Alpinet lists - alpinet2k

Servus prieteni!

Pentru ca din nou invatam multe de la dl Mititeanu,
incerc si eu "sa tin pasul" si sa va scriu despre
ce am google-it eu pe net, ce am
citit si ce am experimentat (mai putin).

> as dori ca ce scriu eu sa fie
> completat si la nevoie corectat. caci suntem lista de discutii!
Zis si facut! Dar nu corectat ci doar mici completari si alte
intrebari.

>La forma de "igloo"
>a cortului, de dorit (mai rezistente le vant) sunt cele cu 6
puncte de
>ancorare (cu 3 arce). Al meu, cort Saleva- Sierra Leone are doar
2 arce=
>patru puncte de sprijin. Se foloseau corturile tip "tunel"; mai nou
>combinatie cupola(iglu)-tunel.
Dupa indelungate cautari pe internet, si dupa experienta cu cele 4
tipuri
de cort pe care le-am avut pana acum, concluzia generala care la
care am
ajuns in ceea ce priveste forma cea mai stabila si rezistenta la
vant este
ca, forma geodezica este cea mai "windproof" cum se lauda
producatorii
seriosi de corturi. Si pentru ca mi-am spus ca asta o fi doar o
chestiune
de publicitate am trecut la cautarea explicatiei de ce este forma
asta cea
mai cea.
Matematicienii, constructorii si arhitectii spun ca cea mai stabila
structura ar fi cea triunghiulara.
Despre asta e o intreaga discutie-stiinta-matematica, pe care nu m-
am chinuit
sa o invat, am luat-o ca atare si nici nu ar avea rost sa o
dezvoltam pe
lista.
Dar pentru un triunghi conteaza mult din ce parte se actioneaza
asupra sa
cu anumite forte, avand raspuns de rezistenta diferit.
Ce ne facem cu vanturile puternice de pe creste? Volumul caruia "nu-i
pasa" din ce parte bate vantul este cel in forma de semisfera (dom).
Si atunci de ce sa nu se combine stabilitatea triunghiului cu:
- "indiferenta" domului la unghiul sub care sufla vantul?
- cu stabilitatea cea mai buna la apasarea exercitata de greutatea
zapezii?
- volumul maxim pe care il ofera matematic domul?
- faptul ca forma sferica amplifica lumina => distributie superioara
a luminii
=> mai multa caldura in cort, ceea ce iarna nu-i de neglijat
(bineinteles ca daca se campeaza doar de seara pana dimineata
avantajul
acesta se pierde)
- faptul ca domul este o structura care se autosustine => free
standing dome.
Sta si neancorat, nasol cand e vant
Dar il putem muta pe ici pe colo, usor.

Asa ca se aproximeaza o sfera din mai multe triunghiri sferice (cu
cat sunt mai
multe triunghiuri cu atat mai perfecta este sfera). Daca la forma
igloo de care
ne spunea si dl Mititeanu se mai adauga unul sau mai multe arce care
sa
intersecteze oblic celelalte doua se observa ca se obtin niste
tringhiuri
realizate din punctele de intersectie ale arcelor. Daca in punctele
de
intersectie arcele se leaga intre ele, se obtine exact forma
geodesica dorita,
care este foarte stabila.
Forma geodesica a fost inventata de arhitectul-matematicianul
Buckminster
Fuller, in anii '40 si a fost introdusa ca metoda de constructie a
corturilor
pentru prima data de catre The North Face in anii '70 cu modelul
Oval Intention.
Multi ani au avut forma ca marca inregistrata dar dupa ce le-a
expirat perioada
majoritatea producatorilor au introdus pe piata modele in forma
geodesica.
Si intr-adevar daca ne uitam pe net (sau in realiltate) la formele
corturilor
"construite" in felul acesta observam ca intersectiile arcelor
formeaza o multime
de triunghiuri, trapeze (triunghiuri fara varf), romburi (doua
triunghiuri cu
latura comuna). Pentru ca au rezistenta structurala crescuta arcele
nu mai
trebuie sa fie atat de groase. Ale mele au 9 mm.

Si pentru ca toata aceasta explicatie, cam lunga si care sper ca nu
v-a plictisit,
nu o sa v-o spuna nici un vanzator, un mod mai "usor" de a ne da
seama cat de
rezistent poate fi un cort este sa aflam cate puncte de intersectie
a arcelor are
structura sa. Cu cat mai multe cu atat mai rezistent. Pentru ca
fortele care
actioneaza asupra cortului se impart mai uniform pe arce care nu mai
sunt
"stresate" doar in anumite puncte cheie. Dar pentru a avea multe
puncte de
intersectie este nevoie de mai multe arce ceea ce duce la cresterea
greutatii
cortului, pe care il caram spate, asa ca este suficient pentru un
cort de
2-3 persoane de a avea 4 arce. Doua formeaza igloo si altele doua
intersecteaza
oblic din
ambele parti pe cele doua principale. Mai multe arce nu se justifica
pt ca, doar
aduc un aport de greutate, fara sa mai fie nevoie de rezisteta mai
mare de atat,
unele corturi cu 4 arce fiind testate la 160 km/h.
De asemenea ce conteaza la un cort pentru a fi rezistent la vant
este cat de
mult material exista nesustinut de arce sau bete. Pt corturile
triunghiulare, de
exemplu, cantitatea de material nesustinut este foarte mare in
raport cu cele
trei bete din care doar unul sustine efectiv materialul. Astfel
acesta devine
ca o panza in vant. Acest neajuns a fost corectat in mare masura de
catre
corturile tip tunel (nu mai este o prisma triunghiulara ci o prisma
semisferica)
in care cele doua sau trei arce semisferice paralele sustin mult mai
mult
material => rezistenta marita. Alt avantaj al corturilor tunel este
ca peretii
laterali sunt aproape verticali ceea ce favorizeaza faptul ca zapada
aluneca
si nu se strange pe cort. De asemenea corturile de acest tip ofera
mult
mai mult spatiu interior decat cele triunghiulare. Cele mai bune
corturi tunel
sunt Hilleberg, Suedia. Un avantaj fata de cele geodesice este ca
sunt mai
usoare (nu necesita atatea bete) dar dezavantaj ca au nevoie de cel
putin
7 puncte de ancorare fata de free standing dome care daca nu este
vant
(putin probabil) care nu au nevoie de nici unul.
Insa nici un tip de cort nu sustine atat de mult material pe arce
cum o fac cele
geodesice.
Un exemplu elocvent este cortul de base camp de la The North Face,
care
este mare, rezistent si are o forma clasica geodesica si care ar
putea fi
exemplul "scoala" de ceea ce este un asemenea cort. Il gasiti pe
site-ul lor.
Cele mai mici nu sunt altceva decat semisfere mai putin aproximate.
Cu apsida sau fara.
(Originea cuvantului geodesic: utilizand triunghiuri de diferite
dimensiuni
o sfera poate fi impartita simetric de catre 31 de cercuri maximale.
Un cerc
maximal este cel mai larg cerc care poate fi desenat pe sfera, cum
in cazul
Pamantului, ar fi liniile de longitudine sau ecuatorul. Fiecare
dintre
aceste linii imparte sfera in doua jumatati si de aici termenul
geodesic
din limba latina in care inseamna "divizarea Pamantului".)

Alt lucru important, cum spunea si dl Mititeanu, este numarul
buclelor de
ancorare. Al meu are 16 dar nu le folosesc pe toate doar la vreme
rea.
In general toate corturile au cate un snur
de ancorare la fiecare din cele 4 colturi, (pe langa altele)
care de obicei se ancoreaza pe aceeasi directie cu planul arcelor.
Sa va spun cum e la al meu. La colturi sunt cusute cate trei bucle
(in forma de triunghi) de snur. Buclele de pe un colt trec toate
trei printr-un
inel. Si de acest inel e legat snurul de ancorare.
Astfel chiar daca ancorez snurul in unghi fata de planul arcelor
rezistenta de ancorare e ridicata. O sugestie pe care ati putea-o
implementa si voi, pt a mari rezistenta la ancorare, ar fi sa
coaseti
de supratenta buclele asa cum le-am descris mai sus. Atentie! Daca
nu
sunt cusute cum trebuie pot sa faca mai
mult rau decat bine, prin slabirea supratentei, care se poate apoi
sfasia.
Pentru a evita aceasta se coase de celalata parte un material
rezistent.

La ce mai trebuie sa fim atenti la tipul corturilor de iarna este
modul
in care se ataseaza
cortul sau supratenta de arce. In general sunt doua moduri: printr-
un "tub"
cusut continuu de cort sau prin mai multe puncte
(cu ajutorul unor inele atasate de supratenta pe interior si a unor
urechiushe centimetrice atasate de cort pe exterior).
Este de preferat prima varianta pentru ca energia vantului este
disipata uniform si nu punctual, cu riscul mai mare de sfasiere.

> folosesc primus cu neofalina sau inlocuitori
Intreb si eu: neofalina = kerosene sau white gas (benzina alba)? Sau
gaz
lampant? Sau altceva?

Primusurile pe benzine sunt mai bune dpdv al puterii
de ardere fata de cele pe kerosen dar sunt mai periculoase in
utilizare pt ca
benzinele sunt mult mai volatile. Pt ca e mai putin volatil
kerosenul are
nevoie de un timp mai mare de preincalzire. Si arde cu mai multa
funingine => ceva mai multa mizerie.
Si acum din nou intrebare: care e versiunea romaneasca pt kerosen?
M-am uitat eu in Dictionarul Enciclopedic dar nimic. E adevarat ca e
din
'50 dar cred ca si pe vremea aia era kerosenu'
Si pe unde gasim toti combustibilii astia? Eu as vrea sa cumpar
benzina alba
si nu dau de ea nicaieri. Un prieten imi spunea odata ca s-ar
produce in
Brasov???

Eu folosec un primus pe alcool, Trangia care pana acum nu m-a
dezamagit
niciodata. Arde fara absolut nici un zgomot, nu este sub presiune, nu
emana asa multe gaze toxice, flacara nu arde cu "explozii" niciodata,
alcoolul se aprinde oricand si nu are nevoie de preincalzire.
Dezavantaje: flacara nu se poate regla decat
grosier, exista riscul (ff mic e adevarat) sa se verse alcoolul
aprins in cort
si atunci ii bai!, alcoolul nu are putere calorica mare si trebuie
carat in
consecinta mai mult (daca sunt singur 1l = o saptamana) si apa
fierbe mai
greu. Totusi primul litru de apa fierbe mai repede decat la primusul
pe
benzina ca acolo pana preincalzesc primusul, pana astept sa arda
flacara
constant deja pe Trangia apa fierbe. La cantati mai mari de apa sau
zapada
primusul pe benzina este imbatabil (fata de Trangia).
Ce este fain la Trangia asta ca are o protectie aproape totala
pentru vant
din aluminiu si ca suportul de aluminiu pe care sta are rol de
reflector de
caldura ceea ce scurteaza timpul de fierbere. Protectia de vant si
reflectorul
de caldura se poate manufactura pentru orice tip de primus si de
catre
oricine din tabla subtire de aluminiu. Protectia de vant - o fasie
de tabla,
inalta in functie de primus si vasele folosite care se pune
imprejurul
primusului iar reflectorul de caldura - un guler de tabla taiata
rotund care
se pune la baza arzatorului primusului (se taie o gaura in centru
cat
arzatorul si se taie inca o data de-a lungul unei raze, astfel se
poate atasa).
Se gaseste tabla de 1 mm care este foarte maleabila si se poate face
sul
cand este transportata in rucsac.

> Se recomanda si utilizarea unor
>pungi umplute cu zapada si ingropate in zapada.
Sau sticle de plastic umplute cu zapada si ingropate? Daca se taie
lateral se pot umple usor. Bineinteles nu se lasa acolo dupa
plecare! Dar prima data trebuie sa le avem la noi.... hmm cam
expirata ideea asta cu sticlele
imi dau eu seama in timp ce scriu...

Deocamdata atat cu intrebarile si geometria. M-am ametit cu
atatea arce, raze, plane, triunghiuri si structuri dar mie mi-a parut
interesant si m-am gandit sa va scriu si voua.

Pt cei ce vor informatii mai detaliate despre forma geodesica le pot
da niste linkuri.

Horatiu.

Login or register to comment