Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Popa Horatiu <p...@yahoo.com>
Data: Luni, 1 Sep 2008, 10:40
Subiect: Re: [a] Lacul Avrig a devenit un loc de popas placut si curat 01 09 08
Buna ziua

>--- On Mon, 9/1/08, Alfasoft <alfasoft@alphanet.ro> wrote:
>
>Remarcabil! Felicitari tuturor, de la initiatori la infaptuitori!
>Sa dea Domnul ca de-acu incolo la superbul L. Avrig sa nu mai poposeasca-n >veci mirlani poluatori & blasfemiatori ai naturii! Altfel, dupa vreo 2-3 >ani....o puteti lua (cu entuziasm si avint tineresc-patriotic) de la >capat.

Adevarul este ca am plecat la drum in 2005 cu aceasta indoiala in suflet, ca o sa muncim degeaba si la anul urmator sa fie la fel. Insa, spre bucuria noastra, in fostele gropi/gramezi "eliminate" in 2005 si apoi in 2007 nu s-a mai strans nimic. Doar in ceea care a fost inca acolo pana in august 2008.
Mai mult, dupa ce am stans gunoaiele din jurul lacului in 2007, am facut acelasi lucru si in 2008 si nu au fost mai mult de 2 saci de rafie de deseuri, fara sa fie compactate. Ceea ce pentru suprafata respectiva e aproape nimic mai ales ca multe dintre ele au fost imprastiate de vant din gramada ce era acolo.

Noi speram totusi ca daca turistii nu vad acele gramezi, nu mai lasa gunoaiele acolo. In zona ajung, in general, doar montaniarzi sau ciobanii, nu prea vin pantofarii pentru simplu motiv ca nu e usor sa ajungi acolo.

Ce ne face sa credem asta? In 2005 in timp ce caram la sacii grei pe pantele abrupte spre stana din V Avrigului, ne ajung o pereche de scotieni care veneau de la lac, intram in vorba, le spunem ce facem si ei nu mai stiu cum sa isi ceara scuze, inrositi pana in varful urechilor de rusine. Tocmai isi lasasera gunoaiele langa lac, pentru ca au crezul ca asa se face si vine cineva de la primarie sa le ridice:) Un panou cu "Evacuati-va deseurile corespunzator / Litter properly" poate nu ar strica acolo.
De asemenea niste belgieni cautau anul acesta emisarul lacului pentru a nu se spala in lac. Deoarece aceasta era secat era sa se spele in lac, insa cand le-am aratat paraiasul din partea de nord est (nu se varsa in lac) s-au spalat acolo bucurosi si cu sapun biodegradabil. La fel si ceilalti (polonezi, cehi, germani, romani - cei mai putini pe la Avrig in saptamana respectiva) carora le-am aratat paraul respectiv, putin ascuns privirilor, e adevarat. Singurii care au comentat au fost o familie din Tg Jiu, insa nici ei nu s-au spalat cu sapun pana la urma in lac.
Cu siguranta daca oamenii ar fi mai informati s-ar reduce impactul. Asta cere timp si cine sa faca astfel de actiuni (dublate de exemple bune - igienizari). Aici am intervenit noi;)

>Pe cind in Paring, la L. Calcescu (de ex)?
Curios, anul acesta finalizand la Avig, ne tot gandeam care sa fie urmatorul lac, si primul care ne-a venit firesc in minte a fost Calcescu.
Sa vedem cat o sa ne tina entuziasmul, muschii de la picioare si spate si buzunarele!:)

Cu urari de bine,
Horatiu.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii LATORITEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Vidra-Hotel Tranzit-Piriul Mioara-Piriul Tunaru-Lunca cu Funiile-Obirsia Lotrului
Traseu: nemarcat, fără diferenţe de nivel importante, şosea în curs de asfaltare (18 km) Durata: 4-4½ ore



Pentru turiştii dornici să admire pe îndelete întinderile ,,mării" de la Vidra, recomandăm acest traseu care poate fi parcurs pe jos fără dificultăţi. Deşi ar părea monoton, traseul oferă totuşi imagini de neuitat, mai ales dacă din cînd în cînd ne desprindem privirea de pe întinderea de ape şi ne-o îndreptăm în sus, spre crestele din jur.

Pornim de la hotelul ,,Tranzit" şi urrnăm direcţia sud, pc şoseaua de contur. De la intersecţia cu drumul spiv Voineasa, ne urmăm traseul în continuare pe şoseaua de contur ce se adînceşte spre munte, acolo unde pîraiele se varsă în lac. Astfel, traversăm afluenţii Vidruţa, Mogoşelu, Mogoşu şi Pietrile, după ce şoseaua trece pe lîngă un perete stîncos, ruginiu, şi ocoleşte un picior de munte pe care e aşezat cantonul silvic Puru. De aici avern o privelişte frumoasă asupra barajului şi staţiunii Vidra. Privirea se pierde în depărtare, peste valea Lotrului, oprindu-se pe crestele îndepărtate ale vîrfurilor Ştefleşti şi Balindru. Spre nord, dincolo de luciul lacului, plaiurile Sărăcinurilor, acoperite vara de turme de oi, ne îndeamnă la visare. Ne îndreptăm apoi spre vest şi remarcărn larga desfăşurare a văii în care se întinde acum lacul. De aici încolo, lacul are cea lărgime, ţărmurindu-se între Lunca Mioarei şi Lunca Balului.

După ce traversăm pîrîul Mioara, remarcăm în dreapta urmele carierei din care s-a scos argila necesară construcţiei barajului. Argila, de vîrstă tortoniana, poartă şi mici lentile de cărbuni. Pîraiele ce coboară din versantul drept, împădurit, spre lac, sînt mai toate însoţite de drumuri forestiere. Acestea trebuie evitate cu grija de a avea în permanenţă în dreapta noastră deschiderea largă a cuvetei lacului. Pe ţărmul opus, acolo unde piciorul Tîmpei coboară spre coada lacului, ne reţine atenţia o vastă tăietură de pădure. Urmărind cu privirea marginea ei vestieă, vom distinge, delimitat de pădurea mare rămasă netăiată, un profil uman ale cărui trăsături se aseamănă foarte mult cu cele ale conducătorului revoluţionar Tudor Vladimirescu.

La circa l3 km de la intersecţia cu drumul spre Voineasa, ajungem la podul de la pîrîul Tunaru, unde se termină lacul de acumularr. Drumul de pe versantul drept, pe care am venit, se uneşte cu cel de pe malul stîng, nefolosit pentru circulaţie. Din acel punct, ne îndreptăm spre Obîrşia Lotrului, orientîndu-ne spre vest. Parcurgem peste 3 km prin pădurea de molid, alături de Lotru, cu apele lui limpezi, ce se înspumează în micile cascade amenajate de silvicultori. În dreapta noastră remarcăm mlaştina de la Lunca cu Funiile, în care abundă muşchiul de turbă (Sphagnum), ca şi alte plante specifice, cum este bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), ce poartă în vîrful tulpinii un evantai de perişori albi.

Deodată pădurea se termină şi ieşim în larga poiană de la Obîrşia Lotrului, care adăposteste mai multe clădiri ce se constituie ca un mic cătun cu activitate vizibilă mai mult vara. Trecem pe lîngă bufetul amenajat chiar pe malul Lotrului, traversăm pîrîul Pravăţu, cotim la dreapta pe şoseaua Novaci-Sebeş şi după circa 100 m intrăm în curtea cabanei Obîrşia Lotrului.


 



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii