Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA <o...@ccn.ro>
Data: Vineri, 16 Feb 2007, 17:12
Subiect: [a] ECO-SPORT ( Fw la un articol din 1996...)
In ultimele luni, iesind la sfarsit de saptamana pe munte, pe jos sau pe
schiuri de tura, nu am prea avut parte de linistea cautata, pentru ca
mereu m-am intalnit cu diversi "sportivi" motorizati - motociclete
eduro, masini 4x4, ATV-uri, snowmobile, care prin zgomotul lor si prin
gazele de esapament mi-au alungat placerea excursiei, ca sa nu mai
vorbesc de daunele pe care le aduceau drumurilor si vegetatiei cand
mergeau cu motorul ambalat prin noroi respectiv paralel cu drumul
existent, probabil in cautare de adrenalina sau ca sa isi "testeze"
vehiculul...

Cu aceste ocazii mi-am amintit de un articol pe care l-am scris in urma
cu aproape 11 ani pe acesta tema, la un moment cand multi inca nu
constientizau amploarea pe care pot sa o capete asa-zisele "sporturi" si
forme motorizate de "recreere" in natura si nici impactul negativ pe
care il pot avea, in cazul in care sunt practicate fara a respecta
anumite principii, si diverse forme de sport, turism si agrement
nemotorizat in zone montane naturale...

M-am gandit ca este util sa va forwardez spre stiinta sau reamintire
acest articol, care a fost publicat la vremea respectiva in revista
"Ecoforum" nr. 1 / 1996 editata de Clubul Ecologic "Transilvania" din
Cluj-Napoca si care avea ca scop principal educatia si informarea
publicului pe teme de protectia mediului...

Cand ii judecati continutul, va rog sa tineti cont ca a fost scris acum
aproape 11 ani pentru publicul larg nefamiliarizat cu domeniul, in
special pt elevi / tineri...

Radu Mititean
CCN

ANEXA
Articol publicat in "Ecoforum" nr. 1 / aprilie 1996
===================================================

ECO-SPORT

In ultimul timp se vorbeste tot mai mult de ecologie, eco-dezvoltare,
educatie ecologica, ecoturism, produse ecologice, ecologie urbana,
ecocid, constiinta ecologica, ecotoxic, comportament ecologic, politie
ecologica, hrana ecologica, supraveghere ecologica, agricultura
ecologica, tehnologii ecologice, eco... eco... In galaxia ECO ce ne
asalteaza, ce mai este si ECO-SPORTUL? Mai avem oare nevoie de inca un
neologism?

Pentru cine cunoaste natura si comportamentul oamenilor fata de ea,
raspunsul este fara indoiala pozitiv. Subiectul fiind prea vast, sa
ramanem in sfera sporturilor ce se desfasoara in natura, in particular
sporturile montane. Aparent, sporturi ecologice prin definitie. Si
totusi....

Padis, august 1994, in poiana Varasoaia. Soare, liniste, discret ciripit
de pasarele, adierea vantului prin varfurile brazilor, aer pur si tihna
pentru grupul de drumeti obositi pe care il conduc. Deodata, un zgomot
surd de motoare supraambalate se inalta, se apropie, se amplifica
infernal si se revarsa peste noi. Ce sa fie? Uruind ne zboara prin fata
la nici doi metri o motocicleta de cross, improscandu-ne cu pietricele
si ridicand un nor des de praf, amestecat cu gaze de esapament. Este
inceputul. A doua motocicleta. A treia...a patra....a saptea...... a
zecea. Gata, slava Domnului! Printre salve de tuse ne scuturam praful
de pe noi si asteptam sa se potoleasca vajaitul dureros din urechi. S-a
dus buna dispozitie! Sa plecam de aici pana nu vin astia inapoi...

In asemenea imprejurari meditezi la ingratitudinea cu care omul trateaza
adesea natura si, in fond, pe el insusi, distrugandu-si refugiul de
liniste si puritate. Modul in care o facem este foarte divers si adesea
nici nu-l constientizam.

Schiul

Candva, te duceai la munte, la o cabana linistita, dimineata iti luai
schiurile in spate si o luai spre creasta, unde iti bateai cu cativa
prieteni o partie ce oferea nu numai placerea alunecarii pe zapada dar
si liniste, soare si peisaje minunate. Cu timpul am devenit tot mai
comozi. Hotel, telecabina, partii construite stiintific, parapeti, semne
de circulatie, masini de batut, zapada artificiala.... cozi,
inghesuiala, accidente, partii artificiale cu covor de plastic,
paienjenis nesfarsit de teleschiuri, gondole, telescaune... Multi cauta
altecva. Incearca snowboard, snow-surf, big foot, telemark, dar mai ales
o reintoarcere la natura prin schiul de tura, schiul de fond, schiul de
varianta, skijoeringul. Ne-am pricopsit mai nou cu skidoo, bobul cu
motor. Chiar e nevoie de o noua sursa de zgomot si poluare in statiunile
de schi? SI familiarul schi de partie poate fi ecologic, daca nu
distrugem peisajul prin sute de mijloace de transport pe cablu si partii
total artificial croite, sapate sau inaltate pe piloni pe pante unde
natura nu se gandise la schiori. SI mai ales, daca nu ne incapatanam sa
schiem cand sunt 2 cm de zapada sau sa prelungim sezonul cu inca o luna
sau doua prin zapada artificiala, nemailasand ierbii timp de
refacere... Cum unii cu bani nu mai puteau fara heliskiing, in mai
multe regiuni ale Alpilor linistea muntelui ajunsese o amintire.
Consecinta: acest "sport" a fost total interzis in multe tari.

Alpinismul si escalada

Cataratorul este in comuniune cu stanca. Asa a fost. A venit insa "moda"
anilor '60, cu diretissimele cu scari de sute de pitoane de expansiune,
omul negasind de cuviinta sa se confrunte cu relieful natural. Peretii
trebuiau cuceriti cu orice pret. Din fericire, etica escaladei sportive
moderne a reasezat cataratorul in, nu deasupra naturii. Mai sunt unii
pentru care si un perete friabil si vegetat e bun, trebuie doar
"curatat", pentru care un cuib de pasare intr-o gaura a stancii a ocupat
abuziv o priza ideala, pentru care potecile de acces la trasee sunt doar
pentru cei ce nu se stiu orienta sau sunt prea napadite de vegetatie si
trebuie defrisate, intrarea in traseu nu e clara si trebuie marcata cu
litere de vopsea de jumatate de metru iar traseul nu e bun daca la baza
nu este un loc batatorit de pe care sa te admire lumea si sa te astepte
prietenii cu berea.... La noi fenomenul de "Klettersteig" / "Via
ferrata" din fericire nu bantuie, lasand peretii cataratorilor si
pantele inierbate turistilor. In Alpi, "potecile verticale" aparute in
Dolomiti ca necesitate militara in primul razboi mondial au fost
preluate cu entuziasm de turistii incantati sa parcurga verticale fara
echipamentul, pregatirea si efortul unui alpinist. Trist este ca au
aparut cu timpul sute de noi linii nesfarsite de scari si cabluri,
inlantuind peretii pentru a satisface pofta de verticalitate comoda.
Totusi, cluburile alpine au renuntat in final la extinderea acestor
trasee artificiale. S-a diminuat mult si impactul ecologic al
alpinismului expeditionar, "stilul alpin" cucerind si Himalaya, reducand
mormanele de butelii goale de oxigen si kilometri de corzi fixe ce le
abandona in trecut fiecare expeditie. Dar numai in jurul Everestului mai
asteapta zeci de tone de deseuri de acest gen sa fie evacuate...

Turismul montan

Multi tineri pornesc vara spre crestele Carpatilor. Cu sau fara
cunostinte, antrenament si echipament adecvat, si mai ales cu sau fara
bun simt civic si ecologic. Acum sunt peste tot de cumparat primusuri pe
butan, dar unii se incapatneaza sa faca foc cu jnepeni. SI nu cu
uscaturi sau crengute rupte de ici de colo, ci taind pe ras podoaba
verde-inchis ce incingea majoritatea celor mai pitoresti lacuri
glaciare. Mai jos, in etajul molidului, excursia n-are farmec daca nu
faci un foc de tabara gigant, cu brazi intregi, verzi daca se poate, ca
sfaraie frumos si nu merita osteneala sa cauti lemn uscat. Cei ce
binevoiesc sa nu-si arunce chiar langa cort conservele goale sunt
convinsi ca punandu-le sub un bolovan au devenit homo ecologicus si
raman perplecsi daca li se spune ca in alte tari resturile se pun in
punga si inapoi in rucsac. A nu parasi poteca in perimetre ocrotite li
se pare unora un atentat la libertate. Turismul montan poate fi complet
inofensiv fata de natura, daca am renunta toti la cateva metehne: la a
sapa sant in jurul cortului si a si arunca gliile cat colo, la culesul
plantelor ocrotite "ca amintire" sau "pentru studiu", la a ne agata de
rucsac un casetofon dat la maximum si la a chiui pentru a testa ecoul
sau a admira fuga panicata a caprelor negre...

Ciclismul montan

Ciclismul montan a rezolvat pentru multi in chip fericit problema unei
deplasari rapide si comode pe munte, ca si a marsurilor lungi de
apropiere si de retragere. Vehiculul pe doua roti nu polueaza aerul,
nici nu tulbura linistea muntelui, fiind de dorit o larga raspandire.
Bicicleta de munte devine insa agresor cand in sa se afla acea categorie
de infumurati ce cred ca pe doua roti li se cuvin drepturi speciale si
asteapta ca drumetul intalnit pe poteca sa sara la o parte. Acestia se
poarta cu natura ca si cu semenii lor: isi incearca furca telescopica
ruland prin plina vegetatie, desi au alaturi drum sau poteca, isi
testeaza franele si aderenta rotilor lasand brazde adanci pe carari si
pe pajisti, verifica etansietatea bucselor pedaland prin limpezimea
paraielor si isi demonstreaza antrenamentul fugarind animalele intalnite
in cale.

Turismul ecvestru

Turismul ecvestru are in mare aceleasi parti bune si rele ca si
ciclismul montan, relele izvorand de fapt nu din caracteristicile lui ci
din constiinta ecologica uneori deficitara a omului din sa.

Parapanta

Parapanta este in plin proces de raspandire. Alunecarea ei silentioasa
prin vazduh incanta orice privire, dar cand pe un varf stau la coada 200
de parapantisti, cum a ajuns sa se intample in Alpi, nici din voia buna
dar nici din vegetatia din zona nu mai ramane mare lucru. Sa facem si la
noi platforme de scandura pentru decolare? In sporturile montane e atat
de valabila zicala "ce-i prea mult strica"!

Deltaplanismul

Deltaplanismul are si el atuul de a imita plutirea silentioasa a
pasarilor. Cand deltaplanul devine motodeltaplan, am importat in munte
civilizatia urbana. E mai greu sa o faci, ce-i drept. Dar au aparut
dispozitivele de propulsie cu elice pentru parapantisti, inovatie
privita de multi cu simpatie pentru ca nu este inca raspandita. V-ati
gandit cum va fi sa te simti la munte ca in vuietul unui aeroport?

Speologia

Cei mai pasionati ocrotitori ai pesterilor sunt speologii. Dificultatea
explorarilor face ca optica valabila acum in turism si alpinism de a nu
lasa urme pe unde ai trecut sa nu fie aplicabila in cavitatile greu
accesibile, unde se fac amenajari si depozite de echipament, similar
expeditiilor pe continente indepartate in secolele trecute. O conserva
lasata poate fi salvatoare pentru altul, dar a-ti goli resturile de
carbid nu se mai accepta la ora actuala. Mai sunt insa falsii speologi
si speoturisti, pentru care a-ti lua amintire salactite este o
alternativa la fotografie sau a-ti scrie numele pe peretele pesterii
este o solutie de a-ti asigura nemurirea, superioara ca durabilitate
scrijelirii pe copacii de afara. Speoturismul este tot mai raspandit.
Pentru a proteja frumusetile cavitatilor amenajate pentru marele public,
a fost necesar sa se faca balustrade si tunele de plasa de sarma, trista
oglinda a educatiei noastre, caci unde nu s-au facut, consecinte le
putem admira cu jale.

Sporturile nautice

Sporturile nautice sunt tot mai cautate. Coborarile pe ape cu barca
pneumatica (Rafting) sau cu caiacul sunt abia la inceput in Romania, din
cauza pretului echipamentului. Canioningul il practica aproape exclusiv
speologii. Este necesar insa respect pentru sensibilul ecosistem
acvatic. Excesul de amatori de rafting a dus pe multe rauri din Alpi la
instituirea de restrictii... Ambarcatiile cu motor sunt de inteles pe
ape intinse. Pe lacurile din zona montana trebuie neaparat barci cu
motor? E normal sa existe si posibilitati de schi nautic, dar sa ajungi
sa faci plaja intr-o atmosfera sonora de cartodrom si sa inoti cu groaza
ca te loveste un scuter? Pe buna dreptate se plang pescarii si
autoritatile au emis interdictii. Dar multi amatori de cai putere se fac
ca nu le pasa.

4x4 si Enduro

Un val de proteste au ridicat posesorii de vehicule 4X4 si tricicluri de
teren din Belgia cand s-a instituit interdictia de acces in paduri a
vehiculelor cu motor. Dar safari-ul motorizat mai este el o iesire in
natura?

Vanatoare si Pescuit

Despre vanatoare si pescuit s-a scris destul, dezbatandu-se etica lor.
Practicile "primului vanator al tarii" sunt un exemplu cumplit de
agresivitate ecologica ce scuteste de alte comentarii.

* * *

Ce este deci ECO-SPORTUL? O activitate care sa respecte mediul astfel
incat impactul omului sa devina inofensiv pentru natura. Nu este greu.
Cine cunoaste muntele, stie ca exemplele negative aratare ar putea fi
eliminate in mare parte. Astept ziua cand sportul va fi implicit o
activitate ecologica. Atunci ECO-SPORT va fi un pleonasm si il vom
scoate din vocabular.

Radu Mititean
martie 1996
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Culmea Cracul Molidului  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Sub Varful Semenic  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Cantonul Molidu  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Statiunea Trei Ape  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI - Compl.Turistic Semenic  
Muntii SEMENIC si Munceii NEMANULUI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii