Liste Alpinet - alpinet2k

Salutare

sambata am pornit impreuna cu Catalin Olteanu si Ionut Banica
(alpineti) si Mircea Struteanu spre Bucegi. Am plecat pe motiv de
examen al lui Mircea, destul de tarziu, asa incat numai pe la vreo 1
am plecat de la Gura Diham. De acolo pe poteca nemarcata am iesit
destul de repede in Poiana Costilei. Dupa mai multe discutii am
hotarat sa intram prin valea Cerbului (variante mai erau valea
Bujorilor si inca vreo doua posibilitati dinspre Morar), mergand pana
la a doua caldare si de acolo pe o brana sa ajungem in creasta. In
acel loc n-eam despartit si de Ionut care a luat-o pe vale spre Omu.
Se pare ca nu a fost brana care trebuie, pt. ca dupa vreo ora a
trebuit sa ne oprim pt. ca brana cu pricina se termina cu un mare
jump. Asa ca dupa ce am mancat am luat-o un pic inapoi si pe un
valcel drept in sus si am iesit sus cam la baza Acului Rosu. Am fost
toti un pic dezamagati, pt ca am fi vrut sa facem creasta integral,
dar cum era destul de tarziu si aveam si un pic de cocotz in plan, n-
am prea avut de ales. La baza Acului am incercat sa escaladam (Mircea
adica) prin doua locuri, dar de fiecare data s-a dat jos intrucat nu
se simtea prea in siguranta si avea bagaj greu in spate. Mai tarziu
mi-a parut rau ca nu mi-am dat jos espadrilele din rucsac pt ca al
doilea traseu (Naluca 3A) parea destul de usor si destul de bine
asigurat, fata de primul no-name, si in care nu se mai vedea nici o
asigurare mai sus). Pana la urma am fentat peretele acela prin stanga
si am urcat cu totii lejer. De acolo am pornit peste cele 3 Ace
ramase, tot cu Mircea cap de coarda si cu ceva emotii la o
descatarare unde asigurarile era numai simbolice. Bucata a fost
superba si nu cine stie ce tehnica, noi am mers destul de lejer cu
rucsaci in spate si in bocanci. Intentie la numai pt. ca roca e
destul de friabila, un bolovan i-a stricat lui Catalin coarda, noroc
ca mai aveam una. Si asa cu cateva rapeluri si catarari am ajuns pe
spinarea care ajunge (autostrada) la cabana. Destul de tarziu, pt ca
ne-am cam lalait, cand se intuneca. Din fericire avem locuri
rezervate prin cineva care ajunsese mai devreme (muuulte multumiri)
pt. ca la cabana era un grup mare de aventurieri crestini (Christian
Adventure J). Seara relaxatala un pahar de vorba.
A doua zi Mircea a coborat pe placa pe Morar, aproape pana jos (a
carat-o in spate in ziua precedenta) si noi, de data asta cu Ionut am
luat-o pe creasta Balaurului in jos, traseu destul de lejer (am
crezut ca e e mai angajant), cu brane care ocolesc locurile cu crux.
Jos in vale ne-am intalnit cu Mircea care plecase mult dupa noi, dar
a coborat aproape pana la iesirea din vale pe placa.
Dupa in masina si la Bucalecu un usor regret pt Acul Rosu (eu cel
putin), dar n-au intrat zilele in sac J.

Dinu

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii