Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: ady <a...@yahoo.com>
Date: Mon, Mar 1, 2004, 2:51 pm
Subject: @ RT- PESTERI SUDICE
Clubul de turism montan "AMICII MUNTILOR"Sibiu

RAPORT TURA

pesterile: POLOVRAGI, MUIERILOR, LILIECILOR, URSILOR

28 - 29 febr. 2004

Sambata 28 febr. 2004

ora 8.00 plecare din Sibiu cu un microbus si o masina mica (14 persoane) spre Polovragi (jud. GJ - la 25 km de Horezu si aprox. 65km de Ramnicu Valcea).

Ora 11.30 - sosire in satul Polovragi si urcat cu masina pe Cheile Oltetului pana la intrarea din aval in pestera(aprox. 1km fata de Manastirea Polovragi). Taxa de vizitare pestera: 20k(jumate pt studenti).

12.30 - aflam de la ghidul pesterii ca pestera a mai "crescut" intre timp de anii trecuti (eu stiam ca are doar 9km...), fiind descoperite noi galerii care duc pana la 25km lungime (sectoarele active din cate am inteles...). Am mai aflat ca sectorul vizitabil cu echipament adecvat(3.5km ce iese in amonte) va fi inchis de anul viitor, pestera fiind luata in custodie de 'Focil Viu'-Bucuresti si inca un club din Ploiesti(nu i-am retinut numeleL...) din motive de pastrare in cele mai bune conditii a ceea ce mai exista inca frumos in pestera, accesul in galerii putandu-se face doar cu aprobari speciale din partea acestor cluburi si probabil cu insotitor, ramanand vizitabila doar portiunea electrificata a pesterii (aprox.800m).

Dau mai jos un citat ce descrie mai bine decat as putea eu aceasta pestera:

"Descriere. Este o cavitate complexa, formata din galerii dezvoltate relativ liniar, paralel cu versantul, din coridoare si hornuri de legatura intre aceste galerii. Un sistem de fracturi orientate aproape nord-sud au fost dizolvate de apele Oltetului, la nivelul unei terase aflate cu cca 20 m mai sus de talvegul actual. Martori ai acestei terase s-au conservat bine in pestera (tavanul neted de la Culoarul Motrului, nivelele de coroziune si numeroasele plansee stalagmitice din galeria principala), dar si in chei, sub forma a numeroase nise de dizolvare, unele umplute cu aluviuni.

Cele mai multe galerii pot constitui obiectul unei vizite turistice, prezentand numeroase portiuni joase, argiloase sau inundate. De aceea, vom descrie in continuare sectorul aval, "clasic", al pesterii, in care se poate intra prin portalul amenajat cu scari de beton. Acesta conduce intr-o prima portiune mai spatioasa, fara ornamentatii calcitice cu podeaua acoperita de argila, pietris si guano. Spre dreapta se vede o scurta ramificatie, numita Culoarul Liliecilor.

In capatul salii, spre stanga, putem admira pe scurgerile de mondmilch de pe pereti, vermiculatii de argila ("piei de leopard";). Mai departe, pe cea noua, galeria se prezinta cu portiuni drepte, de cate 40-50 m, alternand cu movile de bolovani si material fin. Podoabele sunt saracacios distribuite sub forma de scurgeri parietale, stalagmite si gururi masive. In peretele din dreapta se desprind una dupa alta intrarile scunde a doua galerii. Prima dintre acestea conduce, dupa un parcurs scurt dar anevoios, la Sala Lacului - o incapere mai spatioasa, unde, intr-un decor de mare salbaticie, intunecos si ostil, se afla un lac de sifon. Scafandrii speologi din Cercul speologic "Focul Viu" au coborat in aceasta fantana subterana si, la o adancime de 12 m, au patruns intr-o galerie care dupa 50 m razbate din nou la suprafata apei. O noua galerie, apoi un nou sifon care-si asteapta exploratorii. Apa din Sala Lacului se pierde in aval intr-un alt sifon si reapare dupa cca 300 m intr-un izvor
carstic, in chei, chiar sub portalul pesterii. Si acest traseu a fost explorat partial cu scafandrul. Revenind in Sala Lacului, ne continuam drumul calcand peste gururi tocite, privind peretii de calcar sbarciti de coroziune, cotropiti de iscaliturile vanitosilor drumeti din toate timpurile. Ici-colo, darele calcitului imaculat, prelinse intre timp, fac literele tot mai ilizibile: natura inteleapta acopera sub valul puritatii minerale numele condamnate dinainte la uitare.

Deodata tresarim: din peretele drept al galeriei Moartea insasi ne priveste. Este un desen facut cu negru de fum de un calugar, cu multi ani in urma. In ciuda acestui macabru avertisment galeria continua pasnic. Un scurt urcus la stanga ne permita sa vedem Culoarul Stalpului. Admiram apoi un frumos grup de stalactite, stalagmite si coloane, ce se oglindesc in apa unui gur.

Mai departe tavanul galeriei de la inaltimi ce variaza intre 8 si 2, 5 m coboara, obligandu-ne intai sa ne aplecam, apoi sa ne taram, apoi sa ne intrebam daca inaintarea aceasta mai are vreun rost. In mod normal ea are, dar acum tavanul prezinta o portiune obstruata.

Conditii de vizitare. Echipament obisnuit si lampi electrice sau cu carbid.

Vizitarea acestui sector din Polovragi nu ne prilejuieste vederea unor peisaje subterane frumoase. Si totusi, el are un farmec al lui: un suflu de demult pare ca trece pe sub aceste bolti afumate de timp de tortele dacilor si romanilor si de facliile calugarilor.

O scurta calatorie in trecut ia sfarsit, cand, orbiti de lumina, trecem din nou prin portal.

Bibliografie. S. lancu, S. Lupu si I. Ilie (1961), M. Bleahu si col. (1976), A. Buta (1976)."



Trebuie sa mentionez ca pestera era uda datorita ploilor si zapezii care se topea, existand portiuni in care taratul prin baltile formate era necesar. Vizitarea a durat 3ore iesind cu bine toti in amonte(la 2km fata de intrarea principala). La 200m amonte fata de intrarea principala un scripet face coborarea in cheile adanci (30-40m) spre iesirea unei galerii active din pestera.

16.30 - ne schimbam si pornim spre Baia de Fier (6km) unde ramane sa campam, urmand ca a doua zi sa vizitam si Pestera Muierilor.

17.30 - campare si pregatirea cinei in poiana de sub scarile de piatra ce coboara de la Pestera Muierilor.



Duminica 29 febr.2004

Ora 10.00 - vizitarea Pesterii Muierilor

"Descriere. Pestera Muierilor este o cavitate polietajata, cu galeiii dispuse pe trei niveluri clare, iar un al patrulea nivel este banuit dar inca nu a fost explorat. Lungimea totala este 3 566 m. Cea mai importanta este Galeria Electrificata, lunga de 600 m, care strabate, de fapt, culmea calcaroasa a Garbei, de la un capat la celalalt. Dupa intrarea cu dimensiunea 2x3 m, inchisa cu poarta metalica, se patrunde intr-o galerie de dimensiuni mijlocii, cu formatiuni masive si afumate. Dupa cativa zeci de metri primele stalagmite ne retin atentia: Bazinele mici, Orga, Domul Mic - printre care se strecoara poteca, pentru a ajunge intr-un spatiu mai larg, cu o raspantie. O luam mai intai spre stanga, trecem pe langa Altar, o frumoasa aliniere de coloane, si ajungem sub Horn, o cupola inalta de peste 20 m, in care privirea se pierde fara a-i zari lamurit capatul. Putin mai departe, o pelicula rosiatica de limonit a prilejuit denumirea de Piatra insangerata, unui loc unde putem vedea si
o interesanta sectiune de galerie, determinata de linia sobra a faliilor. Dupa Sala Altarului urmeaza un sector aparent arid, cu tavanul puternic brazdat de fisuri si podeaua plina de grohotis. Remarcam totusi sectiunea eleganta, de arcada, a galeriei ce ne conduce, dupa cca 120 m, intr-o mica salita, unde de obicei sunt expuse vitrine cu oseminte de Ursus spelaeus. Mai departe vom fi nevoiti sa mergem aplecati printre gururi cu apa, pe o podina lunecoasa de scanduri. In sfarsit, ne putem ridica din nou la verticala, pentru a admira una din mandriile pesterii: Sala Turcului, inalta de 12 m si lunga de 20 m, populata cu cateva "celebritati", despre care magnetofonul uman, care este ghidul, da grupului de turisti spumoase amanunte: opulenta Cadana ascunsa intr-o firida, in spatele Domului Mare, Mos Craciun, aplecat in ascultarea Orgii, Candelabrul ce atarna deasupra Bazinelor Mari si, desigur, Turcul, dominand sever aceasta societate impietrita.

Din Sala Turcului ne abatem pentru a vedea Sala Minunilor. Aici stalagmitele, desi anonime, au forme mai elegante si s-au asociat intre ele pentru a forma un colt de pestera armonios si ceva mai bine conservat.

Dupa Sala Turcului mai avem de strabatut mohorata Sala cu Guano, cu depozit acumulat aici pe seama a numerosi lilieci, pentru care pestera ofera un adapost placut in timpul iernii. Pe acest guano se dezvolta o bogata fauna cavernicola: mici animale troglobionte, cu infatisari si obiceiuri pe atat de ciudate pe cat le sunt si numele: Trachysphaera spelaea, Lithobius decapolitus, Sophrochacta chap-puisi si Duvaliotes voitestii.

Abia scapati de mirosul specific, de fermentatie, al guanoului si dupa cativa metri, simtim in nari unda aerului proaspat: am ajuns la deschiderea din aval, prin care nu ne vom grabi sa iesim inaintc de a serie citeva cuvinte in cartea pesterii, ce sta deschisa pe o masa, linga poarta. Adevarata "carte" a pesterii nu se afla insa aici, ci citiva metri mai jos, in Galeria Ursilor si Perlelor. Aici sapaturile paleontologice au ridicat "fila cu fila" straturile de argila si oseminte de urs, hiena si leu de pestera, animale care s-au refugiat candva, urmarite de lancea de piatra a vinatorului paleolitic.

Cercetarea sistemului de galerii din etajul inferior, insumind l 500 m, a prilejuit, intre altele, descoperirea unei asociatii de speleoteme din dahllit (un mineral format din combinarea calcitului, prezent in orice pestera, cu fosfatul de calciu provenit din scheletele de ursi de caverna), o situatie de exceptie pentru pesterile romanesti.

Conditii de vizitare. Pestera amenajata, electrificata, ce poate fi vizitata in prezenta unui ghid. Pentru vizitarea etajelor inferioare este necesara autorizatia eliberata de C. M. N.

Bibliografie. I. Ilie, S. Lupu (1962), M. Bleahu si col. (1976), G. Diaconu, C. Lasou si C. Ponta (1980)."





Vizitarea se face numai pe jumatate din cauza inundarii unei portiuni din ea. Taxa de vizitare 30k(in cazul nostru 15k).

Alti colegi au facut catarare toata dimineata pe traseele din Cheile Galbenului (deasupra pesterii).



13.00 - plecare spre satul Costesti pentru vizitarea Manastirii Bistrita si a Pesterii Liliecilor(7km din Costesti) - (inspre RM Valcea aprox 30km)

14.00 - vizitarea unei gospodarii de olar din orasul Horezu (motive principale ale culturii de Horezu: Cocosul si Pomul Vietii) si achizitionarea de vase.

15.00 - vizitarea Manastirii Bistrita (moastele Sf. Grigore Decapolitul) si a Pesterii Liliecilor. La aceasta pestera accesul se face din curtea manastirii 800m urcare, taxa 10k, cu ghid din partea bisericii. E electrificata partial. In perioada sept. - april. e interzisa vizitarea galeriei cu lilieci (specii pe cale de disparitie) fiind sezon de hibernare.

"*** PESTERA LILIECILOR

Sinonimii: Pestera lui Grigore Decapolitul, Pestera Bistrita, Pestera Liliecilor de la Manastirea Bistrita.

Localizare si cai de acces. Pestera se gaseste la capatul nordic al satului Bistrita, la 150 m distanta de manastirea Bistrita, in versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 m fata de vale. Din soseaua Ramnicu Valcea-Targu Jiu, unde se afla un indicator ce invita la vizitarea pesterii, se intra mai intai in Comuna Costesti, iar de aici pana la pestera mai sunt 7 km. Posibilitati de cazare sunt la motelul si popasul turistic din localitatea Horezu.

Date istorice. Pestera a fost cunoscuta si locuita de pustnici in evul mediu, in 1635 calugarii Macarie si Daniel au ridicat in pestera un mic schit, care a fost apoi recladit in 1916. Tot ei au cladit in partea opusa a pesterii o capela, in care se pastrau moastele sfantului Grigore Decapolitul.

In literatura de specialitate este mentionata pentru prima data in 1929 de E. Racovita. Cercetarile de biospeologie au pus in evidenta o fauna icavernicola abundenta si au fost publicate in 1 951 (P. A. Chappuis si R. Jeannel) si 1955 (M. Dumitrescu, J. Tanasachi si T. Orghidain).

Descriere. Pestera, in lungime de 250 m, este amenajata si electrificata. Dupa ce urcam treptele dinaintea intrarii, patrundem intr-un culoar ingust si scund care, dupa 30 m, ne conduce intr-o sala mai mare. Inainte cam cu 10 m de o scara, se poate urca peste o mare lespede suspendata si patrundem intr-un culoar infundat, si reprezinta etajul superior al pesterii.

Din galeria principala urcam un mic prag si patrundem intr-o galerie in al carei capat se afla Izvorul - doua mici gururi cu apa.

Revenind la galeria principala, facem un larg ocol si coboram la cealalta intrare a pesterii, care este mult mai mare si sub care se afla construit micul schit. Privelistea din acest punct asupra Cheilor Bistritei, imbinarea dintre cadrul natural si ambianta istorica confera locului un farmec deosebit, de fapt, principalul element de valoare peisagistica al acestei amenajari turistice. Ne intoarcem prin galeria principala pentru a vedea si Altarul, in tavanul galeriei se afla uneori mari colonii de lilieci, pe seama carora in aceasta pestera s-au format mari cantitati de guano, cu o grosime apreciata la 1, 7 m si un volum de 10 vagoane.

Pe acest depozit s-a dezvoltat o bogata fauna guanofila. Deoarece aceasta mica pestera reprezinta cea mai estica aparitie de fauna troglobionta din Carpatii Meridionali, ea are o importanta biospeologica mare.

Este totodata remarcabila prin elementele sale istorice, prin completarile si utilizarile pe care i le-a dat omul, alaturandu-se putinelor situatii de acest gen din tara noastra.

Conditii de vizitare. Fiind amenajata si electrificata, poate fi vizitata in tinuta obisnuita.

Bibliografie. R. Jeannel si E. Racovita (1929), P. A. Chappuis si A. Winbler (1951), M. Dumitrescu, J. Tanasachi si T. Orghidan (1955), M. Bleahu si col. (1976), P. Cocean (1978)."

Aflam ca in amonte pe Cheile Bistritei se mai afla o pestera (P. Ursilor) si ne decidem sa o vizitam. Pestera Ursilor e situata la 5 - 600m de intrarea in chei, pe partea stanga la urcare, fiind vizibila din drum cu o intrare imensa. Accesul din drum se face urcand pieptis 100m. Lungime vizitabila: 6-700. Impresionanta prin inaltimea tavanului si fisurile prin care se strecoara galeria. Nu e electrificata si nici ingrijita.


17.30 - inapoi spre Sibiu

20.30 - sosire in Sibiu.


01.03.2004

TURE FAINE TUTUROR

adybel
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Zona CHEILOR TURZII - Izvorul Romanilor  
Zona CHEILOR TURZII - Fantanele  
Muntii METALIFERI - Popasul Turistic Brazi  
Muntii METALIFERI - Rosia Montana  
Muntii BISTRITEI - Valea Bistritei  
Zona CHEILOR TURZII  
Muntii METALIFERI  
Muntii BISTRITEI  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  
Muntii RETEZAT  


A photo
Mai aproape de rai, submitted by Gabriel E. Mera
Vedere de pe vf. Peleaga

An article [Not found]

A trail [Not found]



There are no comments for this message
Login or register to comment