Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Data: Miercuri, 10 Mai 2006, 6:37
Subiect: [a] Rt 23Vânatoarea cascadelor la Pietrele Soimului
Rt 23 Consemnare 09 05 2006 efectuat cu I. Pop, Brena & eu

Vanatoarea cascadelor la Pietrele Soimului


In urma cu vreo 4-5 ani, intr-o capricioasa duminica de vara in care ploaia ne-a alungat dintr-un traseu dorit a fi parcurs in zona vaii Sturului-Poiana lui Dumitru, speculand miscarea frontului atmosferic si sperand, nejustificat, ca vom fenta vremea ostila, am ajuns in zona Cavnic, pe la confluenta vaii Tisa cu raul Cavnic. De acolo am suit spre stanga, in amontele unui parau fara nume, pana la o mica grota frumoasa, dezvoltata, dar mai sigur sapata, in aglomerate vulcanice de cavnicarii cautatori de aur, nu mai afunda de vreo 3 m si mai inalta de-un stat de om voinic, in care ne-a adapostit de cumplita aversa ce ne ajunsese din urma. Plictisit, la un moment dat am inceput sa investighez salbatecul curs al paraului ce curgea prin fata grotei descoperind o suita de trei repezisuri superbe, inclinate la 35-65 %, alunecandu-si laptoasele evantaie de ape intr-un nebun zig-zag pe albia de andezituri compacte, continuand apoi circa 150 m sa sara peste praguri, generand bulboane si valtori nebanuite. Neispirat, imi lasasem aparatul foto in portbagaj si desi ploaia curgea torential, neostoita, am alergat in tromba dupa el, revenind apoi in amontele malului drept al paraului, imortalizand suita cascadelor, derapand, pastrindu-mi anevoie echilibrul pe versantul abrupt, accidentat, iesind pe platoul inierbat din zona sudica a Pietrelor Soimului, acolo unde apele pluviale, primavara devreme din topirea zapezii, erau adunate dinspre culmea Arsita si afluite aici pentru a crea acest incredibil colt paradisiac.

Ma contrariase faptul ca amicii D. Istvan si I. Pop, cunoscatori la cm patrat a frumusetilor maramuresene, nu surprinsesera vreodata acest spectacol si muzica apelor.

Revenind recent, in debutul primaverii, dintr-o tura efectuata la Valea Stejarului si pestera din tufuri vulcanice de sub Hurgoiul Mic, pe cand inca albele gulere groase de nea topinda tiveau culmea si valcelele cu saritori ale Pietrelor Soimului, ne-am propus sa venim aici intr-o dimineata, la rasaritul soarelui, pentru a imortaliza suita cascadelor(cu expunere estica) insirate la dreapta (sud) cursului Vaii lui Mihai, adunandu-si apele predilect din depozitele de nea tardiva ale Arsitei si din ploi.

La 4 dimineata cer instelat. Rutiniera consultare prognoza meteo pe net. Sanse ploaie 30 %. Plecam din B. Mare spre Cavnic la 7 dimineata. Soare promitator strecurat fotogenic prin striate pene alb-argintii de nori. 7, 30 h, oprim mai jos de primarie si luand relatii de la un cavnicar o luam la stinga, in sus, pe langa o casa de rugaciuni, dand repede de un drum in panta ce ne va conduce pana la malul stang al Vaii lui Mihai. Ne impresioneaza ordinea curtilor fostilor minieri, gradinile meticulos lucrate, lalelele rosii sau galbene abia inflorite, merii dand in floare, micile terase cultivate cu cartofi, toporasii, grupurile de trei frati patati Ajungem repede in extremitatea nord-estica a Pietrei Soimilor, traverasm Valea lui Mihai dezamagiti de faptul ca soarele se joaca cu noi torpilandu-ne bunele intentii fotografice. Imortalizam mai intai doua suprebe ciuperci sferice (basina calului), alb-bej, cu calotele taiate-n mici romburi. Din pacate se pare ca am sosit prea tarziu. Nu mai e nea in Arsita si pe culmea impadurita a Pietrelor Soimului iar cea dintai cascada e seaca. O vazusem prin decembrie cu M. Ghetie, captiva-ntr-un tunel vertical de gheata dar era seara, lumina nepropice sperasem ca acum O luam la liziera, spre sud, admirand imensele blocuri intunecate, de aglomerate vulcanice, unele cu forme zoomorfe. In spatele nostru Cavnicul isi etaleaza depresionara aglomerare a gospodariilor itite dintre ciresii, prunii, merii infloriti, lipseste insa soarele. O vreme mergem prin codrul de fag si stejar accidentat de numerosii megaliti, unii cu aspect de bord, locuri de joaca pentru copii ori adaposturi pentru pastori (dovada pet-urile si zdrentele abandonate), mai apoi, acolo unde stancariile isi arunca la vale picioarele accidentate, iar grosul covor de frunze pune probleme de aderenta pe versantul inclinat, decidem sa iesim in liziera, continuand spre sud. Un paraias susura luand-o lenes la vale. Pornim in amontele lui si dupa cateva zeci de metri dam de cea de-a doua cascada, cu ape imputinate dar versanti semeti, accidentati, cursul apelor fiind milenar slefuit, semirotunjit, un cires salbatic pare a ne fi fost deliberat plantat in d cor de zeii ce ne refuzau soarele. Tragem cadru dupa cadru (cu viteze mici de expunere, diafragme larg deschise sperind ca poate, poate). Policrome flori de mierea ursului, galben-beji degetaruti, anemone, paralute ne invioreaza cu frumusetea lor discreta. Razele soarelui se screm sa violeze norii cenusii, reusind la un moment dat sa arunce un manunchi in evantai, dispar insa la fel de repede precum au venit. Trecem de o rastignire, locul comemorarii unui nefericit accident, probabil forestier, si ne apropiem de-o stana. Oile-s duse la pasune, doar un ciobanesc ne latra insistent, deloc convingator. Se iveste un alt parau pe care-l traversam apoi suim in amontele malului sau drept, intrand in niste mici chei, cu stancarii vulcanice ce par a ne atine amenintatoare calea. Tragem cateva cadre apoi continuam urcusul pe parau, pe directia nord-vest, si natura ne mai rasplateste o data. Un evantai alb, dantelat-vaporos, mirific, cade pe pieptul muntelui de la circa 7-8 m inaltime. De-o parte si alta peretii sunt inaccesibili turistic, poate prin tehnici si cu echipament alpin adecvat. Si desigur practica in asa ceva Fotografiem frumusetea de atat de putini banuita, si mai putini vazuta, iesind din nou la liziera pentru a admira spre nord-vest stancariile, inexpugnabile cuiburi de vulturi, donjoane, contraforti ai Pietrelor Soimului si la dreapta lor, cu minuscule pete de nea, Trei Apostoli, Gutaiul Doamnei si putin din Secatura Gutaiului (abrupt sud-sud-estic). Acum nu numai ca nu e soare dar e si o pacla ce torpileaza cu nefaste griuri verdele crud al codrului abia infrunzit. Pacat dar Lasam stana la stanga noastra continuind spre sud, admirand alti megaliti de aglomerate vulcanice oxidate, brun-negricioase, unii aducand a franturi ruiniforme de ziduri de medievala cetate. Trecem pe sub linia de inalta tensiune ajugand deasupra culoarului succesivelor tri-cascade, prin coveti de andezituri, si in continuare a repezisului alergind sinucigas printre bolovani, bulboane, marmite, valtori.

De-aceasta data ne impresioneaza doar cursul apelor fiindca putinatatea lor (consecutiva scetei) abia umezeste in stravezie pelicula stinca intunecata. Am totusi o satisfactie, aceea de-a fi reusit sa-i prezint colegului meu, montaniard cu vasta experienta si cunostinte, un loc fermecator, nestiut de el. Lumina e si mai chioara cand o luam spre stanga pentru a gasi, la cateva zeci de metri, nebanuita inseuare in custura stancoasa prin care vom traversa spre sud, cu mare atentie din cauza pantei, lipsei prizelor si frunzisului gros, parsiv. Suntem ajusi la grota, aici ma bucur din nou de surpriza facuta colegului meu, o luam spre malul stang al sirului de cascade pentru a scruta spre cel de-al treilea prag dominat de stancariile impresionant surplombate, revenim la grota si-apoi coboram spre soseaua Surdesti-Cavnic (DJ 184), luand aminte la monumentalele radacini tentaculare ale fagilor, contorsionatele trunchiuri ale carpenilor, constatand ca de la plecarea din Baia Mare au trecut abia 11/2 ore. Locuri de picnic, vetre de foc, din fericire nu si mizerii menajere tradeaza prezenta auto-turistilor din week end. O luam la stanga pe asfaltul soselei, in amontele tumultuos-tulburelui rau Cavnic, admirandu-i o portiune spectaculoasa de repezis taiat in milenii in durele andezituri. Deasupra noastra si la stanga, Pietrele Soimilor isi traiesc tacute nemurirea. Intr-o jumatate de ceas ajungem in Cavnic si la masina, pornind spre Baia Mare, din pacate, destul de curand, in incarcatul de istorie Sisesti, afland, impotriva dorintei noastre, ca politia rutiera e cu noi, amenda in bugetul nesatul al statului
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii CODRULUI (FAGET) - Culmea Codrului  
Muntii CODRULUI (FAGET) - Pasunea Soloduba  
Muntii CODRULUI (FAGET) - Satul Poiana Codrului  
Muntii CODRULUI (FAGET) - Padurea Stana  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Stinca Soimilor  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Sub Stinca Soimilor  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Craterul Vulcanic  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Satul Racu (scoala Generala)  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Varful Pilisca Mica  
Muntii CODRULUI (FAGET)  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii