Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Introducere in topografia subterana - Introducere in topografia subterana

Bookmark and Share
Introducere in topografia subterana
(adaptare dupa Marbach)

In general, cartarea cavitatilor subterane este singurul document obiectiv ramas dupa explorare si la care alti colegi pot apela la nevoie (vizitare, studii stiintifice, fotografie subterana etc). Pentru a fi utilizabila, orica cartare trebuie sa fie bine facuta. Un club care publica o cartare trebuie sa constientizeze reputatia si responsabilitatea implicate astfel. El nu isi poate permite sa puna la dispozitia eventualilor cercetatori sau vizitatori un document din care acestia sa desprinda informatii false. O cartare bine facuta este un instrument de lucru de prima importanta cu ajutorul caruia exploratorul poate determina: zonele in care cavitatea prezinta sanse de continuare, posibilitatile de jonctiune cu o pestera vecina, eventualele locuri in care ar putea fi incercate dezobstructii, perimetrele in care s-ar putea efectua prospectiuni, si nu in ultimul rand pentru orientarea in pestera respectiva la turele viitoare.
Nu vom prezenta in continuare metodele empirice de ridicare topografica (metoda carnetului inclinat, masurarea distantelor cu dublul-pas etc) ci doar metoda obisnuita de ridicare, mai usor de pus in practica cu instrumente adecvate si in care toate cantitatile care trebuie determinate trebuie masurate cu precizie. Expunerea acestei metode unice va permite oricarui explorator subteran sa ridice si sa realizeze o harta corespunzatoare.
Etalonarea instrumentelor de masurare topografica

Aceste instrumente folosite pentru cartare trebuie in primul rand sa fie rezistente la intemperiile specifice. In al doilea rand, masurarea este o operatiune ce presupune erori specifice acestei activitati. Instrumentele folosite trebuie deci sa fie etalonate, comparate cu un etalon pentru a se determina eroarea medie de masurare si care se exprima procentual.

Masurarea lungimilor

Masurarea lungimilor in pestera se realizeaza cu ruleta sau mai rar cu teodolitul, in functie de dimensiunile galeriilor. Ruleta trebuie sa fie metalica sau ideal din fibra de sticla deoarece nu sunt afectate de umezeala din mediul subteran. Ruleta trebuie sa aiba o lungime de 25-50 m si gradatii din cm in cm.
Masurarea lungimii vizei se face intre doua puncte de statie: unul prin operatorul care tine capatul panglicii, iar al doilea prin ajutorul sau care manevreaza ruleta. Avand in vedere ca la inaintarea la urmatoarea lungime de masurat intre viza terminus si urmatoarea viza primul va lua locul celui de-al doilea exista intotdeauna o eroare de pozitionare numita si "eroare de centrare" a punctului de statie.
Etalonarea ruletei se va face prin utilizarea unei rulete de otel, foarte precisa deoarece nu este elastica. Pe un teren plan se va masura o lungime de 50 m cu ruleta etalon si apoi cu ruleta de testat. Aceasta masuratoare se va face de 10 ori la rand, diferenta dintre media masuratorilor si lungimea etalon indicand in procente corectia tuturor lungimilor ce vor fi masurate.

Masurarea directiilor

Directia luata drept referinta este directia nordului magnetic. Aparatele utilizate pentru masurarea directiilor sunt busola si respectiv compasul. O busola sau un compas adecvat lucrului in subteran trebuie sa aiba o precizie de 1 grad.
Topografii cu experienta recomanda compasul Suunto, care in afara faptului ca evita prin constructia sa orice eroare de citire si are o gradare centesimala, are un geam de dimensiuni mari cu lupa incorporata ce sunt usor de curatat de argila cu o bucata mica de plexiglas lipita pe spatele dispozitivului.
Etalonarea compasului este o operatiune la fel de necesara ca si in cazul ruletei. Exista si compase de firma cu defect de fabricatie, care pot genera erori de masuratoare destul de mari. Erorile sunt fie eroare de excentricitate (decalaj intre ax si centrul vizei mobile), fie eroare de coliniaritate (intre centrul rozetei in raport cu doua gradatii diametral opuse).
In practica, instrumentul poate fi verificat chiar la achizitionare: compasul este asezat pe o suprafata orizontala si este rotit pana ce doua gradatii opuse ale rozetei (de exemplu la 0 si 180 de grade) coincid cu cele doua extremitati ale liniei de citire. Operatia se repeta de cel putin trei ori, rotind, de fiecare data, compasul cu 30 de grade.
Daca decalajul nu depaseste un grad, compasul este corespunzator. In caz contrar, (daca decalajul este mai mare) compasul prezinta un defect de fabricatie. Cu toate acestea, chiar si un compas considerat "corect" dupa acest test poate prezenta o eroare sistematica greu de decelat in momentul cumpararii. Diferenta fiind constanta, iunghiurile dintre vize nu vor fi insa afectate, iar pentru eliminarea acestei erori este suficient sa rotim intreaga cartare, in ansamblu, cu cate grade are eroarea.
Pentru a corecta o serie de vize intre doua puncte A si B, vom corecta aceasta drumuire cu diferenta intre media indicatiilor busolei si citirea azimutului facuta direct pe harta - cu un simplu raportor - adica unghiul de declinatie magnetica, ce va fi prezentat in continuare.

Masurarea inclinarilor

Dispozitivele masurate in acest scop in subteran sunt firul cu plumb (clinometrul), sau nivela cu bula, ele diferind in functie de directia de referinta care poate fi verticala sau orizontala.
Firul cu plumb este folosit pentru directia de referinta verticala. Cel mai bun aparat este clinometrul Suunto, care este prevazut cu un ocular pentru citirea vizei. Aparatul are o precizie excelenta si este usor de manuit. Singurul dezavantaj, geamul slab luminat in functie de tipul frontalei, este usor de inlaturat: este suficient sa tineti palma stanga in dreptul geamului, la o inclinatie de 45 de grade. Chiar si cu manusi, cantitatea de lunina reflectata este suficienta pentru a efectua citirea.
Nivela cu bula este prevazuta cu un raportor si permite masurarea inclinatiei punctului de viza, intocmai ca si in cazul clinometrelor.
Aceste aparate au gradatii sexazecimale si de asemenea trebuie etalonate pentru evitarea erorilor sistematice de masurare.
Etalonarea acestora se face prin masurarea inclinatiei intre doua repere, din fiecare reper o serie de masuratori. Valorile trebuie sa fie aceleasi. Daca ele difera atunci citirile ulterioare trebuie corectate cu valoarea cu semn schimbat a semisumei celor doua medii.

Sfaturi practice in turele de cartare subterana

Pentru o cartare eficienta, carnetul si creionul vor fi tinute intr-o mica borseta, iar impreuna cu clinometrul si busola (de obicei incorporate intr-un singur instrument, de pilda clinometrul Suunto) vor fi tinute la gat legate cu un siret. Mainile vor fi astfel libere si utilizate pentru inaintarea specifica pe galerie, iar purtarea manusilor va ajuta ca ele sa ramana curate pentru masurare si notare. Manusile vor trebui sa fie scoase si puse cu usurinta si, pentru a nu le pierde, vor fi legate intre ele cu o bucata de cordelina subtire petrecuta prin maneci. La tura de cartare speologii vor fi imbracati mai gros decat in cazul unei vizite obisnuite, datorita deselor opriri pentru masuratori. La nevoie, vom transporta si o rezerva de hrana si bauturi calde, astfel putandu-se asigura o protectie mai indelungata asupra frigului.

Topografia solitara este un alt aspect la cartarii subterane. Prezentand avantajul eficentei sporite si a posibilitatii de a carta galerii incare echipa de cartarea nu poate functiona impreuna, topografia solitara trebuie totusi sa adapteze neajunsurile singuratatii:
- placutele de viza pot fi realizate dintr-un material reflectorizant, imbunatatindu-se astfel inaintarea
- lungimea vizelor nu va depasi 10 metri pentru a nu aparea erori mari de centrare
- pentru eliminarea carnetului si a creionului, care sunt cronofage pentru speologia solitara, se poate incerca cu succes utilizarea unui reportofon de buzunar, tinut si acesta de gat, preferabil cu sistem de activare la voce, care va avea casete de lunga durata si care va fi ferit pe cat posibil de apa si socuri

Utilizarea echipamentului topografic pentru cartarea propriu-zisa va fi prezentata in curand in cadrul acestei sectiuni.

Autor: Doru Panaitescu
Înscris de: Doru Panaitescu
Vizualizări: 8050, Ultima actualizare: Luni, 6 Oct 2003