Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Dan Alexe <h...@as.ro>
Date: Sun, Aug 31, 2008, 12:14 am
Subject: [a] RT: Pe urmele pionierilor din Piatra
Cazusem de acord sa facem ceva trasee clasice din Piatra Craiului. Eu
asteptam de vreo 2 saptamini, Paciu se framinta la Crai de luni bune
din Londra iar Leo cine mai stie...
Pornesc asadar vineri seara, 22aug 2008, spre Brasov. Pe drum incerc
sa ma gindesc la ultimele ture in Crai si pina dimineata dorm undeva
in zona Bartolomeu.

Simbata dimineata(marea zi de 23 AUGUST) pornim in echipa completa
spre orasul Stalin(Zarnesti). Simtim caldura si atmosfera
prieteneasca, ne facem planuri unde vom dormi la noapte(se anuntau
ceva schimbari meteo si nu ne doream sa raminem in ref 7
Noiembrie=Karol Lehman). Lasam atelajul in centrul orasului, renuntam
la o coarda si pe la 10 plecam spre Coltul Chiliilor. Marsaluim prin
soare si citeva adieri de vint. Zorim prin finete in cautarea umbrei
din Valea Crapaturii.
Mergem pe banda albastra, aplicata pe citeva pietre si pe copaci. La
10: 55 facem un prim popas la apa rece a Crapaturii(980 m alt).
Aprovizionam toate pet-utile cu apa, nefiind siguri pe izvorul din
Chilii. Pe parcurs intilnim si alti turisti/pelerini.
Lasam marcajul(CA) spre Padina Hotarelor(1015 m alt) si se pare o mica
grota "La Cuptor";(160 m de bifurcatie) unde zarnestenii ardeau piatra
calcaroasa. Sarim un vilcel slab definit(Padina Chicerii) si trecem pe
linga citeva adapatoare(acum broscarii!). Mentinem ritmul si la 11: 20
sosim la schit unde sint citeva masini).

Sintem la 1080m si trebuie sa retinem ca este ultima sursa de apa. Ne
umezim buzele cu apa din ranite si continuam pe o panta accentuata,
enervanta din pricina caniculei. Intr-o poiana este o tabara de
corturi frumos amplasata. Dupa vreo 450m din Coltul Chiliilor(1240m
alt) intersectam CR spre Padina Sindilariei.
Continuam prin padure peste un mic vilcel pe care-l confundam cu
Padina Inchisa. Aici Leo pleaca in amonte sa cerceteze locurile iar
Paciu pe BA spre Diana pt a gasi intrarea corecta in Padina.

Intr-un final(12: 25) sintem si noi in Padina Inchisa(1290m alt, 650m
din Padina Sindilariei). Este o vale plina de vegetatie, umede se
pare. Incercam sa zarim peretii vaii. Sus in creasta citiva nori sint
profilati pe cer. Cautam iarasi umbra, racoarea padurii si ceva poteca.

"Patrunzind pe vale trebuie sa alegem intre ascensiunea ei completa
pina la creasta; sau parcurgerea ei numai pe jumatate, adica pina
deasupra marii saritori de sub Gavan, de unde vom iesi in Briul
Caprelor putin mai jos de izvor, pe un vilcel cu iarba. In primul caz,
ascensiunea ofera cele mai interesante perspective alpine, escaladarea
partii finale a vaii fiind de un apreciabil interes alpin; in celalalt
caz, nu ne alegem decit cu oboseala si cu multumirea, destul de slaba,
de a fi escaladat pragul de 25 m al Saritorii de sub Gavan". Panta
devine tot mai accentuata, fara sa depaseasca insa mijlocia; ceea ce
ne oboseste este grohotisul care se intinde de la un perete la altul,
obligindu-ne sa mergem numai pe margine, pe linga zidul de
piatra.";(I. I. Dunareanu 1958)

12: 50 ne aflam la racoarea Grotei La Izvor(acum sec locul) in dreptul
unui traseu de 6A, destul de uitat si al unei sararii pentru
capre(1360m alt).
Mai avem mult pina in creasta si nu putem ramine sa ne coboare pulsul.
Mergem in sir indian, mentinind distanta intre noi.

"In fund, firul vaii se rupe; sintem la Saritoarea de sub Gavan, unde
trebuie sa; ne oprim din doua mo-tive: intii pentru ca sa ne pregatim
pentru escaladarea
celor 25 m de stinca aproape verticala care separa valea in doua
bazine diferite; al doilea, ca sa privim un peisaj in care nu stii ce
sa admiri mai mult:
grotele sapate in peretele din dreapta, incununate de o frunte de
piatra atit de netezite incit nici coltii ascutiti ai bocancilor, nici
asprele espadrile
nu prind pe ea, sau fisurile verticale, care dau peretelui Padinei
inchise aspectul atit de caracteristic de Mare Orga"."

La 13: 40 sintem la baza Saritorii Gavanului(pe moment nu sintem
siguri pe denumiri si locatia noastra). Leo urca primul si fiind mai
inalt o trece relativ repede.
Portiunea se ataca pe partea stinga pe linga 2 pitoane-lama de un real
folos pt cei cu bagaje grele. Eu inchei sirul si dupa ultimul cui la o
traversare ma opresc si
cer un mic ajutor de sus(o coarda), se mai intimpla!

"Ne gasim in prezenta unui tinut alpin putin cercetat, cu intregul lui
alai de basme sapate in piatra; este comoara alpinismului nostru,
regiunea care seaman&a atit de mult cu marea podoaba a Alpilor Dolomiti."
Pragul cu care se termina; saritoarea este un prilej pentru noi
surprize(1610m). Da, am depasit Saritoare de sub Gavan, valea a cotit
dreapta si acum poposim pe niste brine de iarba nu foarte primitoare.
De sus, din Gemsenteig(Brina Caprelor) sint cadderi de pietre
provocate de trecerea turistilor. Avertizam ca sintem pe vale si
totul se rezolva. Mincam, priponim bagajele si plecam in sus cu
echipamentul tehnic si ceva apa. La 15: 30 urcam iar pe grohotis.
Sintem doar noi trei si nici urma de capre.
Aici este bifurcatia vilcelului principal(1635m) care conduce in Brina
Caprelor(la dreapta, traseu usor si scurt, poate o retragere pe vreme
nefavorabila sau o proba de iarna!)
si a vilcelului secundar, o cale mai grea pt continuarea Padinei
Inchise(asa zisa Padina Izvorului). Noi alegem sa urcam secundarul, un
traseu mai atractiv dar mai dificil;
imediat lasam pe stinga Hornul Negru(grad 2A).

Urcam o saritoare (8m) cu prize transversale. Continuam peste mici
praguri cu grohotis si sosim la o mica confluenta. Se pare ca pe
partea stinga sintem blocati de un perete.

Leo a intrat intr-un horn(Hornul Mare, grad 1B, 150m dif nivel, urcat
in 5 aug 1936 de II Dunareanu si Dem Teodoru).

"Sintem siliti sa intram in hornul care ne va scoate in creasta dupa
un efort neintrerupt de 3 ore."
Pe principiul ca nu trebuie sa riscam toti, mai intindem si coarda.
Descrierea avuta de noi(textul realizat in 1936) nu ne mai poate fi de
folos in totalitate.

"Lasam in urma doua saritori cuplate, fiecare de cite 5 6 m si luptam
apoi cu o mare ruptura de panta de cimrca 12 m, inclinata avind o
mica grota in stinga;
pe dreapta, un prag fara nici un punct de sprijin ne da totusi
speranta ca ne-ar putea conduce catre valea principala, scotindu-ne
din ingustimea hornului.
Intrucit locul nu permite o piramida in doi, sintem nevoiti sa atacam
fetele din dreapta, desi ne gasim intr-o situatie destul de critica,
lipsiti de orice asigurare.
Sperind sa iesim, pe un brineag mai ospitalier, dam aici de o dubla
deziluzie: brineagul se rupe la citiva metri de saritoare, asa incit
ne uitam cu jale la perspectiva de a mai lupta cine stie cit, cu acest
horn care nu facea impresia, la inceput, sa fie atit de accidentat,
iar grota de deasupra saritorii este
atit de mica, incit abia poate adaposti doua persoane.
Continuind ascensiunea, trecem peste o ultima saritoare si ne oprim in
fata surprizei hornului: o grota cu o deschizatura prin care se poate
strecura o persoana si cu un interior ceva mai ospitalier; alaturi, un
pinten, o mica strunga si dincolo labirintul de tancuri, fisuri si
hornuri din abruptul Padinei inchise; deasupra
grotei stinca surplombeaza, luind o forma rotunda bine precizata.
In lipsa unei cit de mici platforme, piramida este imposibila; prizele
cedeaza la toate incercarile, caci roca este mult prea slaba pentru
astfel de probe,
iar pitoanele nu tin. Trebuie sa recurgem la un procedeu special:
asigurarea in contragreutate". Deschidem o ferestruica in fruntea
grotei, scotind din alveolelelor slabe citeva bucati de piatra; trecem
prin aceasta gaura un capat
al fringhiei care serveste celui ramas in interiorul grotei pentru
asigurare; legat in fringhie,
te poti angaja pe fruntea bombata a saritorii, cu oarecare sorti de
izbinda.
Prizele sint nesigure, dar solutia este singura posibila; in schimb,
spectacolul este minunat; complet expus deasupra hornului, si se
desfasoara la picioare un peisaj salbatic, lasind sa se vada dincolo
de Saritoarea Gavanului,
firul alb al Birsei. Pina sa scapam de zona surplombanta, masuram pe
fringhie vreo 15 m,
apoi facem inca vreo 10 m pe un prundis marunt si foarte miscator;
iesirea spre creasta nordica apare ca o noua problema, deoarece
regiunea cuprinde o
serie de tancuri izolate si hornuri lipsite de continuitate, asa incit
avem senzatia ca ne-am angajat pe un traseu fals."

Panta e inspaimintatoare si tot timpul trebuie sa te ajuti cu miinile
in horn si sa sari de pe o stinca pe alta. Curind ajungem in zona
jnepenilor, peisajul se deschide si
putem sa recunoastem Grota La Gavan. Ei, dar sintem incintati de
prezenta afinelor, desertul dupa hirjoneala cu hornul.
Intilnim garofite (Dianthus spiculifolius sau Dianthus callizonus).

Culegem afine si prindem poteca BA Diana-creasta-Curmatura; nu avem
timp sa admiram peisajul sau sa ne bucuram de reusita traseului sintem
cu gindul la apa rece de la Gavan!

Analizind traseul reiese ca: lipsesc puntele de asigurare, roca e
friabila(de aici necesitatea castilor pt secunzi), timpul de
parcurgere e ceva mai scurt(cam 2ore pt cei antrenati si echipa de 2).
La ora 18 ne sflam in poteca BA cam la 5 min de creasta. Leo merge in
creasta iar eu cu Paciu coborim la gindul izvorasului de la Gavan.
"Este atit de apasatoare lipsa de apa in cuprinsul masivului, incit
izvorul ce se iveste, in inima abruptului pe care-l vom strabate, i-a
obligat pe obisnuitii acestor locuri sa inlocuiasca prin
Quellenschlucht" denumirea locala, atit de bine inspirata, a vaii
Padina Inchisa, careia i-au mai zis si Padina Izvorului."

Acum 12 ani m-am racorit si eu aici. Ce vremuri, domne! Dar acum
"izvorul fara moarte, a carui apa limpede si invioratoare nu seaca
niciodata"- acel Gavan e sec! ATENTIE! Tura ni se da peste cap
ne doream sa facem bivuac pe undeva in jnepeni, sa vedem apusul si
rasaritul de sus

Coborim dezamagiti spre "Casa Diana" din Curm Prapastiilor.
Dupa vreo 2 limbi cu grohotis(ora 18: 30), Leo si Paciu se duc sa
recupereze bagajele. Intirziem destul, pe aici sint multe hatase.sper
sa le gasim. Banuiesc ca ratacesc pe acolo.

Dupa vreo ora ne intregim si pornim spre Diana, trecind pe linga Grota
Caprelor(1630m alt). La refugiu(cca 1500m) e curat si pustiu. Se
intuneca, colegii isi pun lanternele, eu incerc sa ma descurc fara.

La 9 seara sosim in poiana Chiliilor. Acum e mai usor, coborim pe
drumul auto.
Pe v Birsei oprim o caruta cu lemne si pornesc cu Paciu sa recuperam
masina din oras. Uf, ce usurare, am scutit vreo 5 km.
Noaptea dormim la marginea drumului.

24 AUGUST 2008, DUMINICA

Ne resimtim obositi dupa tura din Padina Inchisa care nu a fost chiar
o joaca. Poate era mai lejera fara bagaje. Ma trezesc pe la 5: 45 si ma
foiesc cu gindul ca se trezesc si baietii. Nici un rezultat. Din cauza
vintului, Leo a intrat si mai mult in sac, iar Paciu se amageste pe
scaunul soferului. Numai eu sint nerabdator sa urc iar Asa ca pe la 8
incepem sa stringem bagajele si sa plecam spre Plaiul Foii.


Se pare ca azi se va strica vremea. Voi urca doar cu Leo spre Spirla
si Padina Lancii. Plecam de la bariera de pe V Spirla si in cca 5 min
incepe o ploaie marunte. Ne oprim sub niste crengi in asteptarea unui
semn ceresc Da, in 10 min, pornim spre Abruptul vestic. Nu sintem
chiar singurii. Razele soarelui strapung perdeaua de nori, semn bun pt
noi.

9: 50 capatul forestierului, si ultima sursa de apa. Dupa inca 15min
poposim la Ref Spirla. Aici e aglomeratie insa ne facem loc pe un
capatii de iarba. Grupuri de scolari vor merge pe Lanturi, o piatra de
incercare si un impuls sper pt multi de a mai reveni in Westwand.
Pe la 11: 05 lasam traseul spre creasta(bif Zaplaz) si trecem prima
limba cu grohotis. Sint si 2 baieti de vreo 20 ani cu bagaje mari.
Continuam spre Umeri, zona deschisa din care se vad imense suprafete
defrisate. Ne dorim sa ne retragem prin Curm Foii. Sa vedem cit
intirziem pe grohotisuri.

11: 50 baza Umerilor, vintul a pus stapinire pe zona, trebuie sa ne
grabim pt a iesi din "cadru". Traseul TA este usor si la 12: 15 coborim
in firul principal al Padinei Lancii sub Coltul Carugelor. Ne odihnim
pe niste scinduri ce tin loc de banci. Urcam pe vale, pe linga
peretele din dreapta. Inca de la inceput valea prezinta grohotisuri
instabile. O prima saritoare mare e ocolita pe dreapta pe fete cu
pamint negru. Ajungem la o saritoare mica cu palarie(bun adapost
impotriva caderilor de pietre).
Depasim alte pinze de grohotis si inca o saritoare in bavareza. Aici
am putea face o piramida. In patul vaii gasim un cui de
retragere/asigurare secund.
O capra si-a sfirsit firul vietii in bolovani. Intimplarea ne face mai
atenti si ne intrebam ce cautam noi aici, pe tarimul antilpoelor
carpatine, noi niste bipezi de oras.

La 13: 40 valea ne blocheaza ascensiunea: un prag nu foarte greu care
se termina intr-o potecuta la baza unui perete. Depasim obstacolul si
ne indreptam pe o potecuta cu grohotis pe linga crucea lui Pirvu
Florin (parca!) si pe linga o momiie. Sintem incurajati de vederea ei
si urcam insa locul nu e deloc primitor.
Este ora 14 si ii strig lui Leo sa batem retragerea deoarece am tren
din BV la 8 seara. Se pare ca am ales aiurea poteca si acum sintem
nevoiti sa ne asiguram la coborire.
Luam hamurile si ii dam la vale incet, incet pe brine suspendate.

" O tacere de inceput de veac" cum spune poetul se lasa acum
asupra tinutului, imbracind in haina ei molcoma sufletul obosit al
drumetului evadat din viltoarea civilizatiei citadine, in aceste
strafunduri de munti unde nu se aude decit fluierul ciobanului de la
mioare sau susurul izvoarelor limpezi ca ochii frumosi ai iubitei..."
Sintem atenti la pietre, sectiunea de coborit e tariceanu. Facem un
mic rapel pe statica dupa un colt cit juma' de palma. Urmeaza cele 2
saritori cu piton si una dupa care Leo trece semicoarda mea pe sub un
bolovan incastrat. Coborim repede, dar ca de obicei cind sint in
echipa coarda face nazuri cind o chemam. Am mentinut paralelismul dar
degeaba Dupa vreo 20min de lupte plec pe traseul de urcare(pe care se
putea cobori lejer! Aviz necunoscatorilor), recuperez greu sfoara care
intrase intr-un unghi mai mic decit diametrul ei si ii dau la vale.
Catre Tamasel si Plaiul Foii e negura si tuna. Fortam, si pe la ora 18
intram in poteca TA spre Umeri si Spirla, traseul urcat. Vorbim si cu
Paciu care e la un pas de a trimite echipa salvamontului.

Ne-am retras la timp...

19: 00 scurt popas la ref Spirla, apoi alergam cit se poate spre
forestier. Tuna si fulgera, sintem bucurosi ca am coborit la timp, nu
mai conteaza ca am pierdut trenul. Pe ultimele 5 min incepe si ploaia
dar nu mai punem pelerinele. ~20: 00 facem jonctiunea cu Paciu, la
bariera de pe V Spirlei. Acum poate sa ploua, nu ne mai intereseaza.

22: 00 gata, sint in gara BV, ma salut cu baietii si merg sa aflu ce
tren am spre Ploiesti.

25 AUGUST 2008, LUNI
Surpriza turei: am un accelerat la 2: 53 care ar putea avea intirziere.
Minute si ore grele pt mine. Nu e de joaca cu somnul, nu acum, in
gara! Timpul trece greu.

5: 00 Ploiesti, dupa inca 30 min sosesc acasa(luni 25 aug), iar la 7
plec la munca.

Text italic: Ion Ionescu Dunareanu, Piatra Craiului 1952
pt articolul complet cu foto:
www.expeditii.lx.ro/23-24.08.08/piatra.html
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii PADUREA CRAIULUI - Tabara Suncuius  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa de Vanatoare Piatra Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Zorelelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Sperantelor (Cioranga Mare)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Garofita Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Poiana Inchisa  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Padina Lancii  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Podul La Riul Mare Spre Magura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Crucea Granicerului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Marele Grohotis  
Muntii PIATRA CRAIULUI - La Umeri  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Tamasel  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Mt. Tamasel  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Spirla  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Mt. Padina Popii  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Pietrelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Joaca  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Stina Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Birsei  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Piatra Mica  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Padina Hotarului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Prapastii  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Piscul Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Padinei Inchise  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Brina Caprelor (Craiului)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Diana  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Padina Sindileriei  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Chiliilor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Crapaturii  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Padina Lui Man  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Zarnesti  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Virful Ascutit (Lehmann)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Padina Popii  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Crapatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa Crucea Pajurei (dn73, Km93.5)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Groapelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Crucea Vatafului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Grind  
Muntii PIATRA CRAIULUI - La Lanturi  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Sub Zaplaz  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Sub Umeri  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Plaiul Foii  
Muntii PADUREA CRAIULUI  
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


A photo
O ultima privire, submitted by Mihai Stoica
Moment unic in istoria drumetiilor montane. Impreuna cu tovarsul de drumetii, la o tura prin Piatra Craiului, ne-am trezit brusc fata in fata cu o turma de capre negre care serveau masa de pranz. Ajutati de directia vantului am reusit sa ne apropiem la mai putin de 30 de metri de superbele animale, initial observand doar 3 capre. Spre marea noastra surprindere, evident, dupa ce si-au dat seama ca sunt urmarite si au inceput sa fuga, dintre braduti si stanci si-au facut aparitia in fuga alte capre, numarul lor total fiind de 13. Totul s-a petrecut foarte repede, iar, din pacate, dotati cu aparatura de buzunar, am reusit doar cateva cadre mai reusite

An article [Not found]

A trail [Not found]



There are no comments for this message
Login or register to comment