Jurnale - Tura Rodnei - Zona Gargalau

    Din fată se aude vuind Bistrita Aurie, abia debutată sub poalele coplesite de groasă zăpadă a Gărgălăului. Urmăm o cărăruie repede pierdută-n pajiste, apoi urcăm spre amontele Bistritei Aurii căutând un vad accesibil, traversăm , ne pregătim de prânzit.
    Aici briza amiezii purtată deasupra cursului minunat, spectaculos , al văii învolburate, îsi face simtită prezenta. Ca si cei câtiva molizi -străjeri scăpati miraculos de securea ciobanilor. În rest pajistea usor ascendentă spre piciorul nord-estic a Gărgălăului, abordat de noi în premieră, e presărată de cioatele sutelor de arbori doborâti nemilos peste ani , pentru lemn de foc sau, de multe ori, doar de aia.     Iancsi prepară un suc . Bem ultima înghititură de cafea apoi , după vreun sfert bun de ceas o luăm spre piciorul din fată. Izolati bolovani multistratificati, din sisturi-plăcinte. Primii boscheti de rododendron înflorit. Covor tepos de ienuperi. Spre dreapta se deslusesc meterezele calcarelor sculptate de ploi si cărarea ce duce spre Saua Gărgălău. Deasupra cărării alte stâncării -pereti sistosi, ai Muscetei. Superioare căldări cu groase brâuri, gulere de zăpadă murdară. Pâraie argintii confluând spre Bistrita Aurie. Verde întunecat covor dens de jnepeni.Rare vite si cai pascând pe versanti. Dăm de o cărare de oi ce ne scoate în largi serpentine tăiate-n ienupărisul punctat de boscheti ciclamen de rododendron si albe siluete de ranunculus glacialis, spre culme. De aici perspectiva diferă substantial de cea imaginată. La stânga un sant geologic , de prospectare, se întinde spre un mic vârf bolovănos. La dreapta piciorul urcă , initial domol, prin jnepenis scund-tonic , lasând spre stânga un depozit serios de zăpadă, apoi continuă cu o custură stâncoasă, de sisturi slefuite, aparent greu surmontabile. Spre sud-vest parcurgerea e imposibilă din cauza versantului accidentat-abrupt scurs spre fundul căldării glaciare ce adăposteste Iezerul Bistritei Aurii. Continuăm să urcăm în timp ce în fata noastră se profilează un al doilea vârf, ca o dublă cocoasă de cămilă. Vf. Gărgălău e undeva în dreapta-fată, ca o minusculă căpită dominând pâlnia amplă a căldării striată de zăpezi. O falie adâncă ne atine calea. E căptusită cu câtiva metri grosime de zăpadă. O traversăm direct iesind în cărarea mustindă. Mare de jnepeni spre stânga, decorând versantul nord-estic ce coboară în valuri spre Valea lui Putredu. Dincolo de vale vf. Tomnatec I , imensă piramidă orientată sud-nord, cuplată printr-o culme de legătură crestei principale a mtilor Rodnei în Tomnatecul II, cu o nestemată , lacul nival ovoidal vizibil dinspre Tarnita lui Putredu-Coasta Netedă. Dincolo de Tomnatecu I valea Bilei născută în căldarea spectaculoasă cu acelasi nume, de sub cealaltă piramidă impresionantă, a Ineului (2279 m) continuată spre nord cu Muchea Creasta Plescutei, striată si ea de varticale portative de zăpadă. Un vârf de Inăut . Între saua virtuală dintre Tomantecu I si Muchea Creasta Plescutei se ivesc culmile Suhardului, spre vf.Fărăoane. La est, departe, Obcina Mestecănisului si calcarele spectaculoase de la Cârlibaba. Spre est-nord-est răsar albele ogive astronomice(nucleare ?) ucrainene, de pe Hoverla.
    Urcăm întrezărind la stânga crestei pe care o urmăm un versant cu pajiste scundă, verde-maronie, căptusită cu elastic-fosnitori licheni. E clar că nu avem de ce ne teme. Traseul aduce cu parcursul spectaculos parcurs cu Dinu si Marlene , de pe vf.Inăut spre Culmea Gaja, nu e însă nici atât de abrupt nici atât de accidentat. Oricum, tura preconizată la 1 aprilie, pe aici (atunci când fusesem în premieră pe Musceta) fără coltari-piolet ar fi frizat neghiobia si hazardul. Gulerul de zăpadă, nordic, depăseste în grosime 1,5 m. Fac o voltă scurtă dreapta pentru a fura o clipă triunghiulara imagine verde-zmarald a Iezerului Bistritei Aurii. Apoi revin la muchie si în fine în stânga ei, de unde zărim un mic tău nival si o turmă de oi-evantai. Lătratul unui câine pare a sui greu până la noi. Depăsim a doua cocoasă. Apare un alt vârf intermediar, legat printr-o înseuare de...un al patrulea. Nici urmă de vf.Gărgălău, acesta e mult la dreapta, spre sud-vest.