Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Munţii Carpaţi - Valea Jepilor

Bookmark and Share

Valea Jepilor
Nume incorecte, confuze, de trasee turistice

Jepii Mici/ Jepii Mari versus
Valea Jepilor/ poteca Schiel, poteca Urlătorilor

Dinu Mititeanu (Cluj-Napoca)


      Subiectul a fost dezbătut pe lista Alpinet în 2003. O întrebare despre această dilemă pusesem şi eu în urmă cu vreo doi ani. Nu am participat la dezbateri; am aşteptat părerile "bucegiştilor". Nu le mai caut acum în arhiva listei, să redau păreri pro şi contra. Revin însă la subiect, căci, introducându-mi şi ordonându-mi în calculator bibliografia montană ce o posed, am dat de un articol cu această temă - eu spun că pertinent (îmi aminteam vag ceva, undeva, cândva). E în revista Munţii Carpaţi, nr. 10, pagina 43, scris de Radu V. Cotta, acel pasionat, meticulos şi altruist montaniard, a cărui inimă, la fel cu cea a lui Nae Popescu, s-a oprit pe munte, în acelaşi an. Ică Giurgiu, în Munţii Carpaţi, numărul 30, ne aminteşte succint CV-ul montan al acestor montaniarzi model.

      Pentru cine are răbdare şi curiozitate, redau mai jos partea I-a din articolul Abruptul estic - toponimie si istorie, al lui Radu V. Cotta.

      De multe ori mi s-a întâmplat să aud: "Am urcat din Buşteni la cabana Caraiman pe Jepii Mari şi am coborât de la cabana Piatra Arsă pe Jepii Mici". Această exprimare este eronată şi voi încerca să argumentez în cele ce urmează.


      Singura vale din abruptul răsăritean al Bucegilor, afluent al Văii Prahovei, numită Jepi, se formeaza sub Vf. Baba Mare; urmeaza aproximativ direcţia vest-est, trece pe lângă cabana Caraiman şi iese din abrupt cam în dreptul staţiei de telecabină din Buşteni, confluând cu Prahova în apropierea fabricii de hârtie şi celuloză. De-alungul ei se desfăşoară poteca turistică marcată cu cruce albastră.

      Poteca numită greşit "pe Jepii Mici" - se înscrie în realitate în cea mai mare parte a traseului ei superior şi median pe lângă Valea Urlătoarea Mare, respectiv Urlătoarea Mică, valea reunită fiind de asemenea un afluent mai sudic al Prahovei, pe care o întâlneşte în Poiana Ţapului. În apropiere de cărare, în aval, se găseşte cunoscuta Cascadă Urlătoarea. Această potecă, însoţită de semnul turistic triunghi albastru, urmeaza îndeaproape traiectul unui vechi funicular de lemne, construit de fraţii Schiel, fondatorii şi proprietarii pe atunci ai fabricii de hârtie din Buşteni. Urmele acestei instalaţii de transport aerian (Dinu Mititeanu: citiţi/ recitiţi cartea Hoinar prin Bucegi, scrisă la 17 ani de Andrei Pandrea!) se mai pot vedea şi astăzi de-a lungul traseului: piloni metalici ori numai fundaţiile lor, staţii unghiulare, instalaţii de întindere a cablurilor ori chiar bucăţi de cablu. Există de asemenea bine cunoscuta clădire vizibilă din Valea Prahovei - situată aproape de ieşirea în platou a funicularului - denumită în trecut Cantonul Schiel, azi Cantonul Jepi, care adăposteţte Casa Naturaliştilor şi refugiul Salvamont - cota 1960 m. (Dinu Mititeanu: citiţi /recitiţi despre acest canton în cartea Amintirile unui alpinist, de Niculae Baticu)

      Există într-adevăr un Pârâu Jepii Mari, care însă nu are nici o legătură cu traseele în discuţie. El se află pe versantul vestic al culmii Babele - Vârful cu Dor, având izvorul în dreptul stadionului de lângă Piatra Arsă; curge spre vest sud-vest şi se varsă în Valea Izvorul Dorului, la rândul ei tributară a Prahovei. Acest toponim s-ar putea explica prin faptul că vâlcelul traversează una din cele mai compacte perdele de jepi (jnepeni) din masiv (rezervatie naturală), cu înălţime relativ mare.

      În aceeaşi culme Babele - Vf. cu Dor găsim şi doi munţi: Jepii Mici (2143 m) la nord şi Jepii Mari (2071 m) la sud. Dacă vom căuta o corespondenţă între denumirile menţionate mai sus ale celor două poteci turistice şi cei doi munţi omonimi, atunci vom constata că potecile ar trebui să se numească exact invers!! Într-adevăr, cărarea cu semnul cruce albastră trece prin apropierea Vf. Jepii Mici (la nord de acesta), iar cărarea cu semn triunghi albastru este mai apropiată de Vf. Jepii Mari (trece tot pe la nord de vârf) (Dinu Mititeanu: pe mine m-a întrebat cineva lângă cabana Caraiman dacă traseul acela e Jepii Mici. I-am răspuns că eu ştiu doar că e Valea Jepilor.) Se mai poate semnala şi următorul paradox: Muntele Jepii Mici e mai înalt ca altitudine de la nivelul mării decât Jepii Mari! (Dinu Mititeanu: idem cu Ţimbalele din Piatra Craiului!). Explicaţia este elementară: pe ciobani şi vânători, poate şi pe călugări, naşi de fapt ai acestor munţi, îi interesa prea puţin altitudinea lor reală. De altfel diferenta altimetrică între cele două vârfuri este numai de 72 m, nici nu e prea lesne de perceput cu ochiul liber (Dinu Mititeanu: între Ţimbalele din Piatra Craiului diferenţa este de 23 m, după Emilian Cristea şi de 59 m., după Andrei Beleaua) între cele două piscuri fiind o distanţă orizontală de aproximativ 2 km. Exploratorii cei dintâi ai acestor locuri, constatau în schimb următoarele: pe vârful în realitate mai scund, jnepenii (jepii) creşteau mai mari decât pe megieşul său de la miazănoapte. O explicaţie ştiinţifică - nu e descoperire proprie - ar putea fi că vegetaţia scade în înălţime o dată cu altitudinea.

      Cred că e timpul ca "erezia" ce s-a născut pe seama căilor turistice "Jepii Mari" şi "Jepii Mici" să fie curmată. Prin urmare, poteca mai nordică, având marcaj cruce albastră trebuie numită corect "pe Valea Jepilor", iar cea mai dinspre sud, marcată cu triungi albastru, poteca Urlătorilor sau poteca Schiel.


      Eu - ca nespecialist în Bucegi - accept logica de mai sus, care ar evita confuziile. În discuţiile care au fost pe listă, cineva argumenta "Jepii Mari" şi "Jepii Mici" cu denumirile de pe indicatoarele turistice. Credeţi că cei care le-au făcut au frământat "problema" ca şi meticulosul Radu Cotta? Ştiţi că întâlnim uneori şi indicaţii orare total eronate pe unele săgeţi turistice.

      Paranteză: mai sunt în Carpaţi multe denumiri greşite sau inversate din neatenţia unui geograf sau cartograf, care apoi s-au perpetuat: exemplul clasic e în Rodnei, unde succesiunea REALĂ, logică, a vârfurilor de la Pietrosul spre Tarniţa La Cruce este: Buhăescu Mare - Buhăescu Mic - Rebra, şi nu cum e în toate hărţile: Rebra -... Să mai amintim şi de caraghioasa denumire Valea Rindiboilor a unui pârâu ce curge din Munţii Făgăraşului în Olt, care în realitate e în româneşte Valea Boilor (cândva, bou = bour!), pe care saşii au tradus-o Rindbach (Rind = vacă, bou, bach = râu). Dar topograful care a retradus-o în româneşte de pe hărţile germane a făcut o struţo-cămilă!! Sesizase tâmpenia asta şi Emilian Cristea în monografia sa, în textul cărţii, dar... pe hartă e tot Valea Rindiboilor, căci... aceasta era "denumirea oficială"!! Aşa ni s-a spus şi nouă când - pe o hartă a Masivului Gilău - Muntele Mare - am vrut să corectăm numele "Vf. Lunca nord-vest" cu numele real: Jidovina, pe care cineva îl crezuse jignitor pentru unii conaţionali. De unde era să ştie ofiţerii topografi că în limba română arhaică jidov = uriaş? Ni s-a reproşat dur că "ce a semnat tov. general (şeful Direcţiei Topografice a Armatei) e corect, e lege! Halal corectitudine, văzută şi de pe atlasele rutiere editate cu aceeaşi "competenţă", unde sunt trecute drumuri imaginare, iar altele existente de decenii nu există. Radu al meu vă poate da zeci de exemple! Le-a semnalat într-un plen şi unui înalt funcţionar din Ministerul Turismului, minister care premiase acel "Atlas rutier" pe care l-au înjurat apoi şi turişti români şi mai ales străinii.

      Aş încheia cu "să ne vedem pe Valea Jepilor sau pe poteca Urlătorilor", dar având în vedere gradul lor de poluare, mai bine să ne vedem /revedem pe poteci mai curate.

      P. S. Îl admiram pe Radu V. Cotta de multă vreme, din citite şi auzite. Dar am avut o singură ocazie de a-i strânge mâna şi de a schimba cu el câteva fraze, la Clubul Floarea de colţ. Mă doare sufletul la gândul că în 20 noiembrie, când voi păşi din nou cu emoţie în acea sală din strada Biserica Amzei, nu-l voi putea revedea pe modestul şi pasionatul montaniard Radu V. Cotta. Dumnezeu să aibă grijă de sufletul său.
Autor: Dinu Mititeanu
Înscris de: Cătălin Olteanu
Vizualizări: 24168, Ultima actualizare: Luni, 13 Oct 2003



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză:
Poiana Costilei, înscrisă de Nicu Craciun

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Bran-Podul Oprisului-Valea Poarta-Mt. Pintecele-Stina Gaura-Valea Gaura-Curmatura Hornurilor-Varful si Cabana Omu

 

Comentariu
Fără foto Daniel Ştefan, Duminică, 20 Mar 2005, 8:14

Felicitari pentru aceste precizari. Din pacate oamenii de munte care cunosc Bucegii stiu asta. Ce ne facem cu pantofarii? care, multi dintre ei, fiind si plini de bani sint ignoranti. Salutari de bine! daniel

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Miercuri, 7 Sep 2005, 1:10

Denumirile Jepii Mari si Jepii Mici, vin de la suprafata de jnepenis si nu de la altitudinea varfurilor. Nu este nici o greseala in aceasta toponomie.
Jepii Mici e mai inalt, dar fara o suprafata intinsa de jnepenis. Jepii Mari este aproape complet acoperit de padurea de jnepeni, ce se intinde pana la Piatra Arsa.

Denumire de poteca Jepii Mari vine de la faptul ca aceasta se sfarseste in preajma Vf. Jepii Mari. Poteca intr-adevar este cunoscuta ca Drumul Urlatorilor (traverseaza firele Comorilor si a Urlatorii Mici, pana in golul alpin, iar de acolo, pe portiunea de lanturi merge pe versantul nordic al Vaii Urlatoarea Mare, traversand pe la obarsie padurea de jnepenis de sub canton); sau poteca Schiell.

Poteca Jepii Mici (Valea Jepilor, sau Caraimanului, in sine), are denumirea improprie, singura legatura fiind ca versantul sudic al vaii Jepilor este format de Clai si de Muntele Jepii Mici.
Cele mai raspandite denumiri ale acestor drumuri sunt Valea Jepilor si Jepii Mari. Asa nu apare nici confuzia.

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii