Alpinet | Hărţi Montane | Ghid Turistic | Cluburi Montane | Invitaţie în Carpaţi | Salvamont |
Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Parteneri
|
Liste Alpinet - alpinet2k
De la: Peter Lengyel <l...@yahoo.com> Data: Marţi, 6 Iul 2004, 14:12 Subiect: Re: @ capre negre Stimati colegi, In primul rand, doresc sa multumesc sincer celor care mi-au trimis pe adresa personala date si fotografii despre caprele negre observate de ei in Carpati. La fel le-as fi multumitor celor care vor trimite astfel de date in zilele urmatoare sau in viitor. Prin centralizarea si prelucrarea lor, putem sa ne facem o imagine mai clara asupra a ceea ce se intampla cu aceste animale si sa incercam sa contribuim la protejarea lor. Referitor la ideea haite de caini vagabonzi fugiti din borsa s-au "specializat" in vanatoarea de capre negre se pune intrebarea:"cum naiba urca un caine acolo unde urca o capra neagra?"... (nu mor caprele negre cand vor cainii), pot sa va dau cateva detalii in ceea ce priveste longevitatea caprelor negre, pradatorii lor naturali, relatia dintre sanatatea lor si prezenta cainilor de la stane si a oilor care pasc vara in golul alpin. Longevitatea. Longevitatea este de 15-20 de ani, dar poate depasi chiar si 22 de ani. Ovidiu Ionescu scria intr-un text referitor la caprele negre din Bucegi: Determinarea varstei caprelor negre fiind foarte dificila, doar corelatii dintre observatia directa a caracteristicilor fizice si etologia exemplarelor ne-a permis sa clasificam caprele negre in cinci clase de varsta: sub un an au fost 22%, intre 1-2 ani 11%, 3-5 ani 26%, 6-10 ani 24% si peste 10 ani 17%. Cauze naturale ale mortalitatii. Boli. Dusmanii naturali si cei nenaturali. In perioadele cu polei animale pot aluneca si pot cadea pe versanti, ceea ce duce la pierderea lor. Avalansele pot duce la disparitia unor ciopoare intregi. In caz de nevoie, caprele negre pot inota, dar obosesc repede in cazul traversarii lacurilor alpine. Pradatori. Caprele negre pot cadea prada ursilor si lupilor, ceea ce este o situatie mai rara. Mai frecvent ele pot fi vanate de ras, iar exemplarele tinere pot fi prinse de catre acvilele de munte. Daca luam in calcul cat de rari au devenit rasii si mai ales acvilele de munte, si ca habitatul acestora nu se suprapune totalmente pe cel al caprei negre, asa ca acestea devin doar prazi ocazionale, vedem ca populatiile de capre negre nu sunt periclitate in nici un caz de prezenta pradatorilor, acestia avand mai ales efecte benefice asupra populatiei prin extragerea exemplarelor bolnave si stoparea raspandiri bolilor contagioase. La subspeciile de dimensiuni mici ale caprei negre, vulpea este una dintre speciile care le poate prada. Paraziti comuni cu oile domestice: Prin analiza organelor provenite de la 44 de exemplare de capre negre, originare din patru masive montane ale Carpatilor din Romania, in lucrarea lui Vadim Nesterov publicata in 1997 sub titlul The helminthic fauna of the chamois Rupicapra rupicapra Couturir (! Sic, greseala mentionata de Peter Lengyel) 1938 in the Carpati Mountains from Romania, a fost intocmita o lista de specii ale faunei de helminti: Monieza benedeni, Coenurus cerebralis, Echinococcus granulosus (un chist), Cysticercus tenuicollis, Dictyocaulus filaria, Protostrongylus rupicaprae, Haemoncus contortus, Trichostrongylus vitrinus, Ostertagia circumcineta, Osterstargia trifurcata, Marsallagia marshalli, Nematodirus spathiger, Nematodirus fillicollis, Chabertina ovina, Oesophagostomus venulosum, Trichocephalus ovis, Trichocephalus globulosa. Dupa ce insira aceste 17 specii, autorul zice ca 17 dintre cele 18 specii (! sic, greseala mentionata de Peter Lengyel) de viermi sunt comuni si in oile domestice care pasc in jurul ariei ocupate de populatii de capre negre. Autorul mai adauga ca doar 8 dintre cele 44 de exemplare de capre negre analizate au prezentat o acumulare crescuta de helminti (5, 5%), explicand acumularea helmintica redusa prin existenta unei perioade limitate cand infestarea se poate produce: Exista doar trei luni pe an in care conditiile sunt favorabile pentru infestare, deoarece in restul anului, stratul de zapada si precipitatiile limiteaza posibilitatile pentru parazitare. Paraziti contactati de la caini ciobanesti: Intr-o lucrare a lui Vadim Nesterov (din 1997), intitulata Coenurus cerebralis parasitation source for the chamois se mentioneaza: In perioada anilor 1980-1990 in aria caprelor negre s-au putut observa cu exceptia rezervatiilor Pietrosul si Retezat 16 cazuri de imbolnavire a exemplarelor de capra neagra infestate cu Coenurus cerebralis. Sursa de parazitare cu Coenurus cerebralis sunt cainii ciobanesti infectati si parazitati cu Taenia multiceps. Acesti caini escorteaza turmele care pasc pe pasunile alpine. Carnivorele salbatice urs, lup si vulpe sunt putin prezenti in perioada de vara in jurul pasunilor animalelor domestice. Pe aceste terenuri nu au fost gasite excremente provenind de la carnivore salbatice. In perioada de iarna, cand este posibila existenta unei interfate intre capre negre si carnivore salbatice (lupi), stratul de zapada acopera excrementele ultimelor si topirea zapezii spala-indeparteaza formele parazite invazive de pe vegetatie. Din 1990, cand au fost stabilite masuri coercitive pentru a dezinfesta cainii ciobanesti, nu au mai fost semnalate cazuri de infestare a caprelor negre cu Coenurus cerebralis. Ceea ce poate duce si din pacate chiar duce la scaderea populatiilor, este distrugerea provocata de oameni. In conditiile muntilor nostri, marele dusman ramane omul, fie ca este vorba de turistul inconstient, ciobanul cu stanile sale sau omul vanator ce depaseste limitele unei bune gospodariri cinegetice. (Manolache Lucian, Dissescu Gabriela, 1977) Referindu-se la caprele negre repopulate in Muntii Rodnei, Gh. Panzariu scria in 1994: Dusmanul principal al caprei negre, cu deosebire in afara rezervatiei, este omul, atat direct, prin acte de braconaj, cat si indirect prin insasi activitatea sa, care conturba linistea, dar si prin pagubele produse de cainii de la stani, mai ales la iezi. Ca dusmani naturali trebuie amintiti lupul si rasul dintre mamiferele rapitoare, iar dintre pasari in special acvila (la iezii mici). Nu s-au constatat pagube produse de lupi. De fapt, in rezervatie s-au facut si se mentin masuri speciale de combatere a lupilor. In celelalte masive nu sunt instituite asemenea masuri, actiuni de combatere facandu-se doar cand apar haite cu exemplare numeroase, considerand ca mentinerea unui numar rezonabil de rapitoare e necesar. Desi suntem convinsi ca exista pierderi anuale normale in efectiv, nu putem face nici o evaluare a acestora deoarece nu s-au gasit urme. Mentinerea efectivului de capre negre in rezervatie la un numar relativ constant in ultimii ani, cu tot sporul anual, nu inseamna pierderi, ci migrarea exemplarelor in afara rezervatiei. Acolo sigur se produc pierderi mari, dar cifre reale nu pot fi date. Desigur ca in Muntii Rodnei exista multe locuri favorabile producerii avalanselor de zapada. Dar probabil caprele negre le cunosc si se feresc de ele, deoarece dupa topirea zapezii acumulate nu s-au descoperit cadavre, schelete sau coarne de capre negre. Cu prietenie, Peter Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate. Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor. Alte mesaje din aceeaşi discuţie:
Legături cu Ghidul Montan:
Autentifica-te sau
inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii
|
Membri: 29725
Autentificaţi: 0 Vizitatori: 29 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet Utilizarea site-ului şi a materialelor prezentate presupune acceptarea notiţei de copyright şi a regulilor de utilizare Copyright şi reguli de utilizare Despre noi | Publicitate | Întrebări frecvente | Contact |