Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Liste Alpinet - alpinet2k

Bookmark and Share

De la: Peter Lengyel <l...@yahoo.com>
Data: Sâmbătă, 16 Apr 2005, 10:01
Subiect: [a] valea Marei, Muntii Gutai, Baia Mare
Stimati Colegi,

Ma gandeam ca ar fi cazul sa va zic si de lucruri
bune, pe langa inerentele chestiuni jalnice ale epocii
prin care trecem. Contextul? Ieri si alaltaieri, a
fost cazul sa particip la cate un eveniment la Baia
Mare, asa ca am traversat Gutaiul dus-intors, de doua
ori; din cand in cand i-am zis soferului sa opreasca,
sa mai fac cateva plimbari pe langa balti sau sa fac
cateva poze cu plantele din padure sau cu peisajele
mai atractive. Distanta intre Sighet si Baia Mare este
de cca 65 km, dar ai nevoie de 1, 2 - 1, 5 ore sa ii
parcurgi, din cauza serpentinelor.

De la Sighet, treci peste Iza, iar mai apoi drumul
urca pe Mara. In amonte de Vadu Izei, niste balti
raspandite pe o pasune umeda, dar nimic semnificativ
ca miscare. Prin sate, oamenii ara cu cai; vezi
cosuri de nuiele din care se imprastie seminte sau se
pun cartofi in pamant. Cate un car cu fan, mai are
roti cu spite de lemn si un cerc de lemn cu o banda
metalica care ii creste rezistenta. Scartaind, caruta
trasa de boi inainteza spre integrarea in UE. Peisajul
din vale deja incepe sa inverzeasca, cel putin iarba,
iar unii pomi fructiferi au inflorit. Apar arii de
zeci de metri patrati, acoperite de finutele si albele
flori ale speciei Anemone nemorosa. Un cuib de barza
pe o casa, altul pe un stalp, berze la cuib. Deasupra
localitatii Harnicesti, pe marginea unor terenuri
agricole o mica balta temporara, din nou fara nimic.

Apoi, trecand de localitatea Mara, intri in padure, pe
langa cursul apei care aici vine vijelios si
incredibil!, fara gunoaie, deoarece nu exista asezari
umane mai sus in vale. Exact pe sub padure exista
cateva balti in care (ieri, 14 aprilie, 2005) am vazut
doua ponte de Rana temporaria, dar nici un exemplar de
amfibian nu era de gasit. Pe versanti denivelati de
langa balta apar grupuri-grupulete de Equisetum
telmatea.

Curbele soselei devin din ce in ce mai frecvente,
serpentine din ce in ce mai stranse urca pe versanti
abrupti care ne duc spre Pasul Gutai. O padure
preponderent de fag, cu grupuri de molizi si cate-un
paltin, cate-un scorus sau alun ici-colo, plus alte
cateva specii de arbori sau arbusti. Pe versantul
dinspre Depresiunea Maramures cu cativa ani in urma
padurea a fost taiata in unele arii destul de mari
(taierile au continuat inclusiv anul trecut), dar
lastarisul sa instalat, iar fostele rani ale
peisajului parca se refac, natura regenereaza. Uneori
si omul vine cu o mana de ajutor dar incapacitatea
intelectuala a silvicultorilor este din nou evidenta,
atunci cand vezi arii destul de mari plantate cu
larice (acum arborii au 5-6 m inaltime), un conifer
care nu avea ce cauta pe aici, in locul padurii de fag
defrisate.

Muntii Gutai sunt acoperiti in proportie de 75% de
paduri, care au circa 7.000 ha. Padurile sunt mult mai
extinse pe flancul sudic, iar pe versantul nordic,
padurile prezinta un grad mare de poienire. Pasunile
se intind pe circa 2.100 de hectare, vara acesta fiind
locul de pasunat pentru animalele locuitorilor din
Mara, Breb, Budesti; stanele sunt situate in zonele
din apropierea varfului Gutai si in zona Crestei
Cocosului.

De pe serpentine, la un moment dat ai sansa sa vezi
destul de bine Creasta Cocosului, o lama de roca
vulcanica care s-a intarit intr-o fisura, iar ulterior
restul rocilor au fost erodate si a ramas la suprafata
ca un martor de eroziune urias si atractiv
peisagistic. Creasta Cocosului se situeaza in zona
nordica a Gutaiului, pe creasta principala, fiind un
dyke care apare ca o lama de andezit de forma zimtata,
cu pereti cvasiverticali de circa 200 m inaltime, o
formatiune fragmentata, brazdata de diaclaze si fisuri
verticale adanci, foarte impresionanta prin aspect.
Muntii Gutai sunt formati din andezite bazaltoide,
piroxenice si dacite. Andezitele au ajuns la zi prin
eruptii explozive succesive. Delimitati la est de
Pasul Neteda 1.039 m, iar la vest de Pasul Gutai 987
m, sunt constituiti dintr-un platou inalt de circa
1.000 m, care are spre depresiunea Maramuresului, la
nord si la vest abrupturi puternice si trene de
grohotisuri, unele active, altele stabilizate. Culmea
nodica atinge altitudinea maxima in varful Gutaiul
Mare, care are 1.443 m, alte varfuri mai semnificative
fiind Gutaiul Mic si Secatura. Creasta Gutaiului pare
a reprezenta o margine dintr-o mare caldera de
explozie. La baza Muntilor Gutai, apar lacuri
periglaciare: Taul Chendroaiei (considerat de unii lac
nival) si Taul Morarenilor (considerat de unii lac de
baraj natural), care au si depozite de turba. Peisajul
se continua cu dealuri piemontane, la nord-vestul
masivului aparand sedimentarul pannonian.

In Muntii Gutai, in general situatia padurilor este
relativ buna. Pe versantul dinspre Baia Mare exista si
niste mici doboraturi, cand grupuri de cativa zeci de
fagi au fost distrusi de vant, trunchiul lor fiind
rupt, sau au fost rasturnati, radacinile lor
desprinzandu-se de pe substratul rocii dure si aflate
la suprafata. Unii arbori zac rupti sau rasturnati pe
versanti; unele trunchiuri au fost scoase, acum fiind
doar radacinile rasturnate de furtuna. Orisicum,
imaginea generala este placuta, acceptabila, nu da
sentimentul de dezastru total, de jaf nemarginit ca si
in cazul Parcului National Muntii Rodnei, Rezervatie a
Biosferei, care pana si acum este administrat (inca)
de RNP!

Versantul nordic, spre Depresiunea Maramures, are inca
mare parte acoperita de zapada, ici colo aparand
litiera cu cateva plante de primavara, in padure mai
ales ghiocei bogati Leucojum vernum, iar in poieni
brandusile Crocus vernus. Pe versantul sudic, vezi
frecvent zone acoperite de plante, pe langa ape
aparand florile galbene si mari de Caltha verna laeta,
apoi tot galbenele si maruntele Ficaria verna si din
nou galbenele Tusilago farfara. Peste tot, atat pe
versantul sudic cat si intre petecele de zapada ale
nordului, apar inflorescentele de Petasites albus,
plante care acum au vreo 10-15 cm si sunt globuloase
si pline de viata, iar ale caror frunze uriase se
dezvolta mai incolo spre vara.

La Baia Mare ai surpriza placuta ca lucrarile de
reabilitate a centrului vechi avanseaza, chiar daca
prezinta o viteza de melc batran si obosit. Multi ani
sa stagnat deoarece cladirile erau locuite
preponderent de clanuri de rromi, carora ulterior li
s-au asigurat niste locuinte ANL. Acum se
implementeaza un proiect de 4, 8 milioane de Euro, prin
care constructiile din secolele 16-18 sunt restaurate,
iar case naruindu-se si emanand duhoare, case pe langa
care ai trecut scarbit de 1.000 de ori, acum pentru
prima oara par incredibil de frumoase. Si sunt, nu
doar par! Bolti, arcade, coridoare, linii de o
simplitate si o hotarare izbitor de placuta;
acoperisuri din ceramica colorata in modele, refac o
atmosfera pe care o credeam totalmente pierduta in
fumul unui oras minier si industrial.

Felinare integrate in atmosfera locului si disparitia
tuturor cablurilor care atarnau pe pereti si intre
stalpi si case, pare o realizare incredibila in lipsa
generala de bun gust care demult a cucerit Romania. Ca
mai sunt si probleme, cu moderne dale de beton care
evident nu pot reda atmosfera unei piete vechi pavate
cu piatra cubica Ca lucrarile inainteaza foarte
lent Dar se intampla! Nu departe de centru vechi,
Turnul lui Istvan (Stefan) construit in stil gotic in
secolul 15, apoi Biserica Catolica, o alta frumoasa
constructie veche, iar in directia opusa Biserica
Reformata care si ea a inceput sa fie restaurata, fac
ca piata sa nu fie singura atractivitate a zonei.

Este si acesta un pas in drumul lung spre respectarea
mediul urban construit, unul dintre drumurile pe care
trebuie sa le parcurgem spre a ajunge la o relativa
normalitate cand vom respecta arhitectura traditionala
a satelor, cand vom respecta traditia si portul
popular, natura si diversitatea biologica, dreptul la
opinie si cand vom recunoaste ca nu putem fi siguri ca
noi avem dreptate

Peter





__________________________________
Do you Yahoo!?
Make Yahoo! your home page
http://www.yahoo.com/r/hs
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii GUTAI - Cabana Silvica Agris  
Muntii GUTAI - Sighetu Marmatiei  
Muntii GUTAI - Baia Sprie  
Muntii GUTAI - Pasul Neteda  
Muntii GUTAI - Varful Gutai (1443)  
Muntii GUTAI - Izvorul De Sub Platoul Ignisului  
Muntii GUTAI - Dealul Florilor  
Muntii GUTAI - Baia Mare  
Muntii RODNEI - Valea Baia  
Muntii RODNEI - Cabana Farmecul Padurii  
Muntii RODNEI - Dealul Stefanitei  
Muntii RODNEI - Poiana Batrana  
Muntii RODNEI - Varful Batrana  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Pepiniera Silvica  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Satul Racu (scoala Generala)  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC - Varful Pilisca Mica  
Munceii INTORSURII - Varful Poienii  
Munceii INTORSURII - Intorsura Buzaului  
Munceii INTORSURII - Satul Valea Mica  
Muntii GUTAI  
Muntii RODNEI  
Muntii HARGHITA si PLATOUL VULCANIC  
Munceii INTORSURII  
Muntii ANINEI si Munceii DOGNECEI  


Nu există comentarii pentru acest mesaj
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii