De la: Radu Hera <r...@yahoo.com> Data: Joi, 9 Mar 2006, 12:14 Subiect: [a] Dictionar Montan
DICTIONNAIRE DE LA MONTAGNE
Sylvian Jouty & Herbert Odier
1999 ARTHAUD, PARIS
Lucrarea se autoprezinta O infuzie de informatie de care orice montaniard are nevoie.
Detalii: 720 pagini format 5x17x25cm, in limba franceza.
Unde este situat un varf?
Cum aflam altitudinea exacta?
Ce sunt acelea un diedru sau un piton?
Cine a urcat prima oara pe Chomo Lonzo?
Care a fost prima ascensiune solitara pe Matterhorn?
Cand a trait Emilio Comici?
Peste 1000 fotografii: peisaje, instantanee, reproduceri dupa litografii, imagini de arhiva etc..
Peste 2000 termeni in ordine alfabetica: personaje celebre din istoria alpinismului, varfuri, masive muntoase, echipament, elemente geografice montane, date tehnice, notiuni de specialitate, stiluri de catarare, afectiuni specifice etc..
Fara a avea pretentia ca acopera tot firmamentul alpin (proiect imposibil de realizat intr-un singur volum) si fiind foarte bogat in nume de personalitati din zona Alpilor datorita originii autorilor, Dictionarul Montan in forma aceasta poate fi oricand completat si adnotat nu numai cu date si informatii de ultima ora, dar si cu multe altele care au fost omise.
Sigur ca exista si date neconforme cu realitatea. Datorita unui straniu hazard, varful cel mai inalt din Carpatii romanesti se numeste Negoiu si masoara 2548m.
Daca putem trece peste acest aspect si mai ales daca ei ar raspunde la scrisoarea critica pe care le-am trimis-o, Dictionarul Montan ramane o carte care aduce un binevenit adaos de lumina in educatia alpina a fiecaruia dintre noi.
Un proiect curajos, o munca titanica din partea autorilor care sunt personalitati marcante in domeniul literaturii alpine.
O lucrare serioasa in ansamblu pe care o dorim si in limba romana completata cu date despre alpinismul si turismul romanesc.
Poate viitorul ne va rezerva aceasta surpriza.
Deocamdata putem afla mai multe pe www.amazon.fr
Radu Hera
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.
Pornind de la Vidra, ne îndreptăm spre sud pe drumul ce coboară spre şoseaua de contur a lacului Vidra, apoi pe această şosea pînă la intersecţia cu drumul care merge la Voineasa. Părăsim şoseaua de contur şi ne îndreptăm pe drumul de tip forestier (în curs de asfaltare) ce urcă prin pădurea de molid spre Curmătura Vidruţei (est). La serpentina de la jumătatea drumului (1435 m alt.), vom scurta traseul urmînd un drum de tractor ce însoţeşte pîrîul Vidruţei.
Urcăm pe acest drum însoţiţi de liniştea tainică a pădurii de molid pînă la cotul de 90° pe care îl face Vidruţa, venind din sud. Din acel punct vom urca direct în Curmătura Vidruţei prin zmeuriş, avînd ca reper marginea pădurii situată la nord de vasta tăietură de pe Muntele Dosul Noptesei. Din Curmătura Vidruţei (unde putem să ajungem de altfel şi pe şosea) ne îndreptăm spre vest, urcînd prin pădure pe o potecă largă ce dă apoi într-un drum de tractor. În această zonă întîlnim şi marcajul bandă roşie. După aproape o oră de urcuş prin pădure, ieşim în golul alpin Mînăileasa sub Vîrful "La Releu" (1750 m). Ocolim prin est acest vîrf şi ne îndreptam spre Vîrful Mînăileasa Mică. După ascensiunea acestui vîrf străbatem o mică şa (1808 m) şi ajungem pe Vîrful Mînăileasa Mare unde ni se deschid privelişti deosebite spre nord şi vest.
De aici există posibilitatea coborîrii în Voineasa peste Culmea Runculeţ (vezi şi traseul nr. 4) sau în Cataractele Lotrului, pe poteca marcată cu bandă galbenă ce coboară prin bazinul pîrîului Şteflea. Dacă ne reîntoarcem în Vidra, putem realiza un circuit pe un drum mai scurt, respectiv pe poteca ce coboară direct peste Plaiul Hoţilor, pornind de ,,La Releu" direct pe culme în jos, sau coborînd pe drumul pe care am urcat pînă la linia de înaltă tensiune şi apoi urmînd poteca ce coboară pe sub aceasta spre Vidra. Semnele marcajelor aproape au dispărut.