Alpinism şi Escaladă - Vartopel-Arpasel la sfarsit de toamna

    Veselie mare, iarba este destul de uscata, stanca e relativ ok; pe partea sudica vantul a uscat aproape complet totul. In sa am luat echipamentul la purtator, dar am hotarat sa folosim coarda doar atunci cand vom simti nevoia. Daca cu doua saptamani in urma am cautat acel valcel descris in cartea "Pe Custurile Fagarasene", acum urcam direct din fereastra. urcusul este usor si in scurt timp suntem pe creasta Vartopel.

Incet si sigur muntele isi arata splendorile sale.

Creasta este relativ usor de parcurs, trebuie sa fim atenti la zonele umede sau noroioase ce pot face ca aderenta incaltarilor sa scada. Trecem cateva tancuri, diferentele de nivel sunt reduse.

Urechile de iepure nu se lasa asteptate.

Trecem in curand in revista muchia Albotei.

Doua bucati de coarda ne aduc cu gandul pe pamant. Coborarea de pe Vartopel este mai dificila in primul rand deorece stanca este uda, pe langa faptul ca este si foarte friabila. Pe doua variante paralele ajungem cu bine amandoi in sa si trecem repede de Vf. Fantana, ajungem pe Vf. lui Adam.

Dragos verifica rezistenta firelor prinse cu triunghiurile de beton, eu arunc privirea catre urechi, vantul sufla deja cu putere, conform prognozei cu intensitate normala pentru aceasta perioada.