- Mediu - informaţii, dispute, protecţie

                                               Areactivitate       Nu este nici pentru prima şi nici pentru ultima oară când deschid asemenea subiecte, dar consider necesară conştientizarea asupra unor probleme legate în primul rând de viaţa de munte. Chiar dacă sunt mai critic, n-o luaţi în nume de rău şi încercaţi să aveţi o reacţie cât de mică, dar argumentată.       Din păcate sau fericire, noi, generaţiile mai vechi avem un termen de comparaţie a ceea ce-a fost şi este. Cu siguranţă, munţii României erau în trecut mai umblaţi decât acum, cu mici excepţii. Şi cu atât mai mult iarna.           Pe undeva am o strângere de inimă, acum, când iarna prin Făgăraş, Rodnei, Godeanu- de exemplu, salut pe puţinii turişti întâlniţi, şi-mi răspund guten tag sau ahoi sau hello, iar bună ziua puţin sau deloc! Nu mi se pare normal, cum nu mi se pare normal nici să bat vara Şureanul, Lotrului, Călimanii, Apusenii, etc şi să umblu pe poteci invizibile, neatinse, care pe vremuri erau adevărate bulevarde. Pentru munte nu e rău, ci doar păcat pentru tineret. Datorită incredibilelor oportunităţi, a libertăţii de mişcare, de expresie, s-au creat şanse noi. Se preferă munţi grandioşi gen Alpi, Caucaz, Anzi etc şi nu e nici asta rău, doar că ar fi mai importantă pentru început o familiarizare...

Dragi prieteni, Scriem acest articol/apel pentru ajutor. Muntele Mic este in pericol de a fi umplut de centrale eoliene! Stiu ca s-a mai discutat asta pe lista, si s-a luat inca de atunci pozitie, dar acum avem date concrete, si acum trebuie sa actionam, si acum trebuie sa actionam, daca nu dorim ca in viitor la Muntele Mic sa fie alterat permanent si iremediabil transformand pajistea alpina intr-o padure de stalpi si fundatii de beton. Exista pentru Muntii Tarcu mai multe proiecte, atat de dezvoltare urbanistica a statiunilor existente si de constructie a unor noi statiuni si facilitati, cat si de protectie (creearea unui Parc National). Sa le luam pe rand: 1) Initiativa creearii "Parcului National Muntele Mic - Tarcu" demarata de asociatia Altitudine. A fost obtinut avizul Academiei Romane - al Comisiei Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru constituirea ariei protejate ca si PARC NATIONAL si s-a depus documentatia la Ministerul Mediului anul trecut in decembrie. Suntem la faza de pregatire a planului de management. Contextul este foarte favorabil...

"De ce este necesar acest studiu? Pentru ca fara o mica functie prin care sa fi luat în seama de responsabilii în domeniu nu prea poti sa faci nimic. Ca simplu turist am încercat ani de zile sa initiez o seama de schimbari în Bucegi. Evident ca nu-am reusit nimic, demersurile mele nefiind luate în seama de nici o autoritate în domeniu. Doar eram un simplu turist, idiot pesemne! Proiectelor trimise autoritatilor de resort nu li s-au acordat importanta si nici nu mi s-a raspuns în vreun fel, considerând probabil cei responsabili ca o sa ma satur si o sa-mi vad de altele. Acele proiecte, idei, pe care anterior le-am adus la cunostinta multor oameni implicati în turismul local au fost gasite excelente de acestia. Deocamdata nu stiu ca institutiile respective, nu cei din turism, sa le fi aplicat, mai mult ca sigur acestea au constituit o insulta la adresa lor. Doar nu îi învata pe ei unul de 26 de ani cum sa-si faca treaba!

PRIMUL PAS ÎN REZOLVAREA UNEI PROBLEME ESTE RECUNOAŞTEREA EXISTENŢEI EI

La începutul acestei luni am avut inspiraţia să fac o "incursiune" prin Piatra Craiului. Spun inspiraţie, atât pentru că momentul ales venea, mărturisesc cu părere de rău, după o perioadă îndelungată în care am "neglijat" Piatra Craiului, dar şi pentru că vremea a fost foarte frumoasă, ceea ce pentru acest masiv chiar este extraordinar. Puţine au fost ocaziile în care să pot spune că am prins vreme bună, muntele vrând parcă să-şi conserve astfel "nestematele" pe care le deţine de sute de ani, ţinându-le departe de privirile curioase, de multe ori de intenţiile nu tocmai bune sau de neglijenţa unor aşa-zişi iubitori ai muntelui. Revederea cu Piatra Craiului a fost deosebită, spectaculoasă chiar. Traseele la care visam deunăzi, citind descrierile, Brâul Ciorânga, Brâul de Mijloc, care se întinde ca un şir de mărgele sub Creasta...