Alpinet | Hărţi Montane | Ghid Turistic | Cluburi Montane | Invitaţie în Carpaţi | Salvamont |
Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Parteneri
|
Liste Alpinet - alpinet2k
De la: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <o...@ccn.ro> Data: Joi, 20 Mar 2008, 14:57 Subiect: [a] Fwd: 22 Martie - Ziua Mondiala a Apei - Doliu in loc de sarbatoare Sambata este 22 martie - ZIUA APEI Am scris un material pe aceasta tema, cu accent pe problemele de mediu, dar care in anumite parti este legat si de MUNTE. Aveti mai jos un extras cu relevanta specifica pentru zonele montane (ANEXA 1) si care vreti si aveti timp, gasiti textul integral in ANEXA 2. Materialul a fost trimis presei si publicat pe diverse liste - il puteti si voi da mai departe celor care credeti ca i-ar putea interesa si chair ne bucuram daca o faceti! Un weekend fain tuturor si Paste Fericit pentru cei care il sarbatoresc zilele viitoare! Radu Mititean CCN ANEXA 1 Extras cu relevanta montana din materialul "22 Martie - Ziua Mondiala a Apei - Doliu in loc de sarbatoare" ======================================= CCN [...] RAURILE DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de munte si lanturile de baraje au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai, motiv pentru care in tarile dezvoltate se recunoaste ca s-a exagerat in trecut, nu se mai prea fac noi baraje si se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand grave dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada. Cu toate acestea, se planuieste continuarea construirii numeroaselor baraje in lucru sau proiect in 1990 si chiar noi lacuri de acumulare, condamnand din punct de vedere ecologic si peisagistic ultimele rauri si bazine care scapasera de furia "amenajarilor" hidroenergetice. NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE FURIA BETONISTICA A HIDROTEHNICIENILOR Nu scapa de setea de a turna beton si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale. Astfel, in Retezat se continua lucrarile abuzive de captare a multor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, in Parcul National Defileul Jiului s-au inceput lucrarile la un baraj imens, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se incepe construirea unor hidrocentrale pe raul Strei iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni... [...] ===================================== ANEXA 2 Textul integral al materialului "22 Martie - Ziua Mondiala a Apei - Doliu in loc de sarbatoare" ==================================== Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992 22 MARTIE - ZIUA MONDIALA A APEI: DOLIU IN LOC DE SARBATOARE FESTIVISM NEJUSTIFICAT 22 Martie a fost declarata de Organizatia Natiunilor Unite ca fiind Ziua Mondiala a Apelor. In Romania, in ultimul deceniu, autoritatile au tratat 22 martie ca zi de sarbatoare. "Apele Romane" organiza de fiecare data reuniuni festive, expozitii, cocktailuri si conferinte de presa in care prezenta celorlalte autoritati, presei, ONG-urilor si publicului o imagine frumoasa despre starea apelor subterane si de suprafata din Romania si isi zugravea in culori roz munca si realizarile, iar celelalte autoritati ii dadeau dreptate, desi stiau sau trebuiau sa stie ca realitatea este dramatic de diferita... AUTORITATILE UNA SPUN SI ALTA FAC Inundatiile din ultimii ani au fortat autoritatile sa recunoasca in sfarsit deschis ca au fost o mare greseala realizarea pe scara larga de desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa "regularizare" a raurilor si ca ele trebuie nu doar stopata continuarea pe acest drum, ci revenit mai aproape de starea naturala anterioara, prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. In realitate insa aproape toate politicile si investitiile sunt in continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari, indiguiri, dragari, devieri si desecari. CA LA NOI LA NIMENEA In toate tarile dezvoltate, erorile anilor '50-'70 sunt regretate si se incearca repararea lor, doar la noi nu se renatureaza cursurile de apa si zonele adiacente, ci dimpotriva se continua incorsetarea raurilor, betonarile si alte distrugeri ale ecosistemelor acvatice naturale care asigurau in trecut echilibrul, desi este dovedit ca inundatiile din ultimii ani sunt in mare parte consecinta directa a defrisarilor dar si desecarii zonelor umede, indiguirii raurilor si altor lucrari nechibzuite de asa-zisa "amenajare" si "regularizare". Ce daca Directiva-Cadru Apa a UE impune tratarea apelor in primul rand ca ecosistem - noi declaram public ca o transpunem dar in realitate facem pe dos... INCOMPETENTA DOMNESTE IN CONTINUARE Politicile in domeniul apelor din Romania ultimilor 15 ani sunt generate tot prin prisma viziunii inguste si demult depasite a inginerului hidrotehnist al epocii comuniste, crescut in doctrina utilitarista de tip "omul infrunta si invinge natura" si incapabil sa inteleaga ceva din ecologie si biologia apelor, din legitatile naturale si din intelesul modern al protectiei mediului. Aceste personaje vad lacurile si raurile ca simpla masa de lichid si cred ca protectia suprema a calitatii apei ar fi daca raul ar curge printr-un tub de sticla, sunt convinse ca este cu atat mai bine cu cat un rau este mai mult "regularizat" si "amenajat" si cred ca dirijarea unui parau printr-o albie artificiala betonata este o sansa de a asigura apei o buna calitate, desi in realitate este o condamnare la moarte. CORUPTIA BLOCHEAZA REFORMA POLITICII DE APE Exista si multi oameni competenti in autoritatile de mediu si in cadrul Administratiei Nationale "Apele Romane", dar ei sunt tinuti departe de parghiile decizionale sau li se impun decizii aberante, pentru ca situatia actuala nu este generata doar de incompetenta unor demnitari si functionari, ci in mare parte de coruptie. Mafia din domeniu supravietuieste schimbarilor politice si infloreste, dictand in continuare in favoarea unor grupuri de interese si impunand ca anumite firme sa primeasca sume imense de bani publici, iar cum acestea stiu doar sa proiecteze diguri si baraje si sa sape canale si sa toarne beton, nu este de mirare ca aproape tot ce se face incalca grosolan principiile de mediu, interesul public si nu in ultimul rand si angajamentele fata de UE. APELE - CODASE LA TRANSPARENTA Administratia Nationala "Apele Romane" si-a dobandit o trista notorietate de campioana a lipsei de transparenta. Putine structuri s-au aratat in ultimii ani mai reticente la asigurarea accesului la informatiile de interes public sau consultarea publicului in procesul de luare a deciziilor decat Directiile Bazinale de Ape, desi pe langa legislatia generala in domeniu (Legea 544 / 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Legea 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica) exista legislatie specifica detaliata si favorabila, dar care este prea putin aplicata. Site-urile de Internet sunt sarace in date iar unele sunt de ani de zile "in constructie"... CACEALMAUA COMITETELOR DE BAZIN Consultarea tuturor factorilor interesati si participarea lor la luarea deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor ONG-urilor a fost masiv fraudata de autoritati iar de atunci s-a refuzat orice corectare a acelui abuz si inlaturare a celor nereprezentativi. Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci si pentru un mandat nelimitat (!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza este amanata din an in an. Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale apei" ci mai mult structuri nefunctionare, de forma, care doar aprobau formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Directiilor Bazinale de Ape... MARINARII PUN GAND RAU MARILOR RAURI Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea naturala, Ministerul Transporturilor promoveaza un proiect megalomanic de adancire a senalului navigabil, taierea multor ostroave si inchiderea multor brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care ar distruge ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu numai. Dar vizate sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul, Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele raurilor din tarile occidentale si deci ca sa devina navigabile vor trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de vedere ecologic. RAURILE DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de munte si lanturile de baraje au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai, motiv pentru care in tarile dezvoltate se recunoaste ca s-a exagerat in trecut, nu se mai prea fac noi baraje si se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand grave dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada. Cu toate acestea, se planuieste continuarea construirii numeroaselor baraje in lucru sau proiect in 1990 si chiar noi lacuri de acumulare, condamnand din punct de vedere ecologic si peisagistic ultimele rauri si bazine care scapasera de furia "amenajarilor" hidroenergetice. NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE FURIA BETONISTICA A HIDROTEHNICIENILOR Nu scapa de setea de a turna beton si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale. Astfel, in Retezat se continua lucrarile abuzive de captare a multor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, in Parcul National Defileul Jiului s-au inceput lucrarile la un baraj imens, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se incepe construirea unor hidrocentrale pe raul Strei iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni... CETATENII SUNT TINUTI DEPARTE DE APE La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans a cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza malurile lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere, ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor, inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si locuri de agrement. La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se interzice orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile raurilor in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si recreativa a orasului sunt canale si lazi de gunoi iar nici in afara localitatilor nu este mai bine... APELE SUBTERANE POLUATE SI SUPRAEXPLOATATE Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de tendinte de desertificare) dar care pe de alta parte are circa 1/ 3 din apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti poluanti persistenti organici etc. din cauza mineritului, exploatarilor petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse. Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora nu s-a facut nimic in ultimii 15 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau contaminare daca se continua in stilul actual. POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O MARE AMENINTARE Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este doar conjuncturala si este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine in forta, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare mult mai multe si diverse. De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul apelor, pentru ca platformele industriale abandonate nu au fost ecologizate si au fost o sursa continua de poluare grava, nemediatizata pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si amendat simbolic dar cu multa mediatizare ca publicul sa creada ca statul aplica cu adevarat legile. Sa ne amintim numai de catastrofa de la platforma Metadet, cand tone de cianura s-au scurs in Prut otravindu-l.... Cine isi mai aminteste? MINERITUL CA INAMIC AL APELOR Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem de toxice.... Sute de mari halde de steril neconsolidate si nevegetate stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate adecvat sau chiar complet abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti poluanti. Catastrofele de la Baia Mare si Novat sunt doar varful aisbergului fata de ce se poate intampla in alte cazuri, de exemplu daca s-ar realiza proiectul minier Rosia Montana. Sume enorme din bani publici s-au cheltuit pentru programul de inchidere si ecologizare a minelor, sume in cea mai mare parte risipite din cauza coruptiei dar in concret nu s-a rezolvat mai nimic pe linie de mediu... EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE MAI ARE DE ASTEAPTAT In tarile civilizate si carora le pasa de mediu si de sanatatea oamenilor nici nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a apelor uzate. La noi chiar si in ultimii ani s-au aprobat numeroase proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal. Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem zone intinse fara canalizare iar statiile de epurare sunt departe de a fi la standarde. In orasele mici adesea chiar lipsesc sau functioneaza mai mult pe hartie, astfel ca apele din milioane de WC-uri ajunge neepurata sau insuficient epurata in raurile tarii si ne miram apoi de problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare, extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu putem indeplini conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu vrem... ALIMENTAREA CU APA PE O DIRECTIE PERICULOASA Un procent semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice. Dar nici in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa situatia nu este peste tot satisfacatoare. Ingrijorarea cea mai mare o produce insa directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa, ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa Floresti si Gilau, le lasa sa se degradeze si le abandoneaza succesiv, mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, initial pe lacul Somesul Cald si acum pe Tarnita, iar ca tratare a apei, in loc de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o capacitate de productie mult mai mare decat necesarul, iar acum, pentru a recupera investitia, trebuie gasiti clienti si transportata apa spre alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret enorm si pentru oameni si pentru mediu. EPITAF PENTRU APA Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se va accentua in contextul defrisarilor masive, urbanizarii, schimbarilor climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si continuarii desecarii putinelor zone umede ramase. Iar protectia calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie o criza mondiala a apei, dar noua nu ne pasa. Celelalte state din UE depun eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi o implementam doar pe hartie si in declaratii politicianiste. Aplicam politica "dupa noi potopul" desi declaram ca ne gandim la generatiile viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele tulburi la propriu, dar la figurat par sa se straduiasca din greu sa ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime suntem in final cu totii.... DIRECTOR EXECUTIV, Radu Mititean NOTA: Textul de mai sus, elaborat in 2007 este, din punct de vedere al formei / limbajului / terminologiei un pamflet, destinat publicului si presei, si prin urmare s-au utilizat si unele hiperbole sau exprimari mai absolutizante sau nu foarte riguroase, precum si unele concluzii si opinii subiective, specific jurnalistice. Din punct de vedere al fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate, textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, fiind rezultatul unor indelungate cercetari proprii si documentari aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international. ======================================================================== Groups related to alpinet2k ======================================================================== costila (294 common members) http://groups.yahoo.com/group/costila? v=1&t=ipt&ch=email&pub=groups&slk=aftr0&sec=recg Outdoors/Climbing: Lista de discutii care isi propune dezbaterea de p... alpinet-gps (225 common members) http://groups.yahoo.com/group/alpinet-gps? v=1&t=ipt&ch=email&pub=groups&slk=aftr1&sec=recg Recreation & Sport/Outdoors: "Alpine.t" este lista de discutii dedicata celor c... ClubulAlpinRoman_ (104 common members) http://groups.yahoo.com/group/ClubulAlpinRoman_? v=1&t=ipt&ch=email&pub=groups&slk=aftr2&sec=recg Outdoors/Climbing: CLUBUL ALPIN ROMAN Infiintat la 10.09.1936 Membru... EscapeFromRomania (63 common members) http://groups.yahoo.com/group/EscapeFromRomania? v=1&t=ipt&ch=email&pub=groups&slk=aftr3&sec=recg Internet/Individual Web Sites: Escape From Romania Romania-News (60 common members) http://groups.yahoo.com/group/Romania-News? v=1&t=ipt&ch=email&pub=groups&slk=aftr4&sec=recg Countries/Romania: Prezentam noutati si stiri deosebite din Romania.... Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor. Legături cu Ghidul Montan:
Autentifica-te sau
inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
|
Membri: 29725
Autentificaţi: 0 Vizitatori: 487 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet Utilizarea site-ului şi a materialelor prezentate presupune acceptarea notiţei de copyright şi a regulilor de utilizare Copyright şi reguli de utilizare Despre noi | Publicitate | Întrebări frecvente | Contact |