Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Pestera Ursilor (482 m)

Bookmark and Share

Informații -

Informații acces: Coordonate GPS N46 33.246 E22 34.168

Stiri

[27 Oct 2003] Munții Bihor, trasee refăcute (Cătălin Olteanu)

Fotografii

 1-10 din 22
  > [11-20] [21-22]
La muncă
În așteptarea micului dejun
Creatiile apei, calcarului si timpului
Schelet de urs
Milenarii...
Pestera ursilor
Lipsește cireașa...
Umiditate 97%
Lumânâri fără flăcări
Underworld
 1-10 din 22
  > [11-20] [21-22]

Trasee

Nu exista

Informatii GPS

Mesaje lista email

[11 Aug 2017] Re: Fw: [a] Pestera Ursilor - Cabana Cetatile Ponorului (codruta nedelcu kodruta@gmail.com [alpinet2k])  
[10 Aug 2017] Re: Fw: [a] Pestera Ursilor - Cabana Cetatile Ponorului (Gabor barkasz@gmail.com [alpinet2k])  
[10 Aug 2017] Re: Fw: [a] Pestera Ursilor - Cabana Cetatile Ponorului (Wiktor Glowacki wglowacki@irm.krakow.pl [alpinet2k])  
[18 Iun 2009] Re: [a] Excursie Padis (cornel)  
[1 Nov 2005] Re: [a] poze (partea 2.) - Pestera lui Micula (OviG.)  

Alte informatii

Cei 1500m de galerii ai pesterii se desfasoara pe doua niveluri principale, in general rectilinii si lipsite de ramificatii importante. Nivelul superior, in lungime de 800m, este amenajat in totalitatea sa si din aceasta cauza detine cea mai mare pondere turistica, pe deplin justificata de bogatia, varietatea si originalitatea concretiunilor pe care le adaposteste. Din pavilionul construit la intrarea in pestera se patrunde intr-un tunel artificial de 12m, care duce in extremitatea nordica a retelei subterane, foarte aproape de hornul prin care s-a realizat in momentul descoperirii sale deschiderea la zi a pesterii. Galeria care urmeaza, denumita Galeria Oaselor datorita numeroaselor cranii de urs de caverna care zac pe podea, constituie portiunea cea mai ingusta a nivelului superior, avind in medie o latime de 2-3m. In acelasi timp, ea reprezinta si sectorul cel mai putin concretionat, ceea ce nu exclude insa prezenta unor frumoase baldachine suspendate pe pereti. Dupa un traseu de 150m, Galeria Oaselor razbate intr-un spatiu larg, in care bolta se ridica brusc pina la 20m inaltime. Este punctul numit "La Intersectie", de unde se desprind alte doua galerii importante. Pe directia Galeriei Oaselor se desfasoara in continuare spatiul vast al Galeriei "Emil Racovita", ai carei pereti sint distantati la 10-15m si a carei bolta se situeaza frecvent la peste 10m inaltime. Tavanul, peretii si podeaua sint aproape in intregime acoperite cu cele mai felurite concretiuni, incepind cu stalactitele tubulare si terminind cu coloanele staliagmitice. Numeroase prelingeri masive se insiruie de-a lungul a peste 200m. Planseul este la rindul lui acoperit de calcit, in cutele caruia s-au format bazine si lacuri cu apa cristalina. Cea de a doua galerie, care se deschide in partea dreapta a "Intersectiei" si al carei traseu este paralel cu cel al Galeriei Oaselor, isi datoreaza numele unor formatiuni neobisnuite. Este vorba de o puzderie de stalagmite de un alb stralucitor, pe flancurile carora calcitul s-a depus in prelingeri neregulate, ca ceara scursa sub flacara luminarii. La capatul acestei galerii, poteca turistica isi face cu greu loc prin desimea concretiunilor si, prelungita cu un al doilea tunel artificial lung de 16m, razbate in cele din urma la suprafata, incheind astfel traseul vizitabil al pesterii. Nivelul inferior este declarat rezervatie stiintifica si nu este deschis publicului. El reprezinta actualul drenaj al cursului subteran de apa care a dat nastere intregii retele carstice. Galeria Inferioara se desfasoara pe o lungime de 700m in continuarea Galeriei "Emil Racovita", dar cu 17m mai jos fata de aceasta. Formatiunile stalagmitice sint mult mai rare si se rezuma la citeva masive de proportii impunatoare. In schimb terasele de pe malurile cursului de apa conserva numeroase vestigii ale prezentei si activitatii ursului de caverna, in special sub forma de culcusuri si amprente de gheare. Printre aceste vestigii, un unicat in Romania: un schelet aproape complet de urs ale carui piese componente au ramas in pozitiia lor naturala unele fata de altele.

Comentarii


adrian matesoane, publicat Sâmbătă, 22 Nov 2003, 23:18
Dupa pozele afisate este o pestera frumoasa care merita sa fie vazuta pe " viu ", asa ca doresc detalii asupra locatiei pesterii si cai de acces


Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii