Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Data: Duminică, 29 Ian 2006, 10:15
Subiect: [a] Rt 11 -M-tii Gutâi-Din Pasul Gutâi la Piatra Arsa
Rt 11 Traseu facut in premiera pt. D. Istvan, I. Pop, Brena & eu la 28 01 2006
M-tii Gutai-Din Pasul Gutai la Piatra Arsa


Gerul s-a mai imblinzit, temperatura crescind de la -19 C la -12/-10 C, estimasem insa corect ca vechea zapada, de dinainte de Craciun (65-70 cm) si ulterior depusa in doua etape succesive, de 25-30 cm, respectiv 18-20 cm, se va fi acumulat acolo, chiar si pe versantii sudici, punind astfel serioase probleme realizarii ineditului nostru obiectiv. Opinia nu mi-a fost tratata serios si drept urmare simbata dimineata aveam sa fiu racolat de catre colegii mei din fata Flotatiei pentru neferoase Baia Sprie, organizata in debutul sec. XIX pe amplasamentul unui fost steamp ce valorifica minereurile multisecular extrase in zona. Surpriza. Ma uitam dupa un tip atobuz hodorogit de transport interurban in comun cind linga Brena & mine, la ora 8, 50 dim. opri un cochet microbuz, cu aeroterma duduind, incingind cumplit atmosfera si demonstrind astfel inca o data, daca mai era necesar, ca la noi extremele sunt caracteristice, echilibrul fiind inca departe. Prospectam circumspecti versantii treptat insoriti pentru a evalua ochiometric starea si grosimea zapezii, amagindu-ne. Curat asfaltul, fara probleme suite curbele-n ac de par pina in Pasul Gutai (circa 13-14 km). Scurt popas la Hanul Pintea Viteazul pentru consultarea hartii si ajustarea rucsacilor de tura. La ora 9, 40 o luam prin spatele statiei TRAFO spre abruptul picior andezitic din stinga soselei ce cobora spre Mara & Maramuresul Istoric. Imediat aparu marcajul turistic banda rosie. Recentul, mult sub standard (vorba lui Ionica P., am uitat sa ne luam lupa), cel vechi disparind sub efectul anotimpurilor si al unei cumplite furtuni din urma cu mai mult de 21/2 decenii cind o imensa suprafata de faget, paltin si carpen fusese devastata in vreo 3 ceasuri rele. Traversarea taluzului de nea, groasa de peste 1 m, constitui prima avertizare a ceea ce avea sa ne astepte. Dupa citiva metri de afundari pina-n genunchi/sold zapada inghetata incepu a ne sustine. Ocoliram prin sud un muncel andezitic abrupt continuind pe versant, in suis pina la prima sa acoperita cu dune groase si nea spulberata de rafale. Nu puteam continua pe picior datorita cuirasei stincoase compacte, prin urmare am continuat tangent. Zapada avea aici, datorita topirii, rafalelor de vint si inghetului nocturn o crusta vag pudrata in care furam nevoiti sa practicam atenti trepte. Evident, de mare ajutor ne erau betele, o derapare necontrolata spre stinga. Superb faget, poate cam rar. In fata, multa vreme, nici urma de marcaj dar, important de retinut, urmam H-ul silvic rosu. Un versant stincos cu aspect de faleza atinea calea pe versant, l-am evitat suind la dreapta, in culme, rasplatiti fiind de-acum incolo multa vreme de fantastica panorama desfasurata de la est spre nord-vest. De la Secatura si Creasta Cocosului la M-tii Maramuresului (dinspre vf. Baita, Bardau, Pecealu spre Mihailec, Farcau, Pop Ivan, Muntele lui Serban) si apoi in lungul aparent nesfirsitei culmi alb-sidefiei a Transcarpatiei Ucrainiene (pina undeva dincolo de Sapinta). Bocancii intrau invariabil 25-35 cm in neaua inghetata-pufoasa, deplasarea era similara celei de melc. Cerul senin fu repede invadat de cohortele norilor nord- vestici aducatori de zapada, soarele inceta sa mai genereze fascinatie si optimism. Macar nu era frig, ajunsi pe platou insa incepuram sa ne afundam teribil, mai ales acolo unde lastarisul de fag si mesteacan isi scuturase povara coroanelor troienite creind veritabile capcane. Evident, nu eram speriati dar cel putin reusita turei fu pusa la indoiala in atari conditii ostile. In spate vazuram Hanul lui Pintea, extrem de aproape dupa timpul deja scurs, deasupra acestuia, spre est, versantii defrisati ai vf. Hija, mai departe vf. Hudin si in fine Tiblesul. Mai spre est, pe masura ce luam inaltime, se ivi culmea inseuata a M-silor Lapusului. Seninul persista doar ca o geana roz-azurie spre sud. Ne ingrijora nevederea marcajului turistic, in lipsa lui continuam pe culme urmind riguros H-ul silvic. In fata, orientat spre sud si precedat de obirsia vaii Crisului, aparu primul picior lung, aparent aproape. Ce mult ne inselam! Innotam lent prin troiene, precum niste umani viermi, la un moment dat acceptind ca posibila ratarea obiectivului dar convinsi in egala masura ca nu ne vom intoarce in Pasul Gutai ci vom opta eventual pentru vreo inedita varianta.
Fagetul cu exemplare monumentale, indeosebi pe versantii sudici, cu lastaris obraznic de fag spre nord (dupa acea furtuna urmata de defrisarea unei vaste suprafete, de sute de hectare) facu treptat desetului perie de fag, mai apoi al acestuia intercalat spre nord cu tinar molidis, plantat poate de vreo 20 de ani, impenetrabil. Tineam anevoie culmea pe un fost drum de TAF, acum troienit, frecvent blocat de tineri arbori incovoiati peste absolut virtuala poteca. Pe un urias fag din stinga remarcai prima colonie de Pleurotus din aceasta iarna. Vreo 2-3 kg de bureti stafiditi de ger, comestibili dupa spalare si rehidratare, buna parte din ei, deasupra o apriga ciocanitoare pestrita batea toaca in cautare de larve, periodic lansind din inalturi coaja uscata sau ramuri. Ne-am rezumat la imortalizarea buretilor bej-pistruiati fara a-i recolta. Dupa 2, 20 ore de la plecare atingeam borna silvica II/46. Facusem nici 2 km. Marcajul turistic banda rosie, e drept, in lipsa arborilor maturi defrisati, era minuscul si atipic vopsit, circular, pe tinerii fagi cu diametre mai mici decit un brat de adolescent. Ne era frica sa nu ratam culmea principala care conducea prin vf. Coasta Crisului-vf. Iezuri-Saua Iezuri -Pietriceaua spre vf. Ignis (vara traseu de aprox. 4-5 ore). Liziera de molid deveni continua spre nord, uneori remarcam aici marcajul turistic. Am atins borna silvica II/37 dupa ce culmea lua o directie sudica, imediat revenind spre sud-vest. Am dat mai apoi peste borna silvica II/20. Se facuse ora 12, 30 si trecusera aproape 3 ore de la plecare dar conform hartii nu facuseram cei 21/2 km pina la platoul din care se desprindeau spre S doua culmi secundare. Am depasit vf. Coasta Crisului (1183 m) dupa o multime de involuntare popasuri generate de disparitiile pina-n sold in troinele adunate de vint, am coborit spre platoul avut in vedere, descoperind spre stinga debutul celor doua marcaje silvice de culme, banda rosie. Pur intuitiv am optat pentru cea mai vestica. Eroare. A urmat un sinuos coboris accentuat prin padure, pe versant sudic, oricum usor fata de ceea ce patimisem pina acum, cu toata neaua groasa, prinderea unei culmi, traversarea potecii de vinatoare ce conduce la vest spre o cabanuta de vinatoare plasata sub Comarnice (vara se poate practica aceasta poteca dinspre Pasul Gutai spre Piatra Arsa, sau Comarnice), imediat insa banda silvica disparu, piciorul, strajuit de largi vilcele abrupte de-o parte si alta dovedindu-se a se termina repede fara ca pe culmea lui sa se iveasca formatiunea stincoasa cautata de noi. Ratasem deputin. La stinga un versant extrem de inclinat, spre fericirea noastra acoperit cu doboriturile unor fagi si stejari imensi. La dreapta noastra un prelung si accidentat paicior impadurit, sud-estic, stincos pe alocuri, acum in soare, cu arboretul matur generind picturale hasuri in tonuri sepia pe fundalul canavaua alba a zapezii. Nu aveam practic decit doua solutii. Abandonul si coborirea spre dreapta prin vilcel spre serpentinele Gutaiului sau tentativa depasirii vilcelului mai larg din stinga, pe curba de nivel a amplei pilnii si suirea apoi spre culmea sud-estica paralela celei pe care coboriseram din culme, conform hartii, circa 23-250 m diferenta de nivel. Problema o constituia zapada foarte groasa, incerta, pe alocuri rupindu-se-n placi ce lunecau la vale fosnind, doboriturile de vint succesive, mai apoi pintenii si cuirasele andezitice evitate suind deasupra lor spre un pilc de molizi crescuti spontan. Acestia continuau la nord, pe culme. Dupa 33/4 ore de la plecare atingeam culmea corecta, banda silvica rosie, ocoleam scurt prin stinga un pinten stincos intrind intr-un tinar deset de mesteceni, plopi albi, mai rar molizi. Din nou dilema. Banda silvica disparu din nou. Incotro s-o luam oare? Inspre sud, pe scurtul picior blocat de mestecanis sau spre sud-est, cu un spurcat vilcel la stinga culmii, avind drept reper Cariera si Piatra Ecoului iar dincolo de aceasta Biserica Vlaicului, mult spre dreapta pirtiile nordice ale Mogosei? Imi aminteam ca Piatra Arsa e situata vizavi de Piatra Ecoului si Biserica Vulpii, spre vest, intr-un fotogenic (de departe) mestecanis. Reconsultarea hartii avea sa ne decida. Am luat-o usor stinga pe o culme ce lua aspect treptat de custura si dupa 4 ore de la plecare, cam nesperat, avuram in fata imaginea Pietrei Arse (sau Piatra Singuratica), o stinca verticala de circa 12 m inaltime, lunga de aprox. 15 m, groasa cam de 1-1, 5 m, rugoasa si de culoare brun-caramizie, piroclastite andezitice cu matrice peroxidata stabili D. Istvan, geologul-ortac de tura. Sedinta foto. Daca spre NE Secatura Gutaiului si Gutaiul Doamnei ne prezentatu doar un crimpei alb-insorit de creasta, sub noi si la est se desfasura vastul amfiteatru prin care bulclele serpentinelor Gutaiului realizau o minunata gravura in griuri si sepia, dincolo de ele, treptat invaluite de soare se prezentau dintr-o absolut unica perspectiva Piatra Ecoului si Biserica lui Spiridon-formatiuni andezitice impresionante. Un cerb isi facuse culcusul de-o noapte pe o custura a Pietrei Arse, il tradau si urmele portocaliu-roscate de urina, mai spre dreapta urmele afunde trasate-n versantul troienit. N-am zabovit, la ora 13, 50 luind-o la sud-vest pe versant, spre obirsia vaii Frasinet ce avea sa ne scoata incredibil de repede in asfatul soselei. Nu inainte de-a constata ca Piatra Arsa are o continuare custuroasa sudica, cu ruperi de panta si ca valea e foarte accidentata de multimea bolovanilor uriasi desprinsi si pravaliti din custura. N-am luat-o pe vale ci coboririm de-a coasta, prin minunatul faget intercalat cu monumentali paltini, descriind volte ample. In circa 25 de minute eram pe asfalt apoi a inceput scurtcircuitarea intuitiva a serpentinelor, la un moment dat, aproape de pastravarie, prinzind marcajul turistic banda albastra ce ne scoase, pe o larga poteca necirculata.decit de caprioarele in cautarea verzilor tufe de mur, la fostul canton al drumarilor, azi o privatizata cabana cocheta. De aici am continuat scurcircuitind serpentinele, urmind vechiul traseu al drumului ce traversa Gutaiul, la stinga se ivi soseaua ce cobora dinspre Suior/ Mogosa si riul Sasar, noi am urmat in continuare banda albastra pina la tata fagilor, un inconfundabil fag secular, oarecum sculptural, situat sub linia de inalta tensiune, acolo unde incepe prima volta a soselei Gutaiului spre Sighetu Marmatiei, spre dreapta suind cea care conduce la statiunile turistice Mogosa si Suior.
O ora am facut de la Piatra Arsa pina aici dar ne-au mai trebuit circa 45 de minute pina la Flotatia Baia Sprie, adica o veritabila baie solara in ritmul unei fericite plimbari hibernale, curios priviti de sumedenia automobilistilor ce suiau sau coborau in tromba, multi dintre acestia fiind dotati cu schiuri. Aproape 6 ore durase acest circuit in premiera pentru noi, incununat de bucuria atingerii obiectivului propus, nici macar cu un scurt ragaz pentru consumarea merindei, stimulati doar cu ceiauri calde, mere si stafide, in citeva rinduri muscati veninos de sarpele indoielii. Riscasem putin. Evident meritase. La ora 16 eram ajunsi acasa.
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii GUTAI - Compl.Turistic Suior  
Muntii GUTAI - Varful Mogosa (1246)  
Muntii GUTAI - Saua Mogosei  
Muntii GUTAI - Baia Sprie  
Muntii GUTAI - Varful Gutai (1443)  
Muntii GUTAI - Varful Iezuri  
Muntii GUTAI - Saua Iezuri  
Muntii GUTAI - Varful Pietricica  
Muntii GUTAI - Saua Ignis  
Muntii GUTAI - Dealul Creasta Pietrii  
Muntii GUTAI - Varful Ignis (1307)  
Muntii GUTAI - Izvorul De Sub Platoul Ignisului  
Muntii GUTAI - Compl.Turistic Izvoarele  
Muntii GUTAI - Baia Mare  
Muntii GUTAI  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii