Alpinet lists - alpinet2k

Traseu: accesibil şi iarna Marcaj: cruce roşie pînă pe culmea Ştevia apoi bandă galbenă Durata: 1½-2½ ore



Pornim din faţa hotelului ,,Lotru" şi urmăm şoseaua ce coboară spre sat şi apoi străbate în lung aşezarea pînă la podul de peste Lotru, din dreptul bisericii. La capătul dinspre apus al podului, coborîm cîteva trepte spre malul drept al Lotrului, apoi mergem în aval pînă la ultima casă. De acolo apucăm poteca ce se îndreaptă mai întîi spre vest, pe la marginea pădurii de molid, pentru ca după circa 300 m să începem a urca pe muchia împădurită spre sud (vezi şi traseul 4). Urmînd poteca spre sud, observăm şi marcajul ce apare sporadic de la capătul potecii şi e mai vizibil doar pe copacii care străjuiesc poteca largă. După mai bine de o jumătate de oră, părăsim pădurea, poteca ieşind în pajiştile înierbate ale Muntelui Plăişor.

O dată cu aceasta se deschide privelişte spre nord, unde se disting vîrfurile Dîlme (1293 m) şi Dobrunu (1880 m) din cuprinsul Munţilor Lotrului. Totodată, se poate admira în ansamblul ei staţiunea Voineasa. Urcăm în serpentine, urmărind poteca (marcajul e foarte rar în acest sector) şi menţinînd direcţia sud, pentru ca sus, pe culme, să ne îndreptăm spre sud-est. Din stînga vine o potecă nemarcată ce urcă tot din Voineasa, peste Muntele Padina, pentru ca la cca 150 m de la unirea lor să intre într-o frumoasă pădure de fag, îndreptîndu-se sprc sud-vest. Străbatem pădurea şi ieşim pe culmea Muntelui Ştevia, unde întîlnim drumul carosabil de culme Valea Măcesului - Şteianu. Din acest punct vom urma drumul, marcat cu bandă galbenă, spre vest (dreapta) cale de aproximativ 2 km, pînă în punctul Gura Plaiului, unde drumul intră în pădure. Ajunsi în acest sector, părăsim drumul şi urcăm o pantă abruptă pe marginea pădurii, în direcţia sud, ajungînd în scurt timp pe muchia calcaroasă a Pietrelor Albc. În faţa noastră se deschide abruptul impresionant la poaleie căruia se aude vuietul pîrîului Rudăreasa, ce-şi adună apele de sub Vîrful Fratoşteanu Mare (2053 m), a cărui siluetă se zăreşte în depărtare. În continuare, putem urca muchia stîncoasă pînă în sectorul mai înalt situat la vest, de unde se deschid frumoase privelişti în cele patru zări. Acest munte adăposteşte o vegetaţie calcifilă specifică în care se ascund şi vipere. De asemenea, în abrupturi se află şi cîteva peşteri de dimensiuni mici şi fără o importanţă deosebită. La întoarcere putem coborî fie pe poteca de pe Padina, fie urmînd în continuare drumul carosabil spre est pînă în Şaua Chica Lupului, de unde coborîm în Voineasa pe poteca marcată cu triunghi albastru.