Cu cortul intre Apostoli
Dinu si Marlene Mititeanu
Ne doream o tura de trei zile, cu schiuri si cort in Calimani. Am cautat
amatori, am si gasit, dar pana la urma am ramas tot noi doi.
Previziunile meteo nu erau deloc incurajatoare, dar din moment ce ne
facusem libera si ziua de vineri, era pacat sa stam in Cluj sau a facem ture
pe aproape. Ne-a mai prins pe noi de Pasti o ploaie, ninsoare, ceatza in
Calimani, dar am prins atunci si o fereastra ca recompensa. Vom pleca,
sperand sa avem si acum una. Daca nu vom vedea, admira, fotografia,
filma, macar vom respira munte.
Asa ca joi, 25 martie, urcam cu bagajele in batrana noastra dacie-
"Matilda"- pornim stergatoarele si...go! Ploua inca si in Becleanul plin
de steaguri tricolore. Un banner mare" Bine ati venit in localitatea noastra
Domnule Ministru". In Muresenii Bargaului ninge deja. Pe masura ce urcam,
cauciucurile nu prea uzate, dar cu un design nepotrivit iernii (o nervura
lisa circumferentiala) incep sa derapeze. Doar n-o sa punem lanturi! (Dar
le avem in portbagaj!). Sus, la Piatra Fantanele e viscol, totul e alb,
nu mai stim unde e soseaua, unde "decorul". Ne trezim nu "in decor", dar pe
contrasens, apoi cu doua roti in afara asfaltului. Vantul imi smulge usa din
mana cand cobor sa evaluez situatia.
Zapada ma orbeste. Chinuiesc motorul si ambreiajul pana reintru in
soseaua- ca noroc pustie. Apoi ma depaseste un auto-plug. Cu viteza a 1-a,
taras-grapis, cu slalomuri, ajungem sus. Ufff! Coboram. Dar dam de sosea
blocata de tiruri... Scapam si de asta, dar apoi dam in gropi,
specialitatea Matildei.
In Gura Haitii e zapada proaspata cam 15 cm. E ora 21.30. Clacsonam
inutil in fata casei/cabanei lui VasilePatza (Gura Haitii, nr 121, tel.
"Neagra Sarului 290"
, nu ne aude. Asa ca mai urcam cateva sute de m. pe
drumul betonat spre Muntele Ciopartit si ne montam cortul langa drum pe un
loc bun, tare, cu zapada. (Ne fusese teama de loc mustind de apa.)
Vineri dim. Oamenii de pe un TAF vor sa ne sperie cu "au iesit ursii din
barloguri". Au gresit insa "andrisantii". O parcam pe Matilda in curtea cu
multe acareturi a lui Nea Patza si cu schiurile pe rucsaci o luam in sus pe
traseul stiut, marcat destul de bine cu punct albastru. Doar cu ceva mai
jos de limita padurii, dam si de zapada veche si ne punem schiurile si
focile. Prin padure zapada veche de cam 50cm! Cea noua, o scuturam de pe
brazii tineri cu betzele, cu bratele, cu glugile. Coltzarii si pioletii de
pe rucsaci (speram sa ajungem pana pe Pietrosul, oare targu-muresenii au
ajuns? -ne scrii Anna?) se mai agatza... La 12.30 iesim din padure in
platou. Aici zapada a fost suflata, topita. Inaintam cu vantul "din babord"
cu "barca pe valuri", printre braduti, peste troienele de la limita
sud-estica a platoului, loc unde - daca ar fi o creasta- ar fi cornise. La
ora 13 fix defilam prin fatza Maresalului. La ora 14 cortul e deja montat
langa Apostoli. "Ceatza, vant si voie buna langa Apostoli"- am scris SMS
unor amici! Somn pe saturate!
Sambata 26 martie. La prima trezire din noapte.. cer perfect senin! Dar
cand ne sculam sa salutam/pozam rasaritul, norii deja predomina. Facem
cateva poze cu Apostolii, dar speram sa avem deseara sau maine dimineata
vreme mai favorabila. Din pacate nu va fi asa. Hotaram sa facem doar o tura
dus-intors. Ce ciudat ni se pare fara rucsacii mari! Ne simtim ca niste
parapantisti ce au prins "o termica". Cerul nu e senin, dar se vad toti
muntii: departe- Rodnei, Suhardul -"la doi pasi", mai ales inconfundabilul
Ousor, care ne-a delectat in toamna. Obcine, Giumalau, iar in fata si la
stanga Potcoava Calimanilor cu Pietrosul, Negoiu Unguresc, Retitis, Caliman-
Iezer, Caliman- Cerbu. Amintiri...
La Pietrele Rosii ne atrag mai ales Dragonii, dar si alti megaliti ai
zonei. Privim departe la Bistriciorul si vecinii sai peste care era in
planul initial sa trecem spre Colibita cu amicii Doru si Liviu,(dar
venind la Gura Haitii cu autobuzul). La Tamau, pozam mai ales Cetatea si
al ei
Cezar. De aici privim poiana Tamau pe unde am coborat alta data. Pauza
lunga, ca si altele. Nu avem motiv de graba. E zi "de plimbare".
Cale intoarsa pe urme. Acum nu mai bajbaim ca la ducere (si ca alta
data) in unele zone din
padure, unde culoarul nu e clar si unde marcajele de pe brazi sunt fie
acoperite de zapada (unele facute prea aproape de sol), fie acoperite de
crengile crescute si aplecate de greutatea zapezii. La ora 17 eram
inapoi "acasa". Curand incepe din nou sa viscoleasca. Va ninge cu unele
pauze pana dimineatza.
Duminica. Ceatza deasa. Nu putem poza Apostolii si nu merita sa facem cum
doream, un dus-intors pana la Lucaciu cu ai sai megaliti. Strangem
bagajele, sacii
deja cam umezi, cortul "scrobit" cu gheatza, din care a curs si acasa o
baltoaca in uscatorie. (Ce-or fi gandind vecinele?). La revedere
Apostoli, la revedere megaliti,
la revedere Calimani Misteriosi care de data asta ati fost si capriciosi. La
revedere, caci pe Maria Sa Muntele nu ne suparam niciodata.
*****
PS. RT scris luni 29.03, dar respins de yahoogroups si retimis abia duminica
04.04. Cel din acest w-e va urma..