Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Alfasoft <a...@alphanet.ro>
Data: Luni, 3 Apr 2006, 9:21
Subiect: [a] Rt 19 Cascada de pe valea Babei si Poarta lui Pintea
Rt 19 Tura efectuata la 02 04 2006 cu D. Istva, I. Pop, A. Portase, Brena & eu

Cascada de pe valea Babei si Poarta lui Pintea


Cerul se intuneca amenintator simbata dupaamiaza, imediat incepu sa ploua iar fulgerele strapunsera cerul precum niste frinte pumnale in timp ce tunetele bolboroseau infricosator, din ce in ce mai aproape. Escapada noastra duminicala, o premiera pentru trei dintre noi, exceptindul pe Mitica I., parea compromisa. Dupa mai bine de-un sfert de ceas insa o bresa tot mai mare despica plafonul cumulusilor lasind vederii cerul azuriu, apoi cu roz-purpurii irizatii crepusculare, desprins parca din pinzelele lui Tizian.

Duminica dimineata plumburiul acaparase din nou bolta cerului iar pe la 6 o aversa in passing purifica atmosfera urbei pleostite. Plecam oricum, constienti totusi ca nu aveam sa scapam nici de aceasta data de ploaie.

La 8 dimineata taiam Baia Mare spre est, cu directia Copalnic-Manastur, Cernesti si in final Dl. Pietris-Poaiana Soarelui, o consacrata in repetate editii tabara de sculptura in aer liber, devenita ulterior Muzeul Florian.

Suind Pietrisul dinspre Cernesti, inafara buchetelelor pal-galbene de primule, departe, pe versantul nordic al Culmii Prelucilor, aproape de satul Magureni, vestit prin livezile de pruni si nuci, horinca de pere puturoase si prune dar si cariera sa de marmura (de fapt dolomite-carbonati de Ca si Mg -avea sa ne explice geologul Mitica I.) ne atrasera atentia stincarii alb-sure, una mai grupata si ascutita-Piatra lui Avram-urmind a deveni prima din tintele noastre in aceasta excursie.

Acolo unde drumul auto-forestier se desprinde spre dreapta de asfaltul soselei ce duce spre culmea Dl. Pietris, bustul de piatra al unui copil ne atragea atentia ca dupa circa 1, 5-2 km, traversind padurea tinara de foioase decorata de calugari albi-roz pal, cu stelare corole, mai apoi ghiocei mii, alaturi de buchete de albastrele, covorul frunzelor de leurda dar si policromele flori de mierea ursului(la noi numite pizda tigancii), dupa o suita de doline si ponoare, aveam sa poposim in prima dintre Poienile Soarelui, rectangulara, acaparata de tacutele opere de arta monumentala contemporana sculptate-n calcar, andezit, marmura, unoeri intercalate cu broz. Doua caprioare alergind prin codrul tinar ne incintara cu siluetele lor zvelte, mai apoi, deloc sperioase, se oprira pentru a ne privi curioase. Pustie casuta dar si rulota, in acelasi stadiu incipient constructia unei vile/motel (dupa arhitectonica chiar si un schit manastiresc) cu fundatia si demisolul din placi de piatra descriind arcade si bolte cu trimiteri bizantine.

Se facuse ora 9, 10 cind am continuat pe jos spre cea de-a doua Poiana a Soarelui, mai mica si ceva mai inclinata, in care sculpturile monumentale fusesera vernisate dupa taberele de sculptura ale verilor 2003-2005. O vale afunda si ingusta vuia in dreapta noastra, prin fagetul drapat cu frunzis din care rasarisera mii si mii de calugari roz-pal, scurgindu-se spre sud-vest (Magureni). In stinga acestei poieni atrag atentia batrinii pruni si nuci, mai apoi o izolata gospodarie, locuita, acum insa batul rezemat de clanta usii precizind ca gazdele nu-s acasa ci, probabil, plecate la biserica. Rate, gaini, curci infoiate, o potaie baltata dar si un aprig ciobanesc autohton insuflau viata imprejurimii. Am ocolit gospodaria prin stinga, coborind usor pe un drum de carute, luind aminte din nou la ponoare, doline, intr-unele apele piraielor vioaie disparind cu grobiene gilgiituri. Una mai mare, o tipica pilnie afunda, lasa vederii un posibil aven, daca nu doar o diaclaza neprospectabila speologic din cauza blocarii cu o buturuga si radacini. Lasind la deapta o livada mai tinara de pruni apoi o rastignire si bazin de captare a apei potabile la stinga, in dreapta o casa nelocuita ce amintea de o horincie, in fata (spre sud) ne atrase atentia Piatra lui Avram, cocotata fotogenic deasupra maului geografic sting a cursului superior al vaii Babei ce continua apoi spre Magureni, in final afluind in valea Bloaja. Eram pe amplasamentul fostului terasament al caii ferate inguste ce lega odinioara Razoare-Cufoaie de Magureni-Cernesti, tocmai la o fosta gara. Imediat apoi traversaram o zona argilos-clisoasa de pajiste punctata de rarele siluete zgribulite ale ienuperilor, coborind pe o poteca pastorala spre malul drept al vaii Babei, cristalina desi plouase intens, cu albia alba din cauza arocamentului de cuartite si conglomerate, uneori roci sedimentare. Reaparura ghioceii, superbi prin imacularea si gingasia lor, incarcati cu diamantinele picaturi de ploaie ale noptii. Am suit in amontele vaii Babei, partial colmatata de recentele taieri de fagi si haotic abandonatul ramuris. In dreapta atrageau atentia limbile scurtelor avalanse prabusite pe versantul extrem de abrupt si accidentat, dominat de dolomitele Piatrei lui Avram. Albia micutei vai, orientata de la sud la nord, e frecvent blocata cu uriasi bolovani drapati cu muschi verde, catifelat, in timp ce bolovanii malurilor, inafara imbracamintei de muschi verzi, sunt adesea decorati cu manunchiuri de ferigute dar si de macris iepuresc, minuscul perlate cu picaturi de ploaie, numai bune de imortalizat. Melcii alipiti frunzelor de rostopasca se incumetau la prospecatarea diminetii itindu-si timizi din frumoasele cochilii, brun-sidefii, butonatele cornite ale tentaculelor. Daca privind spre sud, adica in amontele vaii Babei, dincolo de cascada ce ne captiva privirile numita valea Dosului, ne puteam desfata cu muzica si jocul mirific al apelor, la dreapta (vest) Piatra lui Avram ne impresiona prin maretie. O limba custuros accidentata, din care brusc se inalta un turn cu alura de deget de urias, putin mai spre est caverna unei mici grote atrageau atentia, din pacate fagetul matur impieta asupra fotografierii. La sud de degetul de piatra se dezvolta Piatra lui Avram propriu zisa-stincarii semete ferestruite de vilcele abrupte.

Deplasarea spre cascada era ingreunata de conurile fostelor avalanse, ramuri, trunchiuri, bolovani, cu toate acestea nu ne-am putut abtine sa nu suim pina sub ea, nemurind-o din variate perspective.

Alec P. se incumeta, riscind o alunecare si prabusire, spre deget si grota, alaturi de M. Istvan am luat-o la stinga in sus pe versant, pe un abrupt afluent al vaii, imediat iesind intr-un drum de TAF in timp ce Ionica P. continua o vreme in amontele vaii Dosului, revenind apoi spre cascada. Ramas singur am continuat pe drumul de TAF de multa vreme neumblat, presarat frecvent cu crotine de caprioare si cerbi, am traversat un piriias dupa care m-am oprit sa-mi astept ortacii. Scrutind desetul tinar de foioase, intercalat cu brad si molid, plantat probabil de mai bine de 15-20 de ani, un ciot maroniu-verzui, partial afundat in frunzis, imi atrase atentia prin ciudata-i ramificare. Am ezitat putin inainte de-a merge sa-l ridic si vad. Era al doilea exemplar de corn de cerb descoperit de mine (primul, lung de 110 cm, cu 5 brate, gasindu-l poate cu un deceniu in urma suind cu Iancsi M. Si Emil M. pe valea Plopilor, spre Ignis, tot primavara). Acesta parea vechi de cel putin un deceniu datorita acapararii sale de colonii de muschi, tentei verzui-coclite a zonei centrale, cu patru ramuri tradind tineretea masculului caruia-i impodobise crestetul.

Dupa o vreme am revenit strigindu-mi colegii, asteptindu-i sa ne regrupam. Mai intii se ivi Ionica, acesta imortaliza o minuscula pasarica maronie, cu gusa si piept stacojiu. Scheunatul si latratul unui copoi ardelenesc sparse linistea codrului acompaniata de murmurul apelor. Sarmanul copoi luase urma vreunui cerb pe care isi continua sinuoasa si acribica-i cautare, neluindu-ne-n seama, lasind vederii nobila-i silueta, aproape scheletica, din pacate tradind proasta ingrijire. Disparu in desis mai apoi, precum o naluca. Noi am continuat pe drumul de TAF, traversind valea Dosului, lasind spre stinga culmea Dl. Frumos, impresionanta prin picturala intercalare a tinerilor mesteceni cu lastarii de fag, carpen dar si verzile siluete de molizi si brazi. Am iesit la sud-vest intr-o prima poienita. Aici conglomeratele, banutii de mica, intunecatele blocuri de gresii ne atrasera atentia. Urzicutele isi facusera aparitia dar nu erau mai inalte de 2-4 cm. Citeva lemne pentru foc si ciulinii uscati tradau traditionalele activitati pastorale din zona. Un drum de TAF continua la stinga culmii, urmindu-l si apoi suind la dreapta pe poteca ciobaneasca si liziera de faget am ajuns in cea de-a doua poiana, a stinei, dovada comarnicul partial descoperit, vatra si multitudinea mizeriilor casnice, mai ales pet-uri. O poiana frumoasa, cu urme de zapada, se ivi la stinga. Noi continuaram insa spre sud-sud-vest, printr-o pajiste definita de ruiniformele dolomite, intilnind amplasamentul a trei foste sonde de prospetiuni geologice. La stinga (E-SE) vazuram Cufoaia, dincolo de aceasta satul Borcut. Spre sud se desprindeau vai afunde si impadurite ducind spre Razoare(fosta Masca) si incipientul defileu al Lapusului, dincolo de acesta atrageau atentia Dl. Vimei si Ripa Vimei Mari, la dreapta ei. Mult mai aproape, spre sud-vest, intr-o livada de pruni si rariste de codru de stejar se vedea o solitara gospodarie tinind de Preluca Veche. Noi am continuat suind prin pajistea arida spre nord-vest, ajungind in vf. Dl. Magureniului (795 m altitudine), panoramind de la (SE spre E) vf. Alunis, Breze(cu releu) spre Tibles si Hudin.

In zona vestica a vf. Dl. Magureniului, in codrul matur dominat de fag, remarcaram o buza stincoasa. Ne-am indrepta spre ea, descoperind bucurosi o naturala arcada dolomitica, Poarta lui Pintea, cu fereastra rotunjita deschisa spre nord-vest. Era ora 12, 15, adica facuseram pina aici (asteptindu-ne deasupra cascadei Babei) trei ore. Sub noi, la dreapta, un hau afund de 300-400 m, impadurit, sub acesta satul Magureni cu biserica atragind atentia prin argintiul sclipitor in soarele ce isi facuse timid aparitia. Dincolo de Magureni, spre nord, comuna Cernesti, satele Finate, Ciocotis si pitita sub codru Trestia. Vedeam de aici si Bulbucul Bloajei iar la dreapta semeata Satra sui Pintea. Un covor de albastrele infrumuseta aceasta culme stincoasa unde aveam sa poposim o vreme. Mai intii am coborit prin dreapta Portii lui Pintea, dind de un debut de galerie in diaclaza dolomitica, apoi am dat de o vizuina ocolind stincaria drapata cu muschi si ferigute, ajungind linga deschiderea micutei grote a lui Pintea, a carei legenda spune ca aici si-ar fi ascuns haiducul comorile, descoperibile doar o data pe an, in noaptea Invierii, lucru adesea incercat fara sansa de localnici dar si echipe de borseni visind la fabuloase imbogatiri. Spre vest puteam admira cel mai inalt virf din Culmea Preluca, Dl. Florii (812m), suit de noi intr-o alta primavara, pecedat de drumul accidentat-spectaculos ce suie din Magureni spre catunul pitoresc, Valea Arinilor (vazut de mine cautind si apoi admirind cascada Pisatoarea din Defileul Lapusului, linga Piatra Cerbului-accesibile dinspre Preluca Noua). Cumulusi negri invadara bolta cerului pleostindu-se precum o labartata cusma ponosita deasupra noastra. Ploaia veni repede, dinspre Coplanic-Manastur, Rusor, asta nu ne impiedica insa sa admiram amplele meandre ale vaii Bloaja, cu apele laptos-maronii. Cind cei dintii picuri pogoriri asupra noastra am decis sa plecam spre vf. Dl. Magurenilor, incintindu-ne la liziera de miile de ghiocei, primule, albastrele, apoi cu panorama incepind la nord cu vf. Ignis, continuind spre est cu Mogosa, Gutai, Mtii Lapusului (Prislop, Neteda, Secu) si apoi Hudin, Tibles, in final vf. Breze, Alunis si culmea Magoajei). Ploua din ce in ce mai intens dar nu ne grabeam sa ne punem pelerinele, sperind in caracterul efemer al acestei reci ploi de primavara. Reajunsi in poiana stinei nu am continuat spre obirsia vaii Dosului si spre cascada de pe valea Babei, ci la nord-vest, pe culmea parcursa de un excelent drum, facut probabil de geologi. Imediat am dat de o alta fosta sonda a IPEG Maramures, ce prospectase rezervele de dolomite, nicicind exploatate pentru industria chimica, urmind apoi drumul ce cobora in serpentine spre nord-vest, admirind versantii cu covoare discontinue de superbe albastrele, am trecut pe deasupra Pietrei lui Avram, admirindu-i crestetul si luind aminte la spurcatele-i vilcele acoperite de un gros covor de frunze, pe alocuri depozite de nea.

Am coborit la cariera de dolomite (aici se produce terasit si mozaic pentru constructii) si galeria de prospectari geologice a IPEG din Magureni, dominata spre vest de un masiv dolomitic compact, impresionant ce realizeaza un picior nord.vestic ietit pina-n culmea impadurita, dar nu am mai continuat pe drumul spre sat ci am luat-o la nord-est, pe la liziera, spre valea Babei si solitarele gospodarii ale Poienii Soarelui II. Continua sa ploua marunt dar incintati de noutatile vazute si exuberanta florilor ne vedeam de drum netulburati.

Clopotul mut, cioplit in calcare, interioara sculptura recenta a lui Mircea Bochis, solarul cerc cu amerindiene trimiteri, celelalte opere de arta nemurite-n piatra, continuau sa-si infrunte mute si intelepte viitoarele veacuri si milenii. Nu le-am mai imortalizat fiindca o facusem metodic, de fiecare data, dupa vernisare, in generoasa lumina a verii. Am ajuns in prima Poiana a Soarelui din care Sisif-ul cu exoftalmici-i ochi de melc ne privea straniu. Se facuse ora 14, 30, trecusera adica pe nesimtite 5, 20 ore de la plecare cind ne-am incheiat tura. Din pacate un puseu acut de guta artritica il chinuia nemilosaa pe bietul Mitica, drumul intoarcerii pina acasa reprezentind pentru el un cumplit calvar indurat cu stoicism, sudori si scrisnete de dinti.

L. P. Goja Baia Mare
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii GUTAI - Varful Mogosa (1246)  
Muntii GUTAI - Baia Sprie  
Muntii GUTAI - Pasul Neteda  
Muntii GUTAI - Varful Gutai (1443)  
Muntii GUTAI - Terasa Gutinului  
Muntii GUTAI - Varful Pietricica  
Muntii GUTAI - Saua Ignis  
Muntii GUTAI - Dealul Creasta Pietrii  
Muntii GUTAI - Dealul Preluca  
Muntii GUTAI - Varful Ignis (1307)  
Muntii GUTAI - Izvorul Borcut  
Muntii GUTAI - Borcutul Ferneziu  
Muntii GUTAI - Dealul Florilor  
Muntii GUTAI - Motel Usturoi  
Muntii GUTAI - Baia Mare  
Muntii TIBLES - Piciorul Negru  
Muntii TIBLES - Comuna Grosii Tiblesului  
Muntii TIBLES - Varful Tibles  
Muntii TIBLES - Sub Varful Pietrei (1074)  
Muntii TIBLES - Varful Comarnicel  
Muntii GUTAI  
Muntii TIBLES  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Crucea Iabalcei-Groapa Iepii-Prolaz

 



Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii