Ma scuzati de deranj dar as vrea sa va cer cateva sfaturi cu privire la
parcurgerea crestei >Muntilor Rodnei iarna, pentru ca am in plan sa merg
impreuna cu niste prieteni ai mei din Arad >intr-o tura inainte de
sarbatori,
>Cristi
Raspund pe liste, poate ii mai intereseaza si pe altii. Redau ce am scris
pt. un ghid al M. Rodnei la care lucreaza Andrei Beleaua. In primavara, in 7
apr. am trimis pe liste "Superbie in Rodnei" -dupa tura pe schiuri facuta
de mine cu Cezar Manea in 2-4 apr. 2004. Daca cineva nu are si doreste acea
relatare, sa mi-o ceara pe personala, idem si alte intrebari.
Cu urari ture faine tuturor,
Dinu Mititeanu
CREASTA RODNEI IARNA
Timp necesar: 3-5 zile.
Creasta muntilor Rodnei, fiind mai blanda ca cea a Fagarasului, reprezinta
o buna pregatire pentru "Alpii Transilvaniei", putandu-se exersa mersul cu
bocanci, coltari, rachete, schiuri si avand in maini bete sau piolet, dupa
caz. Are mai putine zone periculoase, dar in functie de cantitatea si
starea zapezii, ele pot fi prezente si aici. De aceea sunt necesare atat
un echipament adecvat cat si cunostinte temeinice despre zapezi, cornise,
avalanse, bivuac, orientare. De dorit ar fi ca cel putin unul din echipa sa
fi parcurs traseul vara "cu ochi de iarna" si sa fi folosit GPS-ul sau
busola (notand unghiurile de mars) pentru caz de ceatza. El poate
sti si unde e si unde nu e posibil de facut bivuac. Cele mai utilizate
locuri fiind: Tarnita "La Cruce", "La Carti", Tarnita Barsanului, zona
("bulevardul"
dintre Saua Galatului si Saua Gargalau, Tarnita lui
Putredu, Saua Ineutz, Saua Gagii.
In timpul iernii, de obicei se evita zona impadurita dintre Pasul Setref
si Batrana, alpinistii, la vest, intrand sau iesind din masiv pe la Romuli
(Valea Stramba)), dar mai ales pe la Borsa- Meteo- Pietrosul, care ofera
si satisfactia atingerii celui mai inalt punct din Carpatii Orientali.
La extremitatea opusa (estica), iarna se utilizeaza traseele dinspre Pasul
Rotunda, Sant, Rodna sau Valea Vinului.
In functie de grosimea zapezii, a gradului de coeziune dintre straturi,
(sa stim "a citi zapada"!), a temperaturii, sunt zone unde se poate urma
traseul de vara, ocolind unele varfuri. Dar in caz de dubii: ninsori
recente, pante abrupte, temperaturi pozitive, e mai sigur a se evita
"taierea" pantelor, urmand cvasi-matematic creasta, cu atentia cuvenita
corniselor.
Astfel: venind dinspre Romuli, din Tarnita Batranei se urmeaza creasta pe
portiunea Vf. Gropilor- Vf. Rebra- Tarnita "La Cruce"; de la/spre Statia
Meteo Iezer -Pietrosul, se urca/coboara pe piciorul Piatra Alba, iar
varfurile Buhaescu Mare, Mic si Rebra nu se ocolesc. La fel Vf. Cormaia si
Repedea. Negoiesele se ocolesc de obicei prin nord, mai la distanta de
piciorul abrupt al pantei, revenind in creasta in Tarnita Barsanului si
apoi ocolind prin sud Vf. Puzdre. Se urca Aniesul (Laptele Mare) si
Laptelui, Galatul, Gargalaul, Claia, La Cepi, Omului, Cisia. E mai bine si
mai alpin sa urcam si varfurile premergatoare Ineului: Tomnatec, Coasta
Neteda, dar uneori se pot ocoli prin sud, motiv fiind si un prag al crestei
inguste de deasupra rapei de la obarsia Izvorului Mare (Rosu).
Spre/ de la Pasul Rotunda e mai indicata varianta peste Vf. Ineutz., dar
uneori se poate si prin caldarea Lala. Si Vf. Rosu si Cobasel se urca in
caz de intrare/iesire din creasta pe la cabanele Valea Blaznei.
In cazul ca e necesara intreruperea turei, nu recomandam a se cobori spre
Tara Nasaudului. E mai bine, mai scurt a cobori spre Borsa: din Saua
Laptelui sau a Galatului pe la fosta cabana Puzdrele si pe valea Negoiescu
sau din Saua Gargalaului pe valea Izv. Bistritei Aurii -Stiol sau pe
piciorul Musceta din vestul acestei vai.
***
dintre Saua Galatului si Saua Gargalau, Tarnita lui