Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA office@ccn.ro [alpinet2k] <a...@yahoogroups.com>
Data: Vineri, 11 Dec 2015, 1:49
Subiect: [a] 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI - INGRIJORARI PENTRU CARPATI
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

INGRIJORARI PENTRU CARPATI
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

11 Decembrie este declarata de Organizatia Natiunilor Unite ca fiind
"Ziua Internationala a Muntelui", pentru a marca atat oportunitatile cat
si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe
monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata
continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2015 are ca tema la nivel global "Promovarea produselor
montane " - amintind ca peste 900 milioane de oameni traiesc in munti
inclusiv din turism si agricultura practicata pana la altitudini
ridicate, pentru ca natura montana nu este de fapt ostila omului nici
din punct de vedere agricol, pe langa faptul ca muntii sunt sursa de
lemn, apa, minereuri si multe servicii de ecosistem pentru omenire, loc
de recreere si refugiu.

Ziua de 11 Decembrie ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de
celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de
dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai
degraba o zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si
de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina,
aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si
o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai
mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda
celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si
rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au
niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model
de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar
fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta
mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in
ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul
iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei,
ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie
a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor sunt taiate intr-un ritm ametitor in ultimele doua
decenii, mult mai mare decat rezulta din statisticile oficiale, care
recunosc totusi jaful si faptul ca, daca in toata Europa, suprafata de
padure creste, la noi e in continua scadere, iar ceea ce se mai
considera padure este de regula ceva bracuit, macelarit de taierile
ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele
slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci
cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive.

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza
mereu crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret
pentru estetica montana si nu numai. In plus, linii electrice aeriene de
inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si
comod Transelectricii, care pregateste acum noi linii de 400kV prin
munti in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de
impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si
oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici
vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona
adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul
Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului si Transsemenicului, si
cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi,
Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca
cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si
cocalizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai
multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam"
pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la
toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa
ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani
uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile
pregatesc noi asemenea agresiuni la Rosia Montana, la Baisoara, la
Certej, la Bucium, la Rovina, in duzini de locuri din Muntii Banatului,
in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de
granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte sunt sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna
parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de
lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a
unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a
inceput atacul asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti,
prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte
pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape
secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub
pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de
vedere ecologic, acum moare, se abandoneaza stanile si se infunda
plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot
mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi.
Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe
catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori
in varsta. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma
ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au
inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri
pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga
sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate
pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in
zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate
in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes
nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din
parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate
de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat
mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate
fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza desantat
vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, vizand
"recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde
ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi
vanatorii vizeaza mereu animalele cele mai viguroase, care aduc
punctaje, premii si invidia din partea altor insetati de sange....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si
Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul
motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste
total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan
nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu
sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0, 1%
din poteci si drumuri, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru
turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee
marcate, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de
resort din ultimii 16 ani ca rezolva bariera legisaltiva care ne-a facut
codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui
asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca
aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism
nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal - proiectele
legislative sunt plimbate dintr-un sertar ministerial in altul de peste
un deceniu. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal,
multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii
numite "via ferrata".

In schimb se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete
enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe
lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si
adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste
fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta
ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o
problema majora...

Totodata, e evident ca se permite sa iti faci vila in padure sau in varf
de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti
croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri
glaciare, cum a facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost
scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit
sa il pedepseasca, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt
bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau
om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in unul
sau doua decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de
poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita
betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica
sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de
munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc
de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a
fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi
de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 11 decembrie 2015

Radu Mititean
director executiv CCN


------------------------------------
Posted by: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <office@ccn.ro>
------------------------------------

-------
Redirectare 2% din impozit catre Alpinet:
http://www.alpinet.org/doilasuta
-------
Grupul Alpinet pe linkedin.com: http://www.linkedin.com/e/gis/25818/219FAB093CB7
si pe Twitter: http://www.twitter.com/alpinet
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI - Piriul Frumoasa  
Muntii BAIULUI - Pastravaria Limbasel  
Muntii BAIULUI - Izvoarele vaii Oratii  
Muntii MACINULUI - Culmea Pricopanului  
Muntii METALIFERI - Popasul Turistic Brazi  
Muntii METALIFERI - Rosia Montana  
Muntii METALIFERI - Comuna Bucium  
Obcinele BUCOVINEI - Varful Moara Dracului (970)  
Obcinele BUCOVINEI - Satul Izvoarele Sucevei  
Muntii CALIMAN - Varful Negoiu Romanesc  
Muntii CALIMAN - Satul Calimanel  
Muntii CALIMAN - Varful Calimanul Cerbului  
Muntii BUCEGI - Saua Baiului  
Muntii BUCEGI - Refugiul si Saua Strunga  
Muntii BUCEGI - Cabana Poiana Izvoarelor  
Muntii BAIULUI  
Muntii MACINULUI  
Muntii METALIFERI  
Obcinele BUCOVINEI  
Muntii CALIMAN  
Muntii BUCEGI  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


O poză:
Inspre Urlatoarea..., înscrisă de Despinoiu Eduard

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu: [N-am găsit]



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii