Siriu la sfarsit de august,
Acompaniat de Tudor (de data asta!), am suit in Malaia, pe Vl. Bradului.
Avand in vedere vremea faina si timpul limitat, avut la dispozitie, nu
ma asteptam sa mai gasesc "rataciti" prin muntele asta!
O sa redau, succint, cateva impresii.
> Am intalnit, in ordine:
-la "Vulturilor", in incinta cabanei, doi tineri, decent echipati,
fara prea multe informatii despre munte (aveau o harta veche...1976!
dar stiau si de MN. Siriu/Posea, Ielenicz). Au dormit la cort (simplu,
gen "metro"!), nu cunosteau lista/site-ul, iar de urcat, au urcat pe
Vl. Negra (unde, la un mom.dat, s-au ratacit).
Ulterior, a mai sosit un grup: tata, fiu si fiica. Dumnealor au urcat
pe Milea (am vb.ceva despre traseu), dupa ce au campat, cu o seara in
urma, la Gura Siriului. Erau mai bine echipati (aveau chiar si
cordeline, ordinare, luate din "comert cu amanuntul"!), busole, cutite
(!?), fluiere si bete (cate unul, fiecare!). Si dumnealor aveau
aceeasi harta, din almanahul...(imi scapa acum!), anilor '70. Stiau de
"Siriu-MN", nu si de harta lui Danut Calin (Carpatica/2004) sau altele.
Cu acestia, ne-am coborat pe "Neagra", a doua zi.
Si tot la coborare, am intalnit: un grup de tineri liceeni, in trening
si adidasi, cu vreo doua compacte in mana, care se pronisera catre
Lac, dar...? se razgandisera! Dupa ce i-am depasit, le-am adunat
resturile menajere: de la caramele, cornuri, snacks-uri, apa minerala!
> Dupa Dosul Muntelui, la vana de sub Bocarnea (cam 30' pana in
gol), in padure, multa, chiar foarte multa si suparatoare mizerie!
Zdrente (probabil de la ciobanii imbracati cu "second'uri"!...la cat
costa 1 kg de haine, pana si pentru ei socoteala e stupid de simpla:
"decat sa le spal, mai bine le arunc si cumpar altele!!"...); lemne pe
jumatate arse, plastice, cutii de conserve, pet-uri!! Uimitor!...
> "Drumul" pe Bradului-Cl. Soimului, muuult mai curat! Multe urme de
animale: urs, mistreti, erbivore mari (capre si cerb!), veverite.
Marcaje vechi, rare. Traseu formidabil, mai ales in portiunea
superioara, peste Coltii Balei si abr. Bocarnei! O singura stana; caini
vigilenti, agresivi in limite instinctuale!
> In ziua returului, dimineata, mi-am trezit partenerul la 5 (cu
mici insistente!) si ne-am pornit inspre abrupturile Bocarnei. Acolo,
aciuati pe-un pragut, sub o stanca surplombata, deasupra haului, am
asteptat iesirea capritelor la sorit. Dupa vreo 30-40 de minute, mi-am
trezit (iarasi!) partenerul, adormit, deja
. Usor, abia perceptibil,
i-am aratat pe-un tzanc, "iscoada": un mascul salta, mai rupand cate o
gura de floricele, catre branele superioare. La scurt timp, i-au urmat
vreo trei caprite, pe-o alta crestulita.
A fost un rasarit, in sanul naturii, de exceptie!...
______________________________________________-____________
Pintenul Tehereului-Coltii Tehereului-Golul Tehereului
Septembrie, 09, 2006.
O "scurta" peste asteptari!
Insotit de Tudor, am pornit din Buzau pe o vreme capricioasa.
Sambata, peste oras statea sa ploua si batea un vant turbat. Dinspre
munti, acelasi pronostic. Mi-am intrebat, in gluma, amicul, daca e
pregatit de-un "botez"! Si, mai glumind, mai povestind, ne vedem
"abandonati", la viaduct, de auto' cursei Bz-Bv (6.45, din Bz; la 16.25
retur, pe la viaduct). Zambim privirilor compatimitoare ale
calatorilor, asiguram soferul de prezenta noastra, in drum, la ora
returului si "luam muntele in piept"!
Cateva aspecte:
> desi am avut la noi vreo doua harti (una forestiera, alta
veche...din 1905! in copii) nu le-am folosit niciodata. Le-am
consultat, intre timp, acasa.
> Tudor si-a luat gps-ul cu el si, pe drum a facut cateva "mark"-uri
si un track. Eu am facut foto-uri.
> Culmea (Coltii-lor) Tehereului se poate parcurge in regim de
escalada, pe alocuri(lucru ce se poate evita, daca se doreste), cu
rucsaci de tura (asa am avut noi), bocanc si parazapezi (portiuni cu
vegetatie...belicoasa!), eventual pe vreme buna. Nu exista poteca pe
culme! Sunt hatasuri, ce apar si dispar, unele sunt bine conturate (de
copitate) pe culme, altele pe subt culme, 6m mai jos de stancaraie.
> Un "forestier" intersecteaza de doua ori, culmea (subt Vf. Pietrelor
se taie/marcat), dealtfel singurele urme antropice (vizibile inca din
"1959" si pe copacii scrijeliti de alde "gheorghe"!) si atat. Nimic
altceva, uman. (lipsesc pana si pandarele sau alimentatoarele
"ingrijitorilor cinegetici"
.
> Dupa ce am depasit primul vf. 1165m (apare si pe "Carpatica,
nr.2/Siriu" a lui D. Calin), pana-n seuta ce precede varful urmator, am
descoperit o pestera (cam 10m dezvoltare) in gresii, o diaclaza
accesibila prin taras (se mai largeste, catre interior); pe care am
numit-o "Grota din Coltii Tehereului" (sau dupa cum se va dori cand se
va mai povesti...).
> Am intalnit urme de: urs, cervide, mistreti (f.multe, mai ales catre
vai si in punctele de tranzit - seute); am vazut o veverita si am
reusit sa speriem un splendid exemplar de cerb! In acel moment, nu ma
asteptam sa-l descoperim...lenevind! Doi ereti si o buha mare,
completeaza lista de cunostinte, incropita in Tehereu.
> Alte amanunte: exista marcaje forestiere in zona (vezi BR simpla,
verticala, cateva borne de ocol s. in punctele de top si alte cateva
care te-ar putea dumiri intrucatva daca stii sa le deslusesti); mai
exista si un vreo doua marcaje cu vopsea galbena (initialele
particularului si cate o sageata), la capetele parchetului de
exploatare (capetele de creasta, evident).
> Am avut timp sa "dam in gol" si sa revenim la sosea pentru auto'
retur. Din Golul Tehereului se vede, dincolo, in fata, catre
Vl. Casocai si...de fapt, e o panorama ampla si frumoasa a zonei!
Siriul apare in toata splendoarea flancului sau rasaritean.
> Intrarea in creasta, trebuie sa o cauti, putin mai 'nainte sau dupa
viaduct. Noi am trecut de viaduct (inspre BV.) si, dupa vreo 60m, am
apucat prin vegetatia ce se "scurge" catre sosea, din Pintenul T. Dupa
ce te-ai vazut sus, du-te pana pe prispa Pintenului: ai o belvedere
faina asupra lacului si a imprejurimilor! Si, nu deranja prea mult:
acolo obisnuiesc si citele sa se mai hodineasca!
> Cam atat, mai multe, altfel.
Intru amicitie,
Iulian Avramescu.
Buzau-2006.
ps: Daca ajungi pe acolo, poarta-te cuminte si cu drag!
Ca sa fie, bucurie si copiiilor nostrii!
(...chiar daca, eu nu-i am, inca!).
. Usor, abia perceptibil,