Alpinet | Hărţi Montane | Ghid Turistic | Cluburi Montane | Invitaţie în Carpaţi | Salvamont |
Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Parteneri
|
Liste Alpinet - alpinet2k
De la: M.E. <m...@gmail.com> Data: Vineri, 29 Oct 2004, 16:56 Subiect: @ AC: "Ursii nostri foame poarta..." www.catavencu.ro Ursii nostri foame poarta, noi furam din poarta-n poarta Copiii Silvia Movila, Mariana Ionescu, Nicolae Pruna, Ciprian Nica spun lucruri trasnite: L-a luat pe bunicutul Nicu si i-a spart burta si scotea matele din el. Uite-asa tragea de ele. Mama striga: Fir-ai al dracului! si fugeam de ursulet. Ursuletul era plin de singe. Erau micii linga bunicutul Nicu si ursuletul il trintea prin ei si atunci in ziua aia am mincat nimic. Mama spune povestea si zice ca ma culc si ma trezesc si ma uit la ursi cum vin la geam si vorbesc cu ei: ursule, daca nu ma maninci, eu iti dau pe Buna. (Mama Tia: Domnule reporter, nu stiam unde dispareau papuselele asteia mici gaseam dimineata aruncata pe geam cite una. Am certat-o, dar ce sa fac, a auzit la televizor, peste tot, si acum ii da cite o papusa ursului ca sa n-o manince peste noapte.) Tata nu ma lasa in casa cu pizda ma-tii, cu Cartoon Network si Fox Kids, ca vorbesc urit si sa nu vorbesc de la scoala cu ursi. Noi la scoala povestim ce au mai facut ursii, pe cine a mincat. Jocul Ursul se joaca ca faci un cerc cu creta si pui acolo lapticul de la nenea prim-ministru, asta-i containerul, si faci doua echipe, unii oamenii si unii ursii, si vine ursii si imbrinceste oamenii ca sa ia mincarea de la container. Cu totii locuiesc in zona Racadau, linga padure, in Brasov. Unde vin ursii. Rutina ursilor. Povestita la 12 ani de Marius Mitran: Ursului meu ii place Danone cu fructe de padure si Danette si ling cutiutele, dar el tot linge. Ceea ce capriciul copilului nu vrea, vrea foamea ursului: ciorbe de zarzavaturi, carne de pui, omletica, piureut de cartofiori, soteuas de morcovel, sufleias de dovlecei. Venind aproape de oameni, din rutina in rutina, i-au aparut poftele. Padurarul Ilie Miclea se exprima ca Malraux: Secolul asta e al poftelor ursului sau nu va fi deloc. Nea Ilie le da departe, in padure, de mincare, mere, morcovi, porumb. Dar ursii prefera E-urile, delicioasele. Omul, cit e el de om, si cind vede o bucatica fluiera de i se lasa gura apa, dar la urs? Ei sint instinct. Vad om, zic: e om, vad morcov, musca din el, e morcov. Dar cind gusta din iaurturi, din sucurile astea noi, din sticlele de vin, ce sa stie ursii? Le place ce nu stie. Si omului la fel La etajul trei e 15 euro. La doi este 10 euro. Chiria pe binoclu e 5. Ai vedere prin geam sau de pe balcon. Ursul vine la containere pe la 11 seara. Ca sa fie spectacol sigur, gospodina striveste acolo niste rosii, scapa carne, lasa o brinza mai puturoasa. Turistului ii dai o tuica, 5 euro suta, doua masline, o bucata de brinza, 15 euro. Ursul sa vina, buna dispozitie e gata. Ursuletul meu de plus nu ar face sa ma ia de par, sa ma loveasca de un stilp si sa ma zgirie pe ochi. Asa i-a facut lui nenea Sile. L-a dus la spital si a murit. Ursuletul din fata blocului nu zice mor, mor, mor, ca ursuletul de la Mos Craciun. Face zgomot. I se spune Tom Machitu ca, banal, bea de uita de el. Pe la unu se intilneste, in noapte, cu prietenii lui. Face raliuri de intaritat ursii. Bag motoare si il intarit pe urs sa se ia dupa mine. Ne dam cu untura de porc pe umeri ca sa ii infuriem. Dau blanile astea de damblale. Si le aratam muie! E, asta ii infurie rau, sint prosti. Adica eu ma infuriam la din astea la 10 ani or, ei la doi nu stiu de gluma. Si nu stiu nici din aia batrinii. Sint prosti-boi. Pai, uite ce mai facem cu ursii ii futem cu luminile in ochi prindem unul si ii dam la pleoapa cu farul. Cum sta el in container, de la douazeci de metri, vedem daca il nimerim cu cutitele. Panica Oamenii cred ca nu are cine sa-i apere de ursi. Asta e frica cea mare. Cind e vreun betiv, chemi politia, cind ti-e rau, chemi Salvarea. Cind arde casa, dai la Pompieri, cind ti-e foame, chemi cateringul. Dar cind vin ursii, cui dai telefon? Birocratia habar nu are de salbaticia intrata in oras. Ursii au legi, oamenii nu sint aparati decit de turbarea ursilor. Uite, cum a fost ursul de saptamina trecuta. Ala era turbat. A hacuit unspe oameni pina cind sa-si gaseasca somnul de veci. Sa se puna gard intre noi si salbaticia din padure! Daca nu am fi atit de rai, ca de asta vin, ne simt ca sintem niste fiare ca ei. Interdictiile: Nu putem sa iesim din casa cu lasarea serii. Nu putem merge la serviciu dimineata la patru. Nu putem sa ne aruncam gunoiul. Nu putem minca orice. Sa ne vaccinam antirabic. Nu putem pleca, cui sa vindem? Sintem prizonieri la ursii astia. Eugen Istodor Cu Lada plina la safari da ursi Li se zice tomberonisti. In Busteni, cei mai multi coboara la groapa de gunoi a orasului, intr-un loc zis la cariera sau dai nas in bot cu ei pe Valea Cerbului. Acolo scormonesc si morfolesc gunoaiele proaspete. La drum de seara, se ivesc din tomberoane cu narile pline de cacat, noroi, frisca si coji de seminte. Par balalai la prima vedere, asa, mari cit un Trabant si cu buza aia de jos atirnind ca proasta, pofticioasa, plina de afte si rabie. Ar linge orice, o hirtie in care a fost impachetat pestele, un pempars cald ori un ficat proaspat de bustenar tinar. Unii localnici ii mai ating din cind in cind. Cu bite, lanturi ori furci. Altii se urca in masini si ii urmaresc. Arunca in ei cu pietre, bocanci, cu ce le vine la mina. Ca sa faca si un ban din asta, ochesc turisii care coboara in gara si, pe linga o camera de inchiriat, le ofera si o inscriere la safari da ursi. Daca-s straini de Romania, pretul distractiei e in euro. M-am interesat discret de inscriere cum am picat in Busteni. Sint indrumata spre crisma de la gara, asta dupa ce un hodorog cu mutra de radiolog pensionar, care credea ca sint de la PSD, m-a blestemat sincer. Bitiind de frig, ajung la crisma cu pricina. Fum, miros de podea uda cu resturi de voma si pipi, un televizor urlind, pentru ca e meci. Aici, la un separeu, stau la taclale si beau tutun urmaritorii. As vrea o bere, solicit stins catre barmanita cu herpes si cercei roz. Urmaritorii de ursi casca ochii. Le miroase a inscriere. Unul dintre ei, cu mutra de sef, gen Hendrix, amestecat cu Cobain si cu Che Guevara racit, pune pleoapa pe mine, dupa ce-si stinge tigara intr-un scuipat din palma: Auzi, fata? Iti place ursii? Ai bani? Nu esti din Busteni, sa vede dupa bascheti. Ma scotocesc prin buzunare: Da, imi place ursii, cum sa nu! Vreau sa particip!. Vazind asa, baietii (sase) ma invita la masa lor inzilizita. Dai un rind? Dau. Incep sa vorbeasca: Avem boala pa ursi, sopteste umed si usor alcoolizat sefu Che Guevara. Odata l-am imbatat pa unu cu bere. Stateam in masina si i-am dat sticla. Cu labele a luat-o, ca omu, sa mor daca te mint! A dus-o la bot si nu i-a mai dat drumu dacit goala. Se invirtea ca tiribomba, ierea turbat ca ala din Brasov care a atacat oamenii. Participarea la safari ma costa 450.000 de lei, un Winston albastru si un pachet de Orbit fara zahar. E bine. Poate le decontez. Dupa patru beri la halba (si sare pe marginea ciobita) aflu ca fugaritul ursilor are loc noaptea, tirziu. Bem tot si o luam din loc. Ne postam in Valea Cerbului, marti spre miercuri, cind doar veveritele se scarmana intre ele. Nici urma de om! Piriul urla, vintul sufla, frig ca-n sertare la IML. Asteaptam inghesuiti intr-o Lada 1200 din 78, refacuta ireprosabil. Ca sa prindem curaj, lingem niste vin dintr-o sticla jegoasa de un litru. La casetofon cinta Pavel Stratan Eu beu si dintr-odata ni se face bine! Farurile-s stinse. Fumam. Tusim si scuipam pe geam ca americanii. Se aud doar inimile noastre in crampe si cucuvelele pe craci. Vreau sa fac poze. Scot camera digitala. Aiurea! Nu se vede nimic. Tocmai atunci apare o ursoaica urmata de un pui. Amutim. Che Guevara din Busteni ia o gura de vin si- mi intinde sticla lui imputita. N-o mai vreau! Sint blocata de groaza. Ma dor ovarele, ochii, simt gustul propriului singe in gura. Vreau acasa la mama! Soferul aprinde farurile, claxoneaza, apoi demareaza. Urmarim ursii. Ei fug. Dup-aia se opresc ca sa atace. Acum noi sintem urmaritii. Ursoaica se ridica pe picioarele dindarat. Buza de jos ii atirna, ghearele se pregatesc sa sfisie, balele ii curg. Mergem in paralel cu piriul. Ne zguduim. Numai soferul, beat manga si cu limba pe piept, isi pastreaza in mod ciudat cumpatul. Trage de volan sictirit. Animalul urla a moarte. Imi vine sa vomit. Ceilalti se pisa pe ei de frica. Miroase a vitamine aerul din masina. Canapeaua e calda. Motorul se opreste. Fiara ne ajunge. Apuca automobilul rusesc de cur si rotile flencane in gol. Gata! Am belit-o!, sufla Che Guevara dind ochii peste cap. Soferul o baga intr-a patra! Mai trage un git de vin si claxoneaza. Ne pomenim in piriu. Ceva piriie. O fi pivotul, o fi ursoaica?! Lada 1200 inghite pamintul. Fiara ne urmareste obsedata. Fugim. La un moment dat scapam. Nu stiu cum. Aproape de gara oprim. Gata! Che Guevara beleste ochi. S-a trezit si-mi cere banii pa dixtractie. Aprind o tigara si scot niste bonuri de masa, pitite batrineste intr-o batista. E bune si astea, da-te-n- colo da chitroasa!, ofteaza el in timp ce le vira in buzunar si-si face semnul crucii, usurat. Mata Safari Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor. Alte mesaje din aceeaşi discuţie:
Legături cu Ghidul Montan:
Autentifica-te sau
inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
|
Membri: 29725
Autentificaţi: 0 Vizitatori: 708 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet Utilizarea site-ului şi a materialelor prezentate presupune acceptarea notiţei de copyright şi a regulilor de utilizare Copyright şi reguli de utilizare Despre noi | Publicitate | Întrebări frecvente | Contact |