Liste Alpinet - alpinet2k

Traseu: accesibil, dificil iarna Marcaj: bandă galbenă Durata: 5-6 ore



Pornim din faţa complexului comercial din satul Ciungetu, după ce ne-am aprovizionat, inclusiv cu apă, şi urcăm cîteva sute de metri în susul văii Rudăreasa, pe şosea, apoi ne abatem în dreapta pe uliţa ce ne scoate după un urcuş uşor în livezile sătenilor de pe Gruiul Fagului. Uliţa se continuă cu o potecă ce traversează pîrîul Lazului, apoi abordează în serpentine panta tot mai mare a muntelui Piscul Ciungetului. Ca reper important în orientare, putem folosi linia de înaltă tensiune Ciunget-Voineasa. Treptat, ajungem pe o pantă mai dulce de unde avem o privelişte frumoasă asupra satului Ciungetu. Poteca străbate pajişti şi fîneţe, unindu-se apoi cu şoseaua de culme Valea Măceşului-Ştefanu, marcată cu bandă galbenă. De aici vom urma şoseaua.

Indreptîndu-ne spre vest şi poposind în Şaua Chica Lupului, de unde ni se deschide o largă vedere spre staţiunea Voineasa şi Munţii Lotrului. In continuare, drumul carosabil urmează Culmea Ştevia, ocolind mici vîrfuri sau străbătînd poieni în care se află sălaşe pentru vite. Privelişti deosebite se deschid spre nord, unde se află vîrfuri importante din Munţii Lotrului. După circa 3 km, ajungem la Gura Plaiului, unde drumul pătrunde în pădure. În acest sector, timp de două ore, vom merge prin pădure, avînd rareori posibilitatea să admirăm munţii din împrejurimi. Trecem pe lîngă cantonul silvic Ştevia, aflat lîngă o pepinieră, apoi după un cot intrăm în pădurea de molid. Din punctul respectiv, de pe înălţimea unor stînci aflate lîngă drum, vom putea admira abruptul dinspre valea Rudăreasa al versantului pe oare ne aflăm, ca şi obîrşia văii şi Muntele Vînăta.

La Plaiul Poienii întîlnim cantonul zoopastoral, refăcut şi modernizat, iar în poiana dinspre nord putem admira frumoase lapiezuri. După un scurt popas, continuăm drumul. Şoseaua pătrunde iar în pădurea deasă de molid şi după mai bine de o jumătate de oră ieşim la lumină în golul alpin de sub Vîrful Fratoşteanu Mare. În stînga se află un grup de stîne (Stînele Fratoşteanu). Urcăm în continuare serpentinele largi ale acestui drum de culme, construit în 1916, şi admirăm dantelăria stîncoasă a crestei Repezi-Părăginosu, aflată spre sud-est. Din loc în loc apar calcare ce dau un pitoresc deosebit peisajului. Ajungînd în dreptul Vîrfului Fratoşteanu Mare, vom părăsi şoseaua, care ocoleşte vîrful pe la nord şi ne vom îndrepta spre punctul de cea mai mare altitudine. Popasul pe vîrf ne prilejuieşte un tur de orizont spre culmile înalte ale munţilor Lotrului, Parîngului şi Căpăţînii, ultima fiind cea mai înaltă din sectorul estic al Munţilor Latoriţei. Spre răsărit porneşte de sub vîrf o căldare glaciară în care se află Lacul Negru, ce se continuă cu o vale glaciară tipică, constituind obîrşia văii Rudăveasa.

Inspre apus apar din loc în loc piscuri ţuguiate, formate din calcare (Mogoşu, Boarneşu, Pietrile), printre care şerpuieşte drumul de culme, la altitudinea de aproape 2000 m. În sud se adînceşte Curmătura Olteţului, despărţind Munţii Parîng de Culmea Căpăţînii. În sectorul nordic, privirea se opreşte pe vîrfurile Ştefleşti, Cristeşti şi Băluţu din Munţii Lotrului, iar în zare se pot distinge şi înălţimile Cindrelului. Dacă atmosfera e clară (mai ales toamna), se pot vedea crestele zimţate ale Făgăraşului. Intoarcerea se poate realiza pe mai multe căi, dacă nu dorim să străbatem acelaşi drum. Astfel, din vîrf putem să coborîm pe la obîrşia Noptesei, spre Curmătura Vidruţei (există şi o potecă marcată cu cruce albastră), de unde ne îndreptăm spre est pe DN 7A ce urcă dinspre Valea Mînăileasa, avînd de parcurs circa 17 km pînă la Voineasa. Dacă dorim să rămînem tot în peisajul sălbatic al muntelui şi avem suficiente rezerve de mers, ne îndreptăm spre Culmea Fratoşteanu Mic-Repezi, străbatem şaua largă ce uneşte aceste vîrfuri şi urmăm culmea dantelată a Muntelui Părăginosu care coboară spre Ciungetu (vezi şi traseul nr. 25). Timpul necesar este de 4-6 ore.