Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Dinu Mititeanu <d...@cluj.astral.ro>
Data: Joi, 22 Ian 2004, 13:07
Subiect: @ Serial despre AVALANSE part I.
In revista Romania Pitoreasca Nr 1 /1998, primul episod din cele ce vor urma pe liste de sapamana viitoare, se numea "Avalanse in Carpati" si nu este pe site-ul www.alpinet.org. Nu avea numarul 1, caci la serial am inceput sa lucram mai apoi, la cererea revistei. Asa ca nr. 1 din revista de atunci va avea de data asta pe liste nr. 1 bis, pentru ca urmatoarele episoade sa corespunda cu vechea numerotare I-VII.

Cerem scuze celor care stiu tot si mai mult decat ce am scris noi; dam pe liste serialul pentru cei care stiu mai putine, mai ales pentru incepatori in ale iernii care nu apartin de un club, asociatie, care se afla mai ales pe Alpinet. Si retineti ca am scris atunci cu gandul nu doar la montaniarzi, ci la toti cititorii revistei, revista care dedica muntelui doar cateva pagini.


AVALANSE IN CARPATI

Motto: Natura nu stie de gluma, ea este grava, severa si are intotdeauna dreptate. Defectele si greselile sunt de fiecare data ale omului.
Goethe

Majoritatea avalanselor nu sunt declansate de oameni. Dar despre acestea nu se scrie in ziare, nu se vorbeste, nu sunt cunoscute decat (in alte tari) de specialistii care le studiaza. Se scrie si se vorbeste (NR: in fel si chip!) doar cand ele fac distrugeri sau cand se soldeaza cu victime. Caci este demonstrat statistic faptul ca marea majoritate a avalanselor cu victime umane au fost declansate de oameni, de victime. Multi vor replica indignati: "iarasi mortul de e de vina?" Din pacate da, acesta e crudul si tristul adevar!
Emilian Cristea spunea: "Exista o singura metoda sigura de a scapa de o avalansa: sa n-o cauti, sa n-o declansezi".
Sa n-o cauti! Adica sa nu te duci pe munte cand e pericol de avalanse. Sa n-o declansezi: sa nu rupi aderenta zapezii la sol sau intre straturi cand aceasta adrenta e in echilibru instabil...
A. Avalanse spontane, cu cauze naturale: Asadar majoritatea avalanselor nu sunt declansate de oameni. In functie de o serie de factori, sunt zile in munti cand avalansele pornesc singure una dupa alta. Daca le privim de aproape, dar dintr-un loc sigur, ele ofera un spectacol vizual -uneori si sonor- de neuitat si fascinant si terifiant. Privite de la distanta, mai ales cand sunt mici si silentioase, ele par banale, nepericuloase. Si de fapt sunt nepericuloase daca nu sunt oameni, animale, constructii in calea lor.
Aceste avalanse, atat cele "de primavara", cu zapada umeda, grea, cat mai ales cele din plina iarna, cu zapada proaspata, uscata, ninsa in cantitati mari, pot fi in general (IN GENERAL!) prevazute si evitate de catre cei care au cunostinte temeinice despre iarna in munti, din carti, reviste, relatari orale sau mai ales din experienta acumulata in ture comune cu veterani in domeniu. NR: DACA acei veterani explica, spun ce gandesc privind, zapada, sapand in ea. Caci daca de ex. cineva a parcurs Creasta Fagarasului iarna (corect e "a parcurs" nu "a traversat"!) -chiar si de mai multe ori- doar pe urmele unor veterani, nu a invatat mai nimic- nu poate spune ca are experienta, ca a devenit veteran. Caci a parcurs creasta doar cu muschii, nu si cu capul! Nu a gandit el, nu el a "citit" zapada, au facut-o altii pentru el!
O avalansa declansata spontan (autodeclansata) uriasa pentru muntii nostri (au fost desigur sute, mii, dar nu le stim) a "maturat" in iarna anului 1953 cabana "Radu Negru" din Piatra Craiului, ridicata/consolidata in 1932 de entuziastii membrii ai ADMIR (care nu doar ADMIR-au muntii, ci si construiau cabane, ca si alte cluburi montane, "campioni" fiind SKV-ul!). Se afla acolo unde acum este (in apropiere) Ref. Grind. Din fericire, in acel moment nu se afla nimeni in cabana, dar cabanierul (nu e banc!) a fost tarat prin tribunale pentru...disparitia inventarului!
Tot avalansele au distrus Refugiul de sub Moldoveanu (din Valea Rea, era copie a celui aflat la Caltun) si cel din Caldarea superiara a Vaii Vistea (era ca cel din Curm. Zarnei). NR. Iar mai de curand, Ref. Salvamont de la Sambata, refacut/se afla acum pe alt amplasament, mai sigur. NR Iata altye dovezi ca nici salvamontisti experimentati nu pot calcula intotdeauna care loc e sigur! Vom reveni!
Mai jos de Cabana Turnuri din M. Fagarasului (cei mai "avalansosi" ai nostri), o avalansa mult si diferit comentata, pornita dinspre Muchia Taratei, a surprins in padure (!) la traversarea unui culoar, un grup care "inota efectiv prin zapada pufoasa si adanca si peste urme de avalanse proaspete" (RP 11/ ' 88). Vom reveni la ea.
In iarna anului 1963, cand ma intorceam cu felcerul meu de la vaccinarea micutzilor din catunul Valea Fiadului de sub Tibles, o avalansa trosnind cumplit pe o panta defrisata (!), ne-a obligat la o goana cu viteza disperarii. Suflul ei "cald" si numarul de zile consumate de tzapinari pentru a degaja linia ferata forestiera (acum e drum auto), ne-au demonstrat ce noroc am avut. Dar si prezenta de spirit: i-am zis -tragandu-l de mana- lui Nea Costineanu "Hai! ", caci el privea "ca prostul" avalansa ce venea, cum a scris in ziarul local un invatator ce aflase povestea. Gandind acum la acea prima avalansa "a mea", o iau si o dau ca exemplu ca pericolul nu este numai la mari altitudini si ca nu doar pantele inierbate sau cu inclinatie mare sunt periculoase.

B. Avalanse provocate de oameni.
Cum spuneam. majoritatea avalanselor pornesc singure. Insa AVALANSELE SOLDATE CU VICTIME SUNT DE OBICEI DECLANSATE DE OAMENI, de regula de cei in cauza.(NR. Vom da statistici). Expresia "I-a surprins o avalansa" e de cele mai multe ori inexacta, dovedeste incompetenta celor care spun/scriu asta sau- daca sunt competenti- fac afirmatia asta pentru a proteja familiile celor in cauza. Exemple -din pacate- sunt destule. Cel mai cunoscut exemplu e catastrofa de la Balea din 17.apr. 1977, in care au pierit 23 (NR. un reporter TV a spus zilele trecute 28!) de schiori sibieni, majoritatea tineri, care iesisera in frunte cu antrenorul lor sa bata partie intr-o zapada proaspat ninsa si in cantitate mare....
Sa ne amintim de impetuosul Cuxi. Daca ar fi studiat vara "cu ochi de iarna" culoarul de sub Vf. Pietrele din Retezat, ar fi observat ca acesta e un adevarat tobogan de piatra si iarba intr-o mare de jnepeni, iarna putand deveni tobogan de gheatza, pe care zapada noua sigur va pleca daca cineva o "zgandara". Tentativa lui de "a face o coborare ca-n Alpi" (cuvintele lui) pe acest culoar in 11 febr. 1983, i-a fost fatala si era sa-l coste viata si pe camardul sau Calin C., care plecase pe bocanci inainte, ca sa vada daca nu urmeaza vreo saritoare. Unii tineri mi-au spus ca acolo schiaza hunedorenii. Le-am raspuns ca e adevarat, dar nu oriunde si oricand, ci doar in partea inferioara a acestei uriase clepsidre si doar primavara, cand/daca zona de sus este degajata de zapada amenintatoare.
Revenim in caldarea Balea, unde tot pe un astfel de valcel (NR. Parca si acum in Morar se vorbea de un valcel!), in prezent barat de multiple amenajari anti-avalansa, o lavina declansata de explozia genistilor, a facut 6 victime (din 12 acoperiti) printre militarii-constructori. La Balea Cascada ploua, dar sus in Creasta Balii, in ceatza ningea! Cand a aflat asta Nea Tomitza Boerescu- seful de atunci al Salvamontului sibian, a plans pe patul lui de suferinta dintr-un spital clujean, caci constructorii militari s-au simtit deranjati de "acest batranel " care incercase sa le dea sfaturi, ii prevenise de posibile victime....
In martie 1988, Gh. Petrut, inginer electronist de la statia releu TV de pe Cucurbata Mare, a pornit singur, pe schiuri, spre Arieseni. Ceatza deasa l-a impiedicat sa urmeze traseul corect, jalonat pentru a nu se apropia de cornisa. Urmele schiurilor (avem poze) demonstrau ca virajul cu care a dorit sa o evite in ultimul moment a dus la ruperea acesteia. Avalansa declansata de prabusirea cornisei, a fost incredibil de lunga si lata pentru blanzii Apuseni. Noi, vreo 14 salvamontisti clujeni si bihoreni (echipa din Stei), colegi ai victimei si militari, am sondat sistematic doua zile pana l-am gasit. Era in pozitia normala a unui schior pe partie, cu capul la cam 1 m sub zapada, cu betzele in maini si un schiu pe picior. In zapada ingheatza pe care am decupat-o de pe fata lui, s-ar fi putut turna o masca mortuara. O, Doamne, in clipa aceea se apropia sotia lui....

C. Avalanse de cauza neprecizata: Tot la Balea, dupa cate stiu eu, nu s-a putut stabili daca oamenii au fost surprinsi de aceasta (n-au stiut s-o prevada) sau chiar ei au declansat-o. Indiferent cum a fost, baimarenii Kitty C. si Calin T, nu ar fi trebuit sa se hazardeze cu snowboardurile pe acea zapada mare si recenta. Avalansa (29 martei 1977) a fost uriasa. Calin T. (fost student al meu) a fost norocos (ca si Calin C in Retezat). A fost dus departe, de valul frontal al avalansei si gasit in timp util de salvamontistii sibieni, dar Kitty a fost impins/prins adanc la piciorul pantei (cam pe unde e parcarea de langa tunel) si a fost gasit abia in 28 iulie!!!

Si avalansele mici pot fi ucigase. O astfel de avalansa mica, pe un scoc in padure, a curmat viata salvamontistlui sibian Robert Ungureanu in 13 martie 1980, in timpul unei actiuni la care au participat zeci de alpinisti si salvamontisti pentru gasirea unui alpinist zarnestean - Gigi Pascu. Dan Vasilescu era acolo si poate si alti colegi de lista!. Gigi si coechipirul sau, declansasera in 11 martie o avalansa uriasa de sub Fruntea Moasei (zona Suru).
Tot o miniavalansa ucigasa a declansat si profesorul clujean Mihai Sandru, 34 ani, in 23 noiembrie 1997, in valea Balea, cam in drept cu stana, taind pe poteca de vara (!) la racordul pantelor (zona critica) un culoar plin cu zapada stransa de vant...

S-ar putea deduce ca zona Balea e mai periculos ca altele. Fals! Alte caldari alpine sunt la fel de periculoase pentru neavizati, dar acestia ajung mai rar acolo. La Balea insa, telecabina faciliteaza accesul oricui (ca si la Babele, NR: Va urma Omu?!!) De aceea, ar fi utila existenta unui sistem de evaluare si informare privins riscul de avalansa, asa cum in Alpi e organizat de multa vreme. In schimb, care a fost "solutia" adoptata de autoritatile romanesti dupa catatrofa din 1997? S-a afisat la statia de urcare in telecabina un anunt (era acolo si inl una august a acelui an!): "Schiatul in valea Balea interzis. Pericol de avalansa!". Mai e nevoie de comentarii? Poate: "simplu, ieftin si eficient"- or fi gandit tovarasii.

S-ar putea continua cu exemplele, dar scopul nu este de a inventaria (NR. acest scop ar trebui sa-l aiba/il are un for national, dar n-am citit in presa sau pe liste analize, statistici, cauze, masuri..). Rolul acestui material nu este nici de a speria, ci doar de a atentiona pe unii turisti si schiori. A schia intr-o vale/caldare alpina incumba multe diferente fundamentale fata de schiatul pe partiile clasice, amenajate, mai ales in padure. Pe de alta parte, la noi, parcurgerea crestelor montane in timp de vara este turism. Dar iarna e cu totul altceva, este alpinism (NR desi unii de pe lista nu sunteti de acord cu asta. Da, nu e alpinismul de inalta clasa pe care il practicati voi!). Iar in sfera alpinismului, legile muntelui sunt severe, mai ales in legatura cu avalansele. Pentru a le evita, primele ture de iarna trebuie realizate, asa cum am afirmat, in compania unor veterani
Eu am parcurs creste, vai, trasee de catarare inzapezite cu Misi Szalma (care fusese doi ani membru al echipei de alpinism a clubului Armata) si cu alti alpinisti clujeni care incepusera alpinismul la 17-18 ani (Ex. Miki Gyongyosi, Vali Craciun, Laci Moravek) nu la 29 de ani ca mine. NR: Si le puneam mereu intrebari, caci si gandeam, nu doar "munceam". Am ascultat cateva (le-am provocat!) relatari ale unor norocosi scapati din avalanse. Am purtat multe si lungi discutii cu Toma Boerescu, ale carui sfaturi poate mi-au salvat viata pe creasta inzapezita a Fagarasilor, parcursa nu doar o data. Multumesc Nea Tomitza!, n-am mai apucat s-o fac pe vreme cand inca - in ciuda bolii- zambeai mereu cand vorbeai despre munte. NR. Apropo, fiind multi ani cabaneir la Balea cascada so Balea Lac, studiase si notase data, ora, frecventa, avalanselor, tipul zapezii, locul - pe diferite valcele, fetze, problema ce o ridicase cineva pe lista.
Am citit multe carti si reviste despre munte. Am acumulat progresiv o experienta personala practica (si am dat si dau din ea si altora). Cu toate acestea, de fiecare data pe munte, iarna, imi dau seama ca mai am de invatat si de la altii si de la Maria Sa Muntele. Nimeni nu poate afirma ca stie totul! Ca dovada, chiar Misi Szalma (coechipierii sai: Laci Halmagyi si Grig Bodea erau mai incepatori in ale iernii) a fost pacalit si rapus in Caldarea Podragu de o avalansa (el si Laci) in 22 ian 1974. NR: Doamne! 22 ianuarie! Acum cand tastez episodul acesta, singurul ce nu-l am in format electronic, realizez ca azi sunt 30 de ani de atunci! D-zeu sa aiba grija de sufletele lor si ale tuturor camarazilor intru pasiune cazuti in munti! Tot acum adaug: Tot dovada ca nimeni nu stie totul e faptul ca au scapat ca prin minune din avalanse elevi si instructori la scoli de alpinism si in urma cu multi ani si mai de curand. Nu le identific; loc, nume, nu-mi place sa analizez oameni ci doar fapte evenimente, cauze. Din acest motiv m-a durut ca recent a fost comentata caustic pe liste doar "avalansa lui Noaghiu", desi nici "a lui" nu s-a soldat cu morti ca si celelalte la fel de norocoase. Iar prin zona "avalansei lui Noaghiu", in acele zile au mai trecut si altii, inclusiv un om recunoscut pentru experienta si prudenta sa.
Ion Preda a fost un ziarist care nu era montaniard, a mai scris si "perle ", dar a scris doua carti (ar fi fost datoria altora sa le scrie) din care multi tineri au invatat mult despre munte. In una dintre ele afirma:
-" A pleca neinstruit intr-o ascensiune pe munte e ca si cum te-ai arunca in mare fara sa stii sa inoti". De fapt, la mare, de obicei nu se ineaca cei care nu stiu sa inoate, acestia sunt foarte prudenti. Nici inotatorii foarte buni, ci cei de mijloc. La fel si la munte: cei total neinstruiti nu abordeaza iarna muntele, desigur sunt exceptii! Iar alpinistii veritabili stiu cum sa pastreze echilibrul balantei curaj/prudenta, stiu "sa riste doar cu masura" cum scria Lionel Terray. Victimele sunt de regula cei care au doar o spoiala de cunostinte despre muntele inzapezit, care vor sa-i epateze pe prieteni/prietene cu "experienta" lor. NR. Atunci sunt cel mai furios, cand aflu ca au murit nevinovati, mai ales fete, care s-au increzut in autolaudele mincinoase ale "ghidului". Si cand unii se lauda in reviste sau pe liste cu tampeniile repetate pe care le-au facut, dandu-le drept mari realizari, nu ca un "nu faceti ca mine, eu n-o sa mai fac"- ceea ce ar fi intr-adevar laudabil. Da, e o mare "realizare" s-o pacalesti repetat "la mustatza" pe "doamna cu coasa!). Un fel de mers pe sarma fara asigurare.

Totusi, de cele mai multe ori Muntele e tolerant, da mai intai avertismente, lasa ulciorul sa se intoarca de la apa la cei insetati, indeamna la prudenta la "Multumesc si iarta-ma Maria Ta, nu mai fac asa ceva "
Muntele, cum spuneam la catafalcul lui Cuxi, nu este un ucigas, ci un urias bland si bun, care din joaca nevinovata, din prea multa dragoste, ii inabuse uneori din neatentie cu imbratisarile sale pe prichindeii prea neastamparati.
Acest batran intelept care ne iubeste si pe care il iubim, ne sta mereu la dispozitie- in toate anotimpurile- cu povetele sale. Ramane ca noi sa ni le insusim si sa le urmam.

Dinu Mititeanu
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii PADUREA CRAIULUI - Platoul Carstic Imasul Batranului  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Statiunea Stana De Vale  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Piciorul Porcului  
Muntii PADUREA CRAIULUI - Pestera Batranului  
Muntii TIBLES - Piciorul Negru  
Muntii TIBLES - Valea Fiadului  
Muntii TIBLES - Comuna Grosii Tiblesului  
Muntii TIBLES - Varful Tibles  
Muntii TIBLES - Sub Varful Pietrei (1074)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Casa de Vanatoare Piatra Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Zorelelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Sperantelor (Cioranga Mare)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Garofita Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Podul La Riul Mare Spre Magura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Poiana Grind  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Spirla  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Valea Pietrelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Saua Joaca  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Stina Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Varful Piatra Mica  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Pietrei Craiului  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Piscul Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Brina Caprelor (Craiului)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Diana  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Zarnesti  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Virful Ascutit (Lehmann)  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Cabana Curmatura  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Curmatura Groapelor  
Muntii PIATRA CRAIULUI - Refugiul Grind  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Vistea  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Fereastra Zmeilor  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Mosului  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul Scara  
Muntii FAGARASULUI - Izvorul Moldoveanu  
Muntii FAGARASULUI - Piciorul Mt. Lespezi  
Muntii FAGARASULUI - Valea Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Piscu Negru  
Muntii FAGARASULUI - Varful Moldoveanu  
Muntii FAGARASULUI - Varful Scarisoara Mica  
Muntii FAGARASULUI - Muchia Lui Fat  
Muntii FAGARASULUI - Cascada Moasei  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Suru  
Muntii FAGARASULUI - Strunga Doamnei  
Muntii FAGARASULUI - Izvorul Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Valea Doamnei  
Muntii FAGARASULUI - Piscu Negru  
Muntii FAGARASULUI - Piciorul Mt. Buteanu  
Muntii FAGARASULUI - Muchia Podragului  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Podragu  
Muntii FAGARASULUI - Cabana Turnuri  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Malita  
Muntii FAGARASULUI - Valea Rea  
Muntii FAGARASULUI - Comuna Vistea  
Muntii FAGARASULUI - Compl.Turistic Sambata  
Muntii FAGARASULUI - Satul Sambata De Jos  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Oticului  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Chica Pietrelor  
Muntii FAGARASULUI - Saua Suru  
Muntii FAGARASULUI - Sub Varful Suru  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura De Vest A Girbovei  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura De Est A Girbovei  
Muntii FAGARASULUI - Portita Caltunului (Negoiului)  
Muntii FAGARASULUI - Refugiul si Lacul Caltun  
Muntii FAGARASULUI - Saua Podragu  
Muntii FAGARASULUI - Vf. Vistea Mare  
Muntii FAGARASULUI - Portita Vistei  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Mogosului  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Zirnei  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Bratilei  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Lerescu Mic  
Muntii FAGARASULUI - Curmatura Foii  
Muntii RETEZAT - Curmatura Fagetel  
Muntii RETEZAT - Catunul La Fanate  
Muntii RETEZAT - Saua Retezatului  
Muntii RETEZAT - Cabana Pietrele  
Muntii RETEZAT - Colonia TCH Fruntea Izvorului  
Muntii RETEZAT - Varful Retezat  
Muntii RETEZAT - Curmatura Gorovii  
Muntii PADUREA CRAIULUI  
Muntii TIBLES  
Muntii PIATRA CRAIULUI  
Muntii FAGARASULUI  
Muntii RETEZAT  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: Din dragoste pentru munte, înscris de Andrei Tiberiu Sturek -
  Cand m-am hotarat sa scriu acest articol, am pornit de la ideea in care cred si acum si anume ca cei care tin cu adevarat la munte si la valorile lui nu pot ramane indiferenti la suferintele lui.

Un traseu: [N-am găsit]



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii