Alpinet | Maps | Tourist Guide | Mountaineering Clubs | Invitation In Carpathians | Mountain Rescue |
Comunity
Events
Don't miss
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Partners
|
Alpinet lists - alpinet2k
From: grig <g...@fx.ro> Date: Thu, Sep 2, 2004, 11:41 pm Subject: Re: @ Fw: CRUCI PE VARFURI DE MUNTI Patruns de 'efluviile' crestine care au invadat astazi lista tin sa incep acest mesaj cu o declaratie de cainta. Ieri am lansat un ghimpe la adresa administratiei Parcului National Piatra Craiului pe care astazi il regret. Le cer scuze public acum. Nu acea mina de oameni poarta povara agresiunii de pe Piatra Mica (ramin la parerea ca este o agresiune: la adresa unei estetici elementare, la adresa zonei unice si _protejate_, la adresa unor sentimente religioase adevarate si nu declarate cu emfaza in sedinte). Singura lor vina, de inteles, este ca nu au gasit calea si forta de a se opune curentului majoritar nascut prin pervertirea valorilor crestine originale. Revenind la oile noastre... > From: "Teodorescu Gabriel" <gabi@imsar.bu.edu.ro> > Am facut o vizita la adresa: > http://cantalcroix.free.fr/pages%20html/autbis.htm > si iata ce am gasit: > Situl contine si un mare numar de fotografii frumoase reprezentand > diferite cruci de pe varfurile franceze, precum si povestea fiecareia. Am dat fuga la adresa indicata cu gindul sa vad si eu varianta franceza a crucii de pe Piatra Mica. N-a fost sa fie. Nici stilul, nici materialele, nici virsta, nici macar locurile de amplasare. Ramin cu (inca) o nedumerire. Cu oarecare legatura cu monumentele prezentate pe acel site: il sfatuiesc pe domnul Teodorescu sa faca drumul spre Piatra Craiului nu prin Brasov ci prin Tirgoviste-Cimpulung-Rucar-Bran. De dincolo de Tirgoviste si pina in apropierea Branului o sa poata vedea (si) pe marginea drumului o serie de cruci de piatra (nu beton!) purtind inscrisuri cu caractere chirilice. Unele sint restaurate, altele sint cele vechi. Nu sint megalitice dar sint vizibile. Multe din ele au fost chiar mutate de pe amplasamentele originale pentru a fi aduse la vedere. Nu insist cu povestea lor acum. Exista astfel de cruci si _in_ _apropierea_ Muntelui de care zicem ca ne doare. Poate nu in zona Zarnestiului dar in partea sudica da. De una din ele a tras cu niste ani in urma si subsemnatul. Nu ca sa o doboare ci ca sa o readuca la pozitia initiala. Sparta fiind de vremuri, partile ramase sint sprijinite astazi de un suport metalic. Din pacate nu cunosc nici un site romanesc care sa le prezinte si care sa poata servi drept 'inlocuitor' celui francez amintit mai sus. Ma intreb insa de ce o astfel de cruce nu a fost potrivita pentru inlocuirea celei vechi de pe virf. Nu corespundea materialul? Dimensiunea era prea modesta (umana)? Inscriptiile cereau excesiv de multe cunostinte pentru a fi intelese? Virsta ei nu s-ar fi potrivit timpurilor revolute? Caci nu prezenta crucii a generat protestele. Contrar unei remarci malitioase vechea cruce de lemn era cunoscuta si deja acceptata. Reamintesc evolutia celei inlocuitoare: de la 'se va vadea de la 20 de kilometri' pina la 'va avea 15 metri inaltime'. Ca a iesit doar de 8 metri... nici marile spirite nu sint scutite de esecuri. Nu vreau sa mai lungesc acest subiect, faptele sint consumate. Peste citeva zeci de ani poate cei care vor schimba actuala cruce vor avea mai multa minte si mai mult suflet. Daca va mai interesa pe cineva. Observatii conexe: - pe drumul prin Rucar-Bran mai poate fi zarita si o alta 'bomba crestina' de factura recenta. In partea inalta a drumului, acolo unde privirea bate pina la Piatra Craiului sau, in partea opusa, pina la abruptul vestic al Bucegiului, intre noile constructii verzi, albastre sau portocalii, a aparut si nelipsita biserica de lemn in stil maramuresean. Traditie si... incultura? - (poate v-am mai povestit, nu-mi mai amintesc...) pe Valea Dimbovitei, aproximativ cam in dreptul locului din creasta numit 'La arsura' dar, bineinteles, jos, pe ambele maluri ale riului se intinde o impresionanta proprietate. In interior are un pod propriu peste riu, cu nelipsitii popici de ciment, si (cred ca) doua casoaie termopan-beton enorme. Totul inconjurat cu gard, de beton, desigur, peste care este intinsa sirma conectata la o sursa de tensiune (are si placute de avertizare: "nu sariti gardul ca va curentati". La porti, camere video. Si? Am mai vazut asa ceva (macar prin filmele cu mafioti, daca nu si pe viu). Mai neobisnuit este ca proprietarul, bun crestin fiind el, si-a construit alaturi si propria biserica. Nu foarte mare, din lemn. Din cind in cind acolo se oficiaza si slujbe. Vecinii (localnici din Saticul de sus) sint si ei acceptati. Curios fiind, am intrebat prin sat al cui e locul. Prima data mi s-a raspuns sagalnic: "Al unui credincios, al cui sa fie? Nu-i bine sa le stii pe toate!". Data urmatoare cind am incercat sa aflu, cel intrebat nici macar atit nu mi-a raspuns. Si-a facut o cruce mare si a intors privirea. De unde am dedus ca oamenii locului se cam feresc sa intre in conflict cu marii posesori de 'Duh sfint'. Stiu eu? Poate ca bine fac! -- Grig The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content.
|
Members: 29725
Authenticated: 0 Visitors: 929 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet The usage of this site or any information therein implies your acceptance of our copyright notice and the terms and conditions Copyright, terms & conditions About Us | Advertise on this site | FAQ | Contact |