Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Alpinet lists - alpinet2k

Bookmark and Share

From: Radu Serban <r...@alpinet.org>
Date: Tue, Nov 1, 2005, 4:07 pm
Subject: [a] SKV- Sectiunea Sebes
http://www.skv-sebes.net2.ro/pagini/pag%203.html

- MUNTII SEBESULUI -

GEOGRAFIE SI ISTORIE



Moto: "Se afla undeva in Tara Ardealului, intre tinuturile Inidoarei si Albei, o apa viforoasa; oamenii dinspre cimpie ii zic Sebesul, cei mai vechi de pe inaltimi ii zic Frumoasa.";(M. Sadoveanu)



Valea Sebesului, numita la izvoare Frumoasa, este una din cele mai frumoase vai carpatine. Riul are o lungime de 93 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 1289 kmp. Obirsiile ei se gasesc la altitudini de peste 2000m. Sub forma unui mic piriu de munte, izvoraste de sub Vf. Cindrel, aduna alte piraie din Vf. Frumoasa (care ii da si numele), de sub Steflesti, Piatra Alba si Timpele. Porneste de la sud spre nord, si pe o lungime de 22 km., poarta numele de Frumoasa pina unde se intilneste cu Salanele, care izvoraste de sub Vf. lui Patru, pina aici despartind trei masive muntoase: Cindrel, Lotru si Sureanu, curge lenes serpuind prin lunci largi si poieni pline de muschi. Aceasta parte pastreaza inca frumusetea naturala, putin violentata de mina omului. La unirea Frumoasei cu Salanele, turistul gaseste astazi luciul unui mare lac artificial creat de barajul de la Oasa Mare. Traditiile, legendele si amintirile marilor scriitori - M. Sadoveanu, I. Pop, Al. Bratescu-Voines
ti - ne obliga sa indemnam calatorul sa caute, nu in realitate ci in carti "raiul de la Oasa Mica ", poate cel mai frumos si binecuvintat loc in Carpatii Rominiei. Pe fondul lacului de acumulare de azi se intindeau altadata luncile Oasei sau "raiul de la Oasa Mica ". Aici cu 80 de ani inainte, cautind frumusetea locului, bogatia pestelui sau a vinatului, s-au asezat barbati de stat ai Rominiei si scriitori de mare talent ca: Ionel Pop, fratii Stoichita, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, construind: "Casa Veche", "Casa cu Soare", "Casa de la Izvorul de Argint", "Casa de la Bradul strimb" si "Bisericuta de la Putul cu Bani".

Aici si-a purtat pasii marele luptator pentru cauza nationala, Iuliu Maniu, aici si-a cautat linistea si a descoperit sufletul rominesc Lucian Blaga. Despre acele locuri si vremuri disparute ii vor spune calatorului de azi "Povestirile de la Bradul Strimb " ale lui Sadoveanu. Tot de trecut apartine si fostul baraj din lemn de brad construit pe locul celui de astazi, ridicat pentru a capta apele si bustenii de brad adusi pe jilipuri de pe virfurile muntilor. La ore anumite barajul isi deschidea stavilele printr-un mecanism arhaic tras de magari, dind drumul "lacului "sau "taului " care ducea navalnic mii de busteni de brad sub supravegherea "plaghierilor ";(plutasi), mai ales lazoreni.

De la baraj in jos, valea se ingusteaza intr-un defileu cu o lungime de cca 40 km, despartind M-tii Sureanu si Cindrel, trecind praguri, cascade, cataracte mici, numite de localnici "turoaie "ori "grumaji", pe sub impozanta stinca numita "Masa Jidovului" sau "Masa Uriesului" (la trei km. de barajul de la Tau). Unii cercetatori incearca sa explice numele riului Sebes prin acela ca ar veni din limba maghiara,- "repede"- altii insa atribuie numele riului, zeului roman Sabesius. In aceasta portiune, Sebesul isi aduna cei mai importanti afluenti: Ciban, Bistra, Dobra si Nedeiul - in partea dreapta - iar pe stinga: Prigoana, Mirajul si Martinia. Dupa 70 de km incepind cu localitatea Sasciori, riul iese din strimtoarea muntilor pentru a strabate o lunca tot mai larga ce se pierde in luncile Muresului si Secasului, asa incit, dupa 93 km, Sebesul isi varsa apele in Mures linga localitatea Partos (Podul Mare).

Bazinul riului Sebes, impadurit cu rasinoase si foioase, alcatuieste unul din cele mai mari pasuni inierbate ale Rominiei. Aici sunt vestitele asezari de crescatori de vite si oieri, printre cele mai vechi si mai mari din tara. Dovada vechimii locuirii acestor plaiuri sunt cetatile dacice de la Capilna si Tilisca care fac parte din cunoscutul complex de aparare ce inconjurau Sarmisegetusa Basileion. Aceste plaiuri de o frumusete scandinava, strabatute de drumuri de care, cai, poteci si drumuri forestiere asteapta marile investitii care sa deschida accesul Europei spre frumusetile si splendorile naturale ale Rominiei.

Parcurgerea acestui traseu geografic ne obliga sa prezentam si cele patru mari constructii hidrotehnice: barajul de la Oasa cu hidrocentrala de la Gilceag, Barajul de la Tau cu hidrocentrala de la Capilna - Obreji cu hidrocentrala de la Sasciori si barajul si uzina de la Petresti. Construirea lor s-a impus din ratiuni economice superioare: marele potential hidrografic al riului trebuie exploatat (o cadere de 135m la km si un debit intre 5 - 10 m cubi /sec.). Din pacate aceste constructii au tulburat echilibrul ecologic si au violentat seducatorul mediu natural. O intimplare fericita face ca initiatorul si parintele acestor baraje, sa fie un fiu al Vaii Sebesului, Prof. Univ. Dr. Pavel Dorin (1900 - 197), nepot al marelui Lucian Blaga. Face studii politehnice stralucite in tara si strainatate, obtine doctoratul si ajunge profesor la politehnica din Bucuresti. Parinte al hidroenergeticii rominesti, a trasat primul pe planseta sa actualele baraje.

Daca cursul Sebesului 1-am urmat de la izvoare spre varsare, activitatea umana, habitatul, istoria, traditiile si prezentul le vom face invers.



Lancram
Amintit documentar inca din Evul Mediu, dar avind atestata vatra sa o continuitate de locuire ce se pierde in timp, satul este sediu episcopal in sec. XVI, aici fiind zidita inca din 1558 o manastire. Centru al picturii pe sticla, s-a facut cunoscut prin activitatea mesterilor Barbu Nicolae si a celor din familia Costea, insa cel mai de seama fiu pe care 1-a dat satul, a fost cel despre care Constantin Noica spunea ca? a facut ca Lancram sa se numeasca orice sat din tara aceasta ", nimeni altul decit Lucian Blaga (1895 - 1961). Poet, dramaturg, scriitor, filosof si om politic, dupa o viata in care a creat o opera valoroasa, s-a intors sa isi doarma somnul de veci in cimitirul satului. Calatorul poate vizita si casa natala a marelui Lucian Blaga, devenita muzeu.



La doi km urcind pe apele Sebesului, intram in orasul Sebes. Atestat documentar in 1245, Sebesul a fost intemeiat, ca si alte asezari din Transilvania de colonistii germani, care au lasat in urma lor monumente de istorie si de arhitectura medievala. Fara a intra in detalii amintim doar fortificata orasului, inceputa in 1387, Sebesul fiind primul oras din Transilvania care primeste dreptul de a se inconjura cu ziduri. Alt monument important este Biserica Evanghelica, inceputa in secolul XIII sub forma unei basilici romanice si finalizata in stil gotic.

Prezentului ii corespunde un oras in plina dezvoltare economica, un mediu de afaceri profitabil, amintind in acest sens ca la Sebes, exista cea mai mare investitie cu capital strain din Transilvania, M D Fratti.



Petresti
Asezat la 4 km de Sebes, spre sud, denumit si Petrifalau sau Petersdorf satul lui Petru", atestat documentar la 1309, apare astazi ca o asezare romino - germana prospera si cocheta. Desi bazele asezarii propriu-zise au fost puse de colonistii germani veniti de pe Rin sau Mosella in secolul in secolul XII - lea, urmele unor locuiri mai vechi merg pina in neolitic (este vestita ceramica pictata de tip Petresti, care face parte din orizontul cu ceramica pictata vest - romineasca, contemporana cu cultura Cucuteni). Petrestiul este totodata ultima asezare saseasca pe Valea Sebesului, colonistii germani evitind locurile muntoase ascunse si reci. Sasii au imprimat localitatii o arhitectura tipica, cu strazi largi strajuite de canale de apa, cu case inalte, cu porti mari. Din primele secole ale asezarii ne-a ramas cetatea sub forma de donjon, care a fost cindva turnul unei basilici romanice, inconjurat cu un zid de incinta, pomenita la 1530 dar desigur mai veche cu cel putin un secol
. Cetatea domina iesirea din sud a localitatii, linga podul peste riul Sebes.

Din epoca moderna gasim aici urmele primelor fabrici de hirtie construite in 1854 cu capital german si autohton, apoi centrala hidroelectrica de 5 MW si primele blocuri muncitoresti din tara noastra (la Buha sau la Baiwerg).

Astazi Petrestiul prezinta cea mai importanta realizare arhitectonica a sa: un complex cultural deschis, o biserica noua ortodoxa cu aspect de catedrala, un monument al eroilor satului, romini si germani, si un muzeu al Vaii Sebesului. Meritul acestor impliniri trebuie atribuit intregii comunitati dar mai ales preotului Alexandru Coman.



Urcind pe DN 67 C, la 8 km de Sebes, pe partea dreapta, porneste un drum pietruit care duce la satul Rachita, asezat intre dealuri si paduri. Localitatea a fost atestata la 1464, ca localitate pur romineasca de crescatori de animale si cautatori de aur aluvionar, Valea Rachitei fiind foarte bogata in acest minereu. De-a lungul timpului, satul a suferit modificari etnice substantiale, populatia romineasca ajungind in minoritate fata de comunitatea tiganilor baiesi, care se ocupau cu fabricarea mangalului, caramizilor, maturilor sau impletiturilor din nuiele.



La 9 km. de Sebes se gaseste Sebeselul, atestat documentar la 1330 sub numele de "Sebus Minor", "Klein Muhlbach" sau "Kiss - Sebesz". Urme de activitate umana s-au descoperit aici din toate timpurile, locuitorii ei fiind prin traditie crescatori de animale sau agricultori. De pe Valea Beiului, in urma cu secole, oamenii, folosind tirnacopul, lopata, dar mai ales "dosea " si "saitrocul", isi cautau norocul in gasirea aurului aluvionar. Sebeselului ii apartin si "micul - mare " pictor romin, din sec. XIX, Sava Hentia (1848 - 1904). Ajuns la Bucuresti in 1866, studiaza cu celebrii Tatarascu si Aman, apoi pleaca la Paris unde studiaza cu marele Cabannel. Handicapul sau (era surdo - mut) nu 1-a impiedicat sa-si exprime sentimentele materializate in tablourile sale inspirate din natura si istorie, tablouri ce pot fi admirate la muzeul din Sebes. In biserica satului, construita in 1811, se gasesc astazi citeva picturi realizate de urmasii sai, Alexandru Hentia, fiul sau, si Sarvin M
aniu, nepot de sora. Bustul pictorului se gaseste in piata din mijlocul satului.



La 11 km de Sebes, la intretaierea a doua drumuri judetene, se gaseste Sasciorul, centrul administrativ al zonei. Dupa unii, ar fi fost atestat sub numele de "Nagy Olahfalu" (marele sat rominesc) la 12 mai 1345; sub numele de "Schekchorum"este mentionat in 1464. Deasupra satului troneaza o cetate medievala, construita in sec. XII - XIII; din sec XIV fiind si domeniu feudal. Impresioneaza si azi lungimea zidului de incinta, de 49/ 40m, cu inaltimea de 4 - 5 m, si grosimea de 2-3m. Cetatea era despartita de un zid in doua parti, fiecare cu un turn de poarta, iar in jurul incintei, gasim un sant cu val de pamint..



Asezare romineasca de pastori si agricultori, a fost celebra pentru produsele sale de olarie, aici fiind unul din cele mai mari centre de olarit din Transilvania. Astazi, viata locuitorilor din Sasciori s-a schimbat radical, ei fiind cunoscuti ca oameni activi, intreprinzatori si buni negustori. Sunt renumite in zona tirgurile sasciorenilor din 28 martie, 24 - 26 octombrie (de Sf. Dumitru) si 18 decembrie. Din Sasciori, pe un drum judetean spre S - E se poate ajunge in Dumbrava, o mica asezare, iar de acolo prin Rahau si Cilnic, spre Sibiu.



Spre V, pe un drum ce serpuieste peste dealuri, dupa 5 km, ajungem la Loman, veche asezare pastorala, atestata la 1615. La intrarea in Loman se afla un muzeu al familiei Stancu care a strins o parte a urmelor civilizatiei populare a zonei. Neaparat, in Loman sau in satele din jur, trebuie cautati in cimitire stilpii funerari, unici azi in Europa, care amintesc de vechile credinte in nemurirea sufletului, dar mai ales in Dumnezeu - Tatal.

De la Loman, pe carari de munte, ajungem la Carari (la cea. 20 km de Loman), spatiul mioritic al lui Blaga, foarte asemanator cu cel suedez sau norvegian, iar de aici la Vf. lui Patru, unde sunt asezate stinele oierilor.



Mai sus de Sasciori, la l km, urmeaza satul Laz. Numele satului vine de la cuvintul "lazuire" (despadurire), ceea ce ne arata bogatia de odinioara in paduri a acestei vai. Spre S - E, pe dealul Gherghelaului se mai vad si azi urmele unei cetati de pamint din sec IX. In Laz trebuie cautata casa - muzeu a familiei Deac - Poienaru; unde traieste si creeaza doamna Maria Deac - Poienaru, urmasa unor vestiti iconari, care au facut din Laz cel mai important centru de pictura religioasa pe sticla din sudul Transilvaniei.



La 15 km. de Sebes, pe malul drept al riului, la Capilna, si-au stabilit asezarile inca de la 1474 capilnenii, crescatori de vite, si agricultori, in sat, domina Biserica Veche, (1901), unde se gasesc picturi ale lui Alexandru Hentia. Capilna, este renumita prin Cetatea Dacica ridicata la 2 km spre sud. Dupa un drum de 1, 3 km facut pe jos, cea 20 + 30 minute, o descoperim la 61 Om altitudine. Ridicata in timpul lui Burebista si Decebal, declarata recent monument UNESCO, se prezinta sub forma unei constructii opidane clasice, formata din: incinta, turn - locuinta si poarta, este inconjurata de ziduri de 1, 5 m grosime, celebrele murrus dacicus.



Dupa 29 km. de la Sebes, Ajungem la Sugag, care impreuna cu satele care ii apartin (Arti, Jidostina, Martinie, Dobra, Tau, Subpiatra), este comuna cu cea mai mare intindere din tara, 240 km 2. Este ultima asezare stabila de pe valea Sebesului, fiind atestata documentar la 1750. Pina acum 30 de ani, Sugagul era un sat tipic de lemn, dar in urma lucrarilor hidroenergetice, asezarea s-a schimbat radical. Sugagul a devenit astazi un orasel din beton, caramida si tigla. Din pacate, vechile traditii (sculptura in lemn, cintatul la fluier) incep sa dispara.



Drumul 67C duce la Sugag in sus, pina la barajul de la Tau (12 km) si apoi dupa alti 15 km. la Oasa. La capatul Sugagului, pe riul Dobra in sus se poate merge pina la Schitul Magura, o asezare monahala noua, iar de aici mai departe la Dusi si Jina, doua asezari specifice de oieri. De la tau, pe valea mirajului in amonte, se poate ajunge la frumoasa manastire Tati.

De la barajul Oasa, drumul se imparte in doua; DN67C urca pe stinga pe linga lac, trecind pe linga cabana turistica Oasa (la 2 km), apoi pe linga Cabana Drumarilor (la 5 km) si Casa de la Tartarau (la 7 Km). De aici, in stinga, se poate merge pe Valea Frumoasei, iar in dreapta se ajunge la Obirsia Lotrului, de unde in sus, pe Lotru, iesim la Petrosani. Din pacate nu se poate strabate Pasul Urdele, (spre Novaci), drumul fiind degradat. Tot de aici, se poate cobori la lacul si cabana de la Vidra (7, respectiv 17 km), si la 35km. la statiunea Voineasa.

De la barajul Oasa, pe un drum forestier in dreapta, se ajunge la Manastirea Fetita, resedinta episcopala, iar de acolo, in dreapta, prin Luncile Prigoanei, se ajunge la Cabana Sureanu si lacul glaciar Sureanu (cea. 25 km de la Oasa), dominate de Vf. Lui Patru. De aici se pot face excursii de 7 - 8 ore la Sarmisegetusa, de 5 - 6 ore la Petrosani si de 8 - 10 ore la Obirsia Lotrului.



PE VALEA PIANULUI DE LA CARARI LA MURES



Unul din riurile care izvorasc din masivul Sureanu si se varsa in Mures este Valea Pianului. Nu se impune nici prin debit nici prin potential hidro, ci prin frumusetea naturala a locurilor si asezarilor umane. De la obirsie la varsare are 31 km. Si un bazin hidrografic de 133 km2. Prin afluentul sau Recea sau Chienelul, izvoarele lui urca pina la Carari (1200 m), acolo unde se intilnesc finetele. cu padurile de brad, ocolind Vf. Tonea, cel mai impunator virf ce domina zona (970 m). Printr-un defileu de 12 km, coboara spre lunca adunind alte piraie: Valea Tonii si valea Leii. In amonte de Pianul de Sus, valea riului se largeste, creind o lunca larga care se contopeste pina la urma cu Valea Muresului unde se si varsa riul, in dreptul localitatii Vintu de Jos.



Lasind la o parte Vintu de Jos si satele care ii apartin, de pe soseaua nationala Sebes -Deva, de linga podul din apropierea garii din Vintu la 7 km de Sebes spre sud pe un drum judetean, dupa alti 4 km, ajungem la Pianul de Jos, veche asezare saseasca si romaneasca, atestata la 1309. Cercetarile arheologice atesta existenta urmelor umane inca din Neolitic. Satul are strazi largi marginite de canale pe unde curge apa mereu proaspata. Este interesant de vazut aici Biserica Evanghelica ridicata in stil romanic la sfirsitul sec XIII, cu trei nave despartite de cinci stilpi.

Prezentului ii corespunde un teren de golf construit de profesorul Paul Tomita, unic in Rominia, amintind de vremurile bune ale Rominiei. Amenajat de acest pitoresc fiu al satului ce a fost profesorul de golf al Familiei Regale a Rominiei a altor mari barbati de stat si nu numai, acest teren de golf constituie un punct de atractie deosebit.

Pianului de Jos ii apartine si cunoscutul compozitor Augustin Bena (1880 - 1962). Nascut intr-o familie veche de dascali si preoti, dupa studii stralucite la Blaj, Brasov, Sibiu, Berlin si Bucuresti, el ajunge unul din marii profesori ai Clujului, remarcindu-se ca un compozitor de seama, profesor desavirsit si dirijor.



Iesind din sat inspre sud, dupa 3 km. Ajungem in Pianul de Sus, centrul comunal si asezare pur romineasca. Aici se gasesc urmele exploatarilor de aur aluvionar, exploatari care erau socotite drept cele mai bogate din Imperiul Roman, aurul extras de aici fiind socotit foarte pur. Aceasta activitate a fost permanenta pina in urma cu 50 de ani. De altfel, cind este pomenit la 1454 Pianul de Sus, se face in legatura cu exploatarile de aur de la acea vreme. In secolul XIX, Pianul de Sus era centrul exploatarii aurifere pentru toata zona. Lucrau atunci 600 muncitori, fiecare extragind anual 300 - 400 g de aur, ca rasplata fiind scutiti de serviciul militar.

In Pianul de Sus, in mijlocul satului, peste drum de primarie, merita sa fie vizitata Biserica de Lemn din 1761 care este foarte bine conservata. La fel ca si in cazul Lomanului, Pianul pastreaza citiva stilpi funerari din lemn asezati la capetele mormintelor. Pe drumul ce merge paralel cu albia riului, dupa inca 3 km. de la Pianul de Sus ajungem la Strungari, asezare compacta in lungul vaii si mai departe ajungem la Purcareti, Plai si Tonea, rasfirate pe dealuri.
The messages are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.


Links to the Mountain Guide:
Muntii CINDREL (CIBIN) - Varful Frumoasa  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Poiana Dusi  
Muntii CINDREL (CIBIN) - Comuna Jina  
Muntii LOTRU (STEFLESTI)  
Muntii CINDREL (CIBIN)  
Muntii SUREAN  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


There are no comments for this message
Login or register to comment