apropo de nişte mesaje de pe listă despre biciclete...poate interesează pe cineva...
"INCURSIUNE CU BICICLETELE IN LUMEA MUNTILOR..."
Cam aşa s-ar putea numi tura pe care am făcut-o weekend-ul trecut prin munţii Gutai....ca s-o iau de la inceput, tocmai ne-am luat biciclete şi suntem la inceput de drum, dar sper să fie unul cat mai lung....că-i tare fain...
Planul era să pornim pe drumul ce duce din Baia Mare spre Creasta Cocoşului pe la mina Şuior, noaptea să stăm la Tăul Chendroaiei, aflat la baza Crestei, iar dimineaţa devreme să pornim mai departe, prin satul Breb, apoi prin satul Mara, ca de acolo să urcăm pe valea Marei pană la Cheile Tătarului, de unde drumul coteşte pe valea Runcului spre Staţiunea Izvoare. De aici, mai ales, la valeeee!!!!!!!...vreo 25 de km, pană in Baia Mare. Din păcate, nu am reuşit să facem un circuit aşa de lung, fiind nevoiţi din cauza unor probleme tehnice la una din biciclete să ne intoarcem din satul Mara direct in Baia Mare...adică să urcăm cei aprox. 19 km de serpentine şi de pantă....pană in varf, la Hanul Pintea. Trebuie să recunosc faptul că nu ne-a fost uşor...urcuşul ne-a terminat realmente...mai ales că aveam rucsaci grei in spate...al
meu l-am cantărit acasă...avea peste 12 kg.... coborarea insă a făcut tot efortul...am luat-o la vale cu viteza bolidului pe cei aproximativ 10 km de serpentine...in plus, de acolo, drumul ţinea cu noi şi am ajuns repede acasă, avand o uşoară inclinaţie in favoarea noastră...
Intradevăr a fost un weekend greu....in care am combinat toate variantele de drum de bicicletă...de la asfalt, la gropi, la rauri, la noroaie in care intra toată roata bicicletei, la bolvani, urcuşuri grele şi lungi, dar şi coborari nebuneşti care să le compenseze.... Pot spune că am invăţat multe despre mersul cu/pe bicicletă....pentru a treia ieşire cu bicicleta a fost o adevărată incercare, de care am trecut insă cu bine...atat eu cat şi bicicleta mea... Din păcate Bogdan, coechipierul meu, nu a avut attata noroc...bicicleta lui s-a cam facut praf pe porţiunea de coborare prin pădure pe drumul de care... Acesta a fost şi motivul pentru care nu ne-am intors pe traseul plănuit, ci am tăiat Gutinul pe serpentinele alea lungi ce păreau că nu se mai sfarşesc... Adevărul e că cel mai neplăcut nu e mersul la deal cu bicicleta şi cu un rucsac
greu in spate, ci maşinile cu manelişti care fug pe langă tine...parcă in ciudă că ele au mulţi cai putere, iar tu doar 2 picioare...
Cel mai interesant moment al excursiei noastre a fost să descoperim drumurile prin pădure...bolovanii, trantele de maestru cascador...apa, noroiul şi pantele pe care nu le puteai cobori decat pe langă bicicletă.... Partea proasă a fost că, preocupaţi să „supravieţuim”, am ratat devierea spre Tăul Morărenilor, lac magic, bine ascuns intre copaci...cu toate că e cel mai mare lac natural din munţii Gutai...
In concertul bicicletei lui Bogdan care-şi canta viersul de lebădă, am ajuns in satul Breb, printr-o livadă albă de flori...şi un camp de păpădii gata să-şi ia zborul...
Nişte localnici ne-au ajutat să reparăm bicicleta avariată şi de acolo am ajuns, pe drumuri de care indoielnice, in satul Mara, la drumul naţional, de unde avea să inceapă anevoiosul urcuş...
Zona este foarte frumoasă şi intr-adevăr trebuie un pic de antrenament şi bagaje mai uşoare pentru a o parcurge mai rapid şi mai eficient...dar am avut noroc de o vreme bună şi de emoţii noi şi imbietoare...vom mai reveni in cel mai apropiat weekend pe un traseu asemănător...important e că am invăţat din această experienţă multe şi data viitoare va fi mai bine...dacă, firesc, reuşeşete să-şi repare bicicleta Bogdan...dc nu...?
Weekendul asta am luoat-o din nou pe un traseu...tot prin Mtii Gutai...am alternat şoseaua, cu drumul forestier şi cu poteca prin pădure...e o experienţă foarte plăcută, mai ales că pentru a te răcori ai la tot pasul (aproape) ori un izvor, o cascadă sau un parau...aşa că eu consider că e o experienţă pentru care merită investiţie...in plus ai şansa să descoperi locuri foare frumoase pe care poate nu ai avea chef să te deplasezi pe jos...munţii nostri sunt chiar frumoşi incă "naturali", din fericire incă urbanizarea nu s-a extins peste tot...altfel o investiţie in MTB nu ar mai merita...mai bine ţi-ai deschide un album foto şi te-ai apuca de graffitti...
Roxana