suportam, pentru ca suntem nevoiti sa mai chemam un microbuz din Brasov care sa ia o parte din lume din gara Augustin.
Odata cu plecarea camionului plecam si ultimii cu masinile personale, dupa ce predam tabara custodelui de la Baraolt, d-lui Denes Isztvan.
A fost poate cel mai dificil concura pe care l-am organizat, mai ales din pricina accesului dificil in zona, iar cheltuielile au fost pe masura de ridicate. Multumim ajutorului primit de la sponsorii CriSoft Brasov, Gotech LTD Baia Mare, Aurora S. A. Brasov, GB Video Soft S. R. L. Brasov si sprijinului material oferit de Nelu Lazar, membru Floare de Colt.
Lasand la o parte dificultatea, suntem multumiti de participarea numeroasa (cel mai popular dintre concursurile pe care le-a organizat clubul nostru pana acum) si de fairplay-ul de care au dat dovada participantii. Am avut si greseli de organizare, dar peste toate am fost intelesi si nu am primit nici o contestatie. Este greu sa organizezi si sa iasa perfect iar daca stam bine si ne gandim nimeni nu va reusi sa faca vreodata un concurs perfect din toate punctele de vedere. Am muncit din greu ca sa multumim pe toata lumea, iar in urma noastra nu am lasat pe nimeni. Am lasat doar muntele care a promis sa ne astepte si la anul cu aceleasi brate largi deschise.
"N-am venit pentru trofee... ". Am venit "sa intindem prietenia peste toata Romania". Si atat timp cat deasupra taberei au fluturat in vant steagurile Romaniei si federatiei, prietenia a fost intre noi.
Va asteptam si la anul, intr-o zona la fel de frumoasa. Daca au fost dificultati mai mari anul acesta, am luptat sa trecem peste ele pentru a va aduce in frumoasele Chei ale Varghisului.

Autor: Emi Cristea
Înscris de: Emil Precup
Vizualizări: 6863, Ultima actualizare: Miercuri, 21 Iul 2004



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BARAOLT  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Satul Batanii Mari-Valea Sugaului-Satul Herculian-Satul Batanii Mici

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii