Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Cele mai înalte 10 vârfuri din România - Cele mai înalte 10 vârfuri din România

Bookmark and Share
Cele mai înalte 10 vârfuri din România

Ică Giurgiu (București)


Nu se prea știe exact care sunt cele mai înalte 10 vârfuri din Carpați!
Ne-am mulțumit zeci de ani cu hărți simple, la scări minuscule, însoțite de text zgârcit, scurtat repede în redacții, ca "să încapă". Masivele considerate "leagăn" pentru turism și alpinism au rămas tot cam necunoscute, scrierile despre ele fiind realizate mai mult în birou decât pe teren. Pentru mulți montaniarzi cu "pretenții", traseele pe picioare sudice din Munții Făgărașului sau Rodnei nu sunt de luat în calcul, un drum în Munții Măcin, Locvei sau Bistriței este considerat pierdere de timp...
Ce să mai spun de "îndrăgostiții de munte" care reproșează că publicăm în revista Munții Carpați, începând de la numărul 22, hărți la o scară "prea mare"? Păi oameni buni, cum descrieți prietenilor sau unei reviste de specialitate un traseu nemaipomenit dacă nu ieșiți din "barierele" potecilor clasice, dacă nu aveți suportul de hartă pe care să desenați, atunci când sunteți pe munte, parcursul străbătut? Cum să existe hărți corecte, actualizate în permanență, dacă tocmai turiștii refuză să aducă datele care le pot îmbogăți?
E drept că la prima construire a unei hărți montane turistice se folosesc elemente de pe hărțile topografice; dar apoi se desenează și se scriu foarte multe informații care folosesc turiștilor, date de obicei inexistente pe celelalte planuri. Militarii au făcut hărți pentru interesele militarilor, pădurarii au desenat pentru ei, geologii și biologii la fel, așa că doar turiștii pot face hărți pentru turiști. Dacă tot așteptăm zeci și zeci de ani ca să facă "cineva" (cine?) pentru noi, și încă pe gratis (!?), hărți pe care să le folosim doar noi, trebuie să investiți puternic în tratamente geriatrice cu rezultate excepționale ca să ajungeți să apucați așa ceva.
Unii ne spun că sunt insuficient de dese curbele de nivel. Dacă observațiile ar veni din partea unor oameni care au produs vreodată o bucățică de hartă pentru a fi publicată și în folosul altora, sau dacă observațiile ar sosi de la persoane care precizează de ce le trebuiesc curbe de nivel foarte dese (de fapt respectivii nu precizează pentru că nu umblă prin zonele de abrupt...), ei bine, observațiile ar fi luate în seamă.
Ni s-a mai reproșat că nu apar pădurile pe hărțile din revistă. Dacă ați fost atenți la lecțiile de geografie de la școală, ați fi reținut că pădurea urcă în Carpați, cu unele excepții, până pe la 1500 de metri. Și dacă vă uitați la televizor sau citiți presa știți că se taie pădurea "într-o veselie" și nu se prea mai replantează în zonele unde s-au făcut tăieri. Și atunci cum ați dori să avem informație reală, la zi? Mulți ezită să se aboneze, deși vă explicăm insistent că o revistă de specialitate nu poate exista la un preț decent decât dacă are cel puțin 60% din tiraj acoperit de abonamente; așteptați să dea "cineva" bani, așteptați să aducă autorii materiale deosebite numai pe cheltuiala lor, iar la urmă veniți cu "critici". Să fie clar:
aveți dreptul să existe o revistă care să vă respecte pretențiile, dar aveți atunci obligația să fiți conștienți de cum se realizează o astfel de revistă și să puneți umărul la existența ei.
Avem primite de la marii pasionați de munte (turiști, speologi, alpiniști) zeci de materiale excepționale, cu descrieri amănunțite, cu poze "trăsnet", cu schițe și hărți deosebit de utile. Iar noi, redacția, în loc să facem o revistă lunară cu 200 de pagini, ne înghesuim în doar 100 și suntem nevoiți să mărim prețul publicației o dată cu devalorizarea leului pentru a cheltui banii pe... difuzare. Cum să credem astfel în cea mai mare parte din "observațiile" dumneavoastră?
Aparent, ne-am îndepărtat de subiect; recitiți cu seriozitate rândurile de mai sus și vă dați seama că doar aparent.
Să extragem acum date din bibliografie, pentru a ne lămuri care sunt cele mai înalte 10 vârfuri și să spunem ce am descoperit, umblând prin cărți și pe... munte! Vom cita persoane care ne-au scris, preocupate ca și noi să facă ceva lumină în această problemă atât de "înaltă".
*

Iată, de exemplu, ce constată domnul Niculae Ungureanu, din Curtea de Argeș, care a fost pe toate vârfurile de peste 2500 m de la noi și nu numai o dată. Până la apariția hărților
Munții Bucegi (autori Nicolae C. Popescu, Valentin Popescu; Editura Abeona, 1992) și Bucegi (Ion Zăvoianu, Emilian Cristea, Nae Popescu) era trecut pe planuri un singur vârf de peste 2500 m, Omu (2505). Pe respectivele hărți apare și Vf. Ocolit (Bucura Dumbravă) (2503 m).
Am "săpat" prin bibliotecă, după câteva surse despre zonă și iată mai jos ce am găsit. Pe
Harta turistică a masivelor Bucegi - Gârbova, regiunea Sinaia - Predeal, apărută la Institutul cartografic Unirea Brașov, înainte de al doilea război mondial (nu se observă anul apariției pe harta achiziționată de la anticariat, aflată într-o stare destul de precară), sub semnăturile Mihai Haret (membru corespondent al Academiei de Științe din România etc.), Ioan Protopopescu (profesor inginer la Politechnica Timișoara) și Radu Țițeica (inginer), Vf. Omu apare cu 2513 m iar Vf. Bucura este trecut fără cotă.
Din
Bucegii și Piatra Craiului, de Ion Ionescu Dunăreanu, 1936, Tipografia Olimpul București, aflăm (pagina 36) că Vf. Omu are 2504 + 9 = 2513 m.
În cartea de
Geografie pentru clasa a VII-a, Editura de stat didactică și pedagogică, 1962, Vf. Omu este trecut cu 2507 m (pagina 36).
În deosebita lucrare
Bucegii (turism - alpinism), de Emilian Cristea și N. Dimitriu, ediția a II-a, revăzută și adăugită, 1964, Vf. Omu este menționat cu 2507 m; interesant că și cabana este tot la 2507 m (?!; vezi pagina 95, unde se spune și de existența Vf. Bucura).
În
Geologia Masivului Bucegi și a Culoarului Dâmbovicioara, de Dan Patrulius, 1969, Editura Academiei, Vf. Omu apare cu 2506 m și este menționat Vf. Bucura.
În
Județul Prahova, 1973, Editura Academiei, de Gheorghe Niculescu și I. Velcea, se spune că Vf. Omu are 2507 m.
În 1976, în
Invitație în Carpați, autor Nae Popescu, lucrare editată de Ministerul Turismului, se dă pentru Vf. Omu cota de 2505.
În 1980, la Editura didactică și pedagogică, București, Alexandru Roșu scrie în
Geografia fizică a României, ediția a doua, că Omu are 2507 m (pagina 280).
În
Geografia României, manual pentru clasa a XII-a, Editura didactică și pedagogică, București, 1993, cu unul dintre autori același ca la manualul din 1962, Omu apare cu 2505 m (pagina 15).
Pe harta topografică 1: 25.000, anume
foaia L-35-87-D-b, întocmită în 1982, Vf. Omu este trecut cu 2504, 9 m iar la sud sud-vest de el, la aproximativ 370 m, se află Vf. Bucura (2503 m).
În 1983, în
Geografia României, volumul I, Editura Academiei, pe harta dintre paginile 72 - 73 Vf. Omu primește cota de 2505 m.
În 1986, în
Poteci și cabane în Munții Făgărașului, de Ilie Fratu, Editura Sport-Turism, aflăm (pagina 14) că Vf. Omu are 2516 m.
În 1991, autorii Ilie Fratu, Andrei Beleaua, Octavian Fratu ne spun în
Pe custurile făgărășene, Editura pentru Turism, că Omu are 2514 m (pagina 9).
Iată deci păreri diferite, poate unele juste, dar evident că fără spațiu de argumentare în lucrările citate. Ei bine, cât are Vf. Omu? Eu aș înclina pentru valoarea de 2504, 9 m, deci 2505 m rotunjit, menționată pe harta topografică din 1982; ce păcat că pe respectiva hartă nu sunt suficiente detalii (!?) pentru a ne da seama dacă altitudinea de 2505 m este în vârful stâncii, cum ar fi normal, sau pe micul platou unde se află și cabana. Ne ajută cu explicații cineva care a făcut măsurători sau are date mai multe?
*

Domnul Dan Horia Fărcaș, din Arad, remarcă, la fel ca și noi, că în enumerarea făcută de Ilie Fratu (
Poteci și cabane în Munții Făgărașului, Editura Sport-Turism, 1986) apare menționat (pagina 14) Vârful Capul Morarului (2501 m), din Munții Bucegi. Același autor renunță la Capul Morarului în lucrarea Pe custurile făgărășene(publicată în 1991), în lista de la paginile 9-10. Noi am consultat foaia L-35-87-D-b, întocmită în 1982, a hărții topografice la 1: 25.000 și am găsit că la 500 m est de Vf. Omu se află două piscuri de 2480 m. Asta ar însemna, până la apariția unor probe suficient de credibile și că includerea Vf. Capul Morarului în lista compilată la pagina 84 din numărul 11 al revistei Munții carpați nu este justificată.
*

Să vedem ce putem spune despre Vf. Moldoveanu, din Munții Făgărașului. De pe harta topografică 1: 50.000, foaia
L-35-86-A, realizată în 1958, aflăm că altitudinea celui mai înalt vârf al țării este de 2543, 4 m. Foaia L-35-86-A-b, la 1: 25.000, din 1981 spune că înălțimea este 2544, 0 m. Tot 2544 m zice și Geografia României, volumul 1, Editura Academiei, 1983. Alexandru Roșu, în Geografia fizică a României, Editura didactică și pedagogică, 1980, spune 2543 (pagina 291).
*

Pe harta topografică 1: 50.000, foaia
L-35-86-A, din 1958, Vf. Negoiu, din Munții Făgărașului, are 2535, 4 m; iar pe foaia L-35-86-A-b, la 1: 25.000, din 1981, doar 2535, 1 m.
Tot în Munții Făgărașului, Vf. Viștea Mare apare cu 2527, 4 m pe foaia
L-35-86-A, din 1958, în timp ce pe foaia L-35-86-A-b, la 1: 25.000, din 1981, deci cu mai mult spațiu (!), cota sa nu este trecută și, din cauza elementelor grafice, nu poate fi exact dedusă.
Salturile cotelor pentru piscurile cele mai înalte din Munții Făgărașului continuă și pentru Vânătoarea lui Buteanu: 2505, 7 pe foaia
L-35-86-A, din 1958, și 2506, 9 m pe foaia L-35-86-A-b, din 1981. De aici și inconstanța cotei sub care găsim menționat respectivul vârf în tot felul de lucrări.
*

Din păcate, părerea domnului Anghel Andrei, din București, "valorile reale ale altitudinilor sunt cele cuprinse în cadrul hărților topografice", în loc să simplifice căutările celor interesați nu face, dovezi sunt destule menționate până aici, decât să probeze încă o dată că nu ne prea cunoaștem munții și nici nu ne prea străduim să se întâmple asta.
Nu sunt adeptul ideii "vizitați doar Carpații"; dar, vă spun, după mulți ani de umblat prin bibliografie și pe munte, că aveți la îndemână un uriaș teren de investigații și explorări. Știu că unii, puțini!, deja cunosc asta; am constatat că doar o foarte mică parte dintre cei care știu au și întreprins explorări; iar la o mare parte dintre cei care s-au întors cu rezultate le este frică sau lene să le publice. De ce frică? Păi poate se supără șeful de catedră, conducătorul de doctorat, familia care ne vede făcând ceva inedit sau mai cine știe cine care n-a călcat prin anumite locuri dar cunoaște "precis, totul" despre ele. Nu numai că avem o Românie ignorată (superba și plurirecordmena lume a peșterilor), dar avem și o suprafață geografică pe care nu prea vrem să o vedem: munții, versanții Dunării dobrogene, dealurile subcarpatice etc. etc.
*

Explicațiile de mai sus, purtate în direcția stabilirii celor mai importante piscuri din țară, au pus până aici în evidență următoarele date: Moldoveanu (Munții Făgărașului), 2544 m; Negoiu (Munții Făgărașului), 2535; Viștea Mare (Munții Făgărașului), 2527;Vânătoarea lui Buteanu (Munții Făgărașului), 2507; Omu (Munții Bucegi), 2505 m, Bucura (Ocolit) (Munții Bucegi), 2503 m.
Ce putem afla de pe hărțile topografice despre Vf. Lespezi? Pe planșa
L-35-86-A, 1: 50.000, din 1958, este trecut la sud-est de Negoiu un vârf, fără nume, de 2522 m, cel mai înalt din porțiunea respectivă. Pe harta L-35-86-A-c, 1: 25.000, din 1981, cota cea mai înaltă din zona respectivă, tot fără nume, este acum de doar 2517 m. În Munții Făgărașului, din 1975, de Bălăceanu, Cicotti, Cristea, găsim toponimul Vf. Lespezi - Călțun și cota 2522 m. Ilie Fratu, Andrei Beleaua și Octavian Fratu, în 1991, în lucrarea Pe custurile făgărășene, zic Vf. Lespezi, 2517 m și trec Cornul Călțunului, 2505 m, la vest de Lespezi (pagina 252); asta după ce Ilie Fratu, în 1986, în Poteci și cabane în Munții Făgărașului, spunea (pagina 14) 2522 m pentru Lespezi și 2510 m pentru Cornul Călțunului.
Să nu omitem articolul scris de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu,
Peșterile din Lespezi și Călțun, publicat în Munții Carpați, nr. 8, 1998, începând de la pagina 41, bogat în materiale grafice și fotografii sugestive. Concluzia? Ar trebui să alegem varianta Lespezi - 2517 m, Călțun - 2505 m.
*

În extremitatea estică a crestei făgărășene apare, pe harta topografică
L-35-86-B-a, la scara 1: 25.000, din 1983, Vârful Dara, de 2499, 6 m; asupra acestuia se pare că toată bibliografia recentă este de acord să îl considere ca având cota 2500 m.
*

La sud de Vf. Dara, trei lucrări (
Fratu, 1986; Fratu, Beleaua, Fratu, 1991; Beleaua, 1998) avansează existența unui vârf de 2506 m, Hârtopu; ne-am bucura să aflăm cum au determinat autorii cota. Adoptând, ca până acum, drept referință hărțile topografice recente (bune, mai puțin sau deloc bune pe alocuri) nu includem acest pisc în grupul cu altitudini de peste 2500 m. (Să se fi folosit drept sursă de inspirație Harta turistică(color) Negoiul, la scara 1: 50.000, apărută acum câțiva zeci de ani la Institutul Cartografic Unirea Brașov? Pe ea nu este menționat Vf. Dara, însă la sud de locul actual al acestuia apare Vf. Mușetescului, de 2506 m.)
*

Să vedem ce se spune despre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului. Pe
Harta turistică (color) a Masivelor Godeanu - Retezat - Țarcu, autori Haret și Protopopescu, editată de Touring Clubul României acum vreo 60 de ani (aspectul și locul tipăririi, Institutul Cartografic Unirea Brașov, ne determină să credem că "sora" ei tocmai a fost menționată în paragraful anterior), apar Peleaga cu 2511 m și Păpușa cu 2502 m.
Nae Popescu, în
Munții Retezat, Editura Stadion, 1973, spune Peleaga 2509 m, Păpușa Mare 2500. Același autor, în Retezat, colecția Munții Noștri, 1982, dă pentru Peleaga 2509 m și pentru Păpușa 2508. Dănuț Călin, pe harta din Munții Carpați, nr. 25, scrie Peleaga 2508 m, Păpușa Mare 2504. Iar eu nu știu ce este pe hărțile topografice din zonă pentru că, deși doresc enorm să aflu cât mai mult despre munții din România, nu am resursele financiare și de timp necesare pentru a ajunge să am și să studiez toate hărțile care mă interesează. Noroc cu domnul Ciprian Vlăduț, din București, care vine în ajutor cu ceva informații: pe harta 1: 25.000, din 1977, L-34-94-D-d, Peleaga are 2507, 9 m și Păpușa 2503, 5 m.
Să nu omitem că în
Pe custurile făgărășene (Fratu, Beleaua, Fratu, 1991) găsim mențiunile Păpușa I, 2507 m și Păpușa II, 2504 m. Apoi, Valeria Velcea și Alexandru Savu, în Geografia Carpaților și a Subcarpaților românești (Editura didactică și pedagogică, 1982) anunță 2509 m pentru Peleaga, în timp ce Alexandru Roșu, în Geografia fizică a României(Editura didactică și pedagogică, 1980) ne spune 2511 m pentru Peleaga și 2502 m pentru Păpușa.
Câte Masive Retezat există? Câte hărți topografice sunt folosite drept bază pentru informații? Dacă vi se par exagerate întrebările anterioare atunci să citez din
Geografia Republicii Populare Române, 1962, Editura de stat didactică și pedagogică, manual pentru clasa a VII-a, pagina 39: "Munții care formează masivul Retezat, înmănunchiați în Muntele Godeanu (vârful Gugu 2290 m), pornesc de aici în toate direcțiile. Spre Jiu se îndreaptă Munții Vâlcanului, iar spre nord de aceștia - Munții Retezatului, ale căror creste înalte amintesc de înfățișarea măreață a munților Făgărașului."(?!) În 1980, din Geografia pentru clasa a XII-a, pagina 22, am putea înțelege că vârful cel mai înalt din Retezat se numește Retezat și are 2509 m. Țara ne vrea proști.
*

Pentru Parângul Mare, cifra cea mai des anunțată este 2519 m; apare, mai rar, cota 2518; există și autori care folosesc ambele valori. Nu am putut studia hărțile topografice din zonă, dar, tot Ciprian Vlăduț, din București, ne transmite: pe harta 1: 50.000,
L-34-96-C, din 1971, Parângul Mare apare cu 2518, 8 m.
*

În concluzie, după toate elementele prezentate, putem întocmi următorul clasament:
1. Moldoveanu (Munții Făgărașului), 2544 m; 2. Negoiu (M. Făgărașului), 2535; 3. Viștea Mare (M. Făgărașului), 2527; 4. Parângul Mare (M. Parâng), 2519, 5. Lespezi (M. Făgărașului), 2517;6.Peleaga (M. Retezat), 2508, 7. Vânătoarea lui Buteanu (M. Făgărașului), 2507; 8. Călțun (M. Făgărașului), 2505; 9. Omu (M. Bucegi), 2505; 10. Păpușa Mare (M. Retezat), 2504; 11. Bucura (Ocolit) (M. Bucegi), 2503; 12. Dara (M. Făgărașului), 2500 m.
septembrie 2002

Bibliografie:
Munții Carpați numărul 29 / pagina 45, MC 30 /43, MC 32 /23, MC 33 /28, MC 35 /44
Autor: Ică Giurgiu
Înscris de: Cătălin Olteanu
Vizualizări: 16389, Ultima actualizare: Miercuri, 2 Iul 2003