Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Data: Marţi, 1 Nov 2005, 15:54
Subiect: [a] Mea culpa pt. chiulul de ieri dar sincer ...a meritat !
Consemnare 21 oct.2005
Cu Misu Ghetie & Brena Exceptie de la legile lui Murphy-Daca ceva debuteaza prost nu-i musai sa degenereze-n catastrofa

M-tii Lapusului de nord-De la Groapa lui Cotoz pe la Piatra Totosului culmea Mocirli (sau La Ulm) in Budesti


Daca (tot) romanul si-ar ar respecta promisiunea data, data/ora unei de comun acord agreate intilniri, implicit partenerul de dialog.n-ar mai fi roman ci poate neamt sau. japonez. De aceea aia-s acolo unde sunt iar noi.vai de curu nostru! Neseriozitatea, indolenta, mistocaria, bascalia, aminarea unei decizii, dusul cu zaharelul, excesiva adaptabilitate sinonima versatilismului obedient/interesat e cam ceea ce ne defineste ca modus vivendi a natiei si-atunci.
Trebuise sa ma intilnesc cu un intelectual matur (?!) la 7, 30 dim. Iritat ca nu vine l-am sunat la 8. A promis ca apare-n jumatate buna de ceas. S-a infiintat, deloc complexat sau intentionind in vreun fel sa-si scuze mitocania.fix la 10. Ce m-o fi retinut sa-l expediez ciobaneste-n ma-sa? La tupeul porcesc, mirlania/grobianismul constituie unica arma eficienta, sau macar instantaneea depresurizare self protectoare a cortexului preintimoinind un neavenit AVC.

Plecam, evident fortuit, abia dupa ora 10, 30 spre Cavnic. Cer senin, soare generos, superbe pasteluri autumnale, de la aurii banuti ai frunzulitelor de mesteceni la singeriul ciresilor sau violaceul ciudat /decadent al frunzisului perilor salbatici, portocalii flacarile solitarilor carpeni, ruginii monumentalelor coroane ale fagilor de liziera. In curbele nordice, siroirile de apa nocturne devenisera sepesti limbi parsive de gheata, cu iminent risc de derapaj/zbughire nedorita-n d cor.
De-abia depasim panta accentuata dintre La Cruce-Pasul Neteda ca raminem muti de-atita, imprevizibila, superbete. Spre nord-nord-est, incepind cu aproape rectilinia spinare alb-imaculata Zakarpatya, continuind spre dreapta cu vf. Poloninca-Muntele lui Serban-piramida spectaculoasa a lui Pop Ivan, terminind cu mogildeata avintata a Farcaului scurs in preluga sa spre Mihailecu, totul imbracase regala hlamida alba a celei dintii zapezi a iernii 2005/6, cu prim plan simfonic de ruginiuri, ocruri, bejuri delicate, cu soarele orbind de-a dreptul.ni se parea ca dincolo, spre debutul Maramuresului Istoric, ne astepta uvertura Paradisului terestru.
La 11, 30 h abia cotisem din DJ 184 pe un drum forestier ce suie, traversind Riusorul si mai apoi v. Oanta, respectiv afluentul estic al acesteie v. Merchiului, pentru a aborda aproape circular Magura Mica. Strafuri tractate de cai metisi semigrei, suri/murgi, duceau la vale busteni impresionanti de molid si brad abia retezati cu drujba sub Magura Mare (1263 m). Privim spre vest, imediat ce am abandonat Dacia fidela sub linia de inalta tensiune Cavnic-Sighetu Marmatiei, imortalizind stincaria brun-galbui-ruiniforma Pietriceaua, evident cu prim plan de faget policrom scaldat in soare. Pajistea, in locurile umbroase, era verde-argintiu glazurata de groasa bruma. Ideal timp de turism montan. Soapte de ape. Tineri brazi si molizi, viitoare victime ale proximului Craciun. Constatasem barbarii presarbatoresti aici si-n urma cu 1-2 ani. Mai intii tinarul conifer e taiat cu toporul, mult deasupra solului, abia apoi i se apreciaza in pripa simetria, densitatea/bogatia ramurilor, in final multi ramin acolo, necorespunzind estetic si sub raport comercial. Ce importamta au cei 10-15 ani de munca/crestere? Pentru borfasi niciuna.
O volta suie-n dreapta spre Magura Mare, alta la stinga trecind pe linga un versant ripos-bolovanos, spre Poiana Merchiului, pitoresc marcata de vechi, netransportate de 2-3 ani clai de fin (am facut 45 minute pina aici). Multe finate-s necosite. Spre vest ne incinta, de la Magura Budestiului picioarele si abrupturile nord-estice ale Gutaiului in soare. Breb, Budesti, Ocna Sugatag, Giulesti se pot identifica lejer de aici dar ceea ce-mi determina imortalizarea emotionata pe pelicula sunt fagii uriasi ruginiu-aurii, molizii, intunecate luminari verzi si back ground-ul muntilor Maramuresului si Ucrainei Transcarpatice albiti de nea. Stive de meteri de fag pentru foc. O alta varianta de TAF suie la vest de Magura Mica spre o poiana de culme si apoi catre vf. Magura Mare, respectiv spre sud-est, spre vasta si pitoreasca pasune alpina Prisaca. Stine pustii. Casoaie pitoresti, staule si lese adunate grijuliu pina la iesirea turmelor, dupa 10 mai, 2006. Spre est o prima imagine a smocului-creasta punckista -Piatra Totosului -itita din molidis dens. Ocolim pe drum auto-forestier de la vest, la nord apoi est si-n final, coborind usor spre sud, descriind o ampla potcoava lejera, cu vuinda vale a Pietrelor la stinga noastra. Spre sud (dreapta) vom avea un fel de faleza a Magurei Mici, impadurita cu tinere foioase si conifere, locul unei ample alunecari de teren pe argile si marne, cele care au blocat odinioara spre aval un fir stinga al v. Pietrelor pentru a crea nebanuita de multi bijuterie lacustra -Groapa lui Cotoz. Mai fusesem aici in urma cu doi ani, la infloritul orhideelor in salba de turbarii si sforace cascadate pe vreo trei niveluri. Acum luciul de apa era evident redus dar culorile /oglindirile-irizatiile solare confereau ceva de straniu basm scotian ambiantei. Ghebe, Boletus submentosus, Boletus satanas, amanite de toate felurile, o singura minatarca robust.intunecata la poalele unei tufe de alun ce-si scuturase partial podoaba de frunze. Frecvente inflorescente, alb-stelare diademe, alteori grupaje de teposi boboci sidefii- Carlina acaulis-ordine si inconfundabile medalii ale toamnei tirzii. Despuiati paltinii scortosi generind un veritabil covor de frunze imbirligate precum primitiv rasucitele tigari din vreme de razbel. Suim la drum lasind in urma un versant despuiat de vegetatie, cu minereu oxidat, galben-maroniu si cu striatii vinete-reper excelent pentru localizarea taului inconjurat mai ales de faget matur dar la deversare si de plopi, loza, mesteceni, multe trunchiuri doborit-putrede, drapate cu catifelati muschi. Trebuie sa ajungem la v. Pietrelor. Ne trebuiesc abia 10-15 minute (11/2 ore de la plecare). Continuasem o data, primavara devreme, inspre amontele ei, pe drumul flancat cu superbe poienite/inguste lunci -finate ce suie pina la est de Magura Mare-aproape de Poiana Prisaca, cu colibe, stine si casoaie de varat, pitoresti clai de fin, acum insa, la primul podet de beton remarcaram pe malul geografic drept o fosta halda de steril si o poteca-drum de carute suind usor spre E-NE- taman directia noastra pentru a aborda de-aici Piatra Totosului. Un fir vioi de apa trada fosta galerie prabusita, cu citeva putrezite armaturi de lemn decorind satiric gaunoasa gura de mina, cel mai recent de pe la 1950, de nu cumva de pe vremea micii comunitati austriece stabilita aici si mai ales la Jireapan, pe v. Prislopului-Napoleon pe la 1700. De aici am suit spre est printr-un labirint succesiv de mici poienite. Cu sau fara colibe de pastorit, sau doar folosite la cositul finului, cu clai burduhanoase, tufe de afin despuiate de frunzis dar bogate-n rod dulce ciupit de bruma, mai sus tufe de coacaz. Am ajuns pe o culme cu rariste de molizi din care, privind spre NE, am avut o prima imagine a abruptului Pietrei Totosului. Nu puteam continua direct intr-acolo fiindca am fi avut de traversat un deset de rasinoase mature si un vilcel cam dubios. Am continuat asadar spre est, pe o culme cu rariste de brazi, dind de locatia unei alte colibe, pitoreasca nespus contre jour, am suit apoi oblic nord-est, printr-un briu de foioase atingind culmea principala cu marcaj triunghi rosu ce leaga Piatrra Totusului de Fintinile Prisacii, aproximativ in saua din care, ocolind prin sud-vest Magura Sarampaului, continuind apoi spre est, descendent, drumul de TAF va depasi Magura Hentii pentru a intra in drumul auto-forestier ce suie spre vf. Plesca-Neteda aproape de Izvorul Bailor-Jireapan-la troita.
La ora 14, 08 suiam din nou pe Piatra Totosului, la nici 2 sapt., pentru vasta panoramare. Sweterul alb de lina crosetata manual, uitat de vreo pitipoanca budesteanca, era uitat in aceeasi mini-grota sudica, aproape se auzea latrat de ciine, de fapt erau multi ciupercari razletiti prin poienitele din zona. Panoramam spre Prislop (1322 m), Plesca/Neteda nu se vede de aici, in schimb vedem vf. Prisaca Mare si inseuarea Zgleamanului spre Magura Mare si Fagadau Pintii. Vf. Siva, la N de noi (903 m) e cel ce impresioneaza prin vasta-i chelie bej, terasata pe-alocuri. La stinga ei v. Sava, mai sus afluentul acesteia, v. Prindelui, pe care ar trebui sa existe marcajul turistic recent- triunghi rosu- conducind spre Gura Raielor-Budesti. Ne tenteaza insa coborirea spre nord pe o culme insorita, La Mocirli sau La Ulm conf. unui localnic venit cu straful dupa piatra pentru fundatie la casa. La dreapta e v. si Poiana Manastirii, deasupra troitei Jireapan.
La ora 14, 45 parasim Piatra Totosului coborind spre NE pe un sleau de carute. Acesta are repede o ramificatie vestica, pe sub stincaria Pietrei Totosului si o alta varianta nordica abrupta/bolovanoasa, spre Morcirli-La Ulm. Nu vedem devierea nord-estica marcata turistic spre v. Prindelui, e drept ca nici nu prea aveam chef sa coborim doua ceasuri in umbra fundului impadurit al vaii Prindelui si-apoi v. Sava. Pe culmea larga, cu pajisti ocru-bej necosite, aurind in soarele amurgului iminent, era mult mai pitoresc iar panorama larga. In plus aveam o perspectiva noua a abruptului nordic a Pietrei Totosului, admiram musuroaiele imense acaparate de pedicuta, la cea mai mica atingere eliberind nori de spori bej-aurii. De la vest, acolo unde troneaza Trei Apostoli-vf. Gutii spre nord, de la Breb-ul cu greco catolica-i biserica cu gemene turle argintii, la valea Cosaului-Budestiul cu kitschuristicele-i turle multiple, argintii (de aici neputindu-se localiza tezaurul autentic al Bisericii din Susani sau a celei din Josani-monument UNESCO), mai aval Sarbi si Calinestiul, Ocna Sugatag decalata spre stinga sus. Dincolo de chelia Savei (903 m) previzibilul defileu Raul Mare iar dincolo de el Grohote, locul escavarii atroce dupa andezite funerare, deasupra lor vf. Pietrei (1106 m), Varaticului (1172 m), Sermetesul cu molidis si stincarii sud-vestice (1306 m), puse-n valoare de soarele apunind, impresionante acum Chicera, Gruiul Lupului dar mai ales fragmentul craterului vulcanic Corha, pistruiate intre afundele-i pliuri de citeva sure grohote. In rest arinisuri rare intercalate cu sute de clai de fin din vara asta sau precedentele. O stina joasa, recent plasata pentru a tirli o viitoare holda de cartofi, in prim plan un cires in flacari parca, cu casoaia stinei pitoresti. Clic. Tufe de paducel si macesi cu margele rubinii. Mai jos primele gospodarii muntenesti, pregatite cu lemne de foc pentru apropiata iarna, cu gramezi uriasie de bostani porcesti, sanii, pluguri, alte unelte atirnate protector pe spatele grajdurilor maiestru imbinate-n lobe de molid, prunci frumosi (coconi isteti), ciopoare de pestrite gaini habarniste la gripa aviara, siraguri de arpagic lunguiet, salbe de pastai de fasole oparite si puse la uscat pe prispa, ghirlande de ceapa zemoasa, alungita, cergi si sumane puse la aerisit, camesi de in si cinepa, cioareci, ii albe ca neaua, puse la uscat la soare, zadii dinainte si dinapoi, ritmate portative-n rosu, negru, galben strident sau portocaliu, amabili localnici pozindu-ne binevoitori si nespus de patrunsi de maretia evenimentului, girbovite batrine luind voiniceste-n piept coastele dealurilor, grabite, nici ele nu stiau de ce, sa ajunga de la o inmormintare cu fastuoasa pomana, acasa. Un ceas ne mai trebuie pentru a cobori pe ulite accidentate la malul sting al v. Cosaului, la circa 1 km amonte de confluenta cu v. Oanta, imortalizind case, suri si doi mesteri dranitari (sindrilari), tata si fiu, batrinul hipoacuzic, firesc la cei peste 90 de ani, dibaci insa in minuirea sculelor traditionale de despicat molidul, faltuit albele sipci ce vor acoperi casuta de vara in care-si afuma an de an porcul, dupa singeros-ritualicul Ignat. Opinci, obiele imaculate de lina turcana, care cu busteni, materiale de constructie, noi magazine strident spoite-n violet sau roz-bombon si tot mai rare, pitoresti-traditionale case/suri/grajduri dranitate, un sporadic, veritabil muzeu al satului in aer liber. Poluat menajer Cosaul, minunat altfel, datorita bolovanilor sai andezitici uriasi, milenar spalati si slefuiti de tumultuoasele ape de munte. Ora 17. Au trecut 51/2 ore de la plecare si ne-ncheiem tura linga Caminul cultural-Primaria Budesti, post o recenta inmormintare si pomana cit o nunta. Citeva case mai jos, coroane mortuare indica tragicul-parte fireasca a existentei-copii, o multime, divulga fericiti si inocenti stirea, doamna invatatoare, suferinda de boala copiilor, a sarit in fintina, o inmorminteaza simbata. Pentru comunitate bucuria intilnirii-dialogului prevaleaza pierderii unei fiinte si durerii. Rustica, tonica-ntr-un fel daco-tracica haiducie in debut de mileniu III. Arhaism. Modernism. Ciudat amalgam. De fapt veritabila, intens asumata si traita-n truda viata.
Papucul nou, comod si placut ne sustrage repede acestei realitati aruncindu-ne-n baimareanul urbansim agresiv-rutinier in mai putin de-o ora. Martori? Imaginile. Amintirile. Si promisiunea de-a reveni nu peste mult pentru a ne continua turisticele investigatii.

L. P. Goja-Baia Mare
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii CODRULUI (FAGET) - Cantonul Silvic Sai  
Muntii CODRULUI (FAGET) - Satul Sai  
Muntii CODRULUI (FAGET) - Pasunea Soloduba  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Satul Polonita  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Stinca Soimilor  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Sub Stinca Soimilor  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Craterul Vulcanic  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Varful Pilisca Mica  
Muntii RETEZAT - Taul Gemenele  
Muntii RETEZAT - Stina Zanoaga  
Muntii RETEZAT - Stina Gorova  
Muntii RETEZAT - Stina Galesu  
Muntii RETEZAT - Stina Din Riu  
Muntii RETEZAT - Saua Retezatului  
Muntii RETEZAT - Stinca la Bordulet  
Muntii RETEZAT - Cabana Pietrele  
Muntii RETEZAT - Varful Retezat  
Muntii CODRULUI (FAGET)  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC  
Muntii RETEZAT  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  
Muntii ALMAJULUI si LOCVEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii