Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Hanul Izvorul Rece - Virful Mierlei

Bookmark and Share

 
Hanul Izvorul Rece-Valea lui Bogdan-Stina din Piciorul lui Vasii-Izvoarele vaii Oratii-Virful Razoarele-Muntele Doamnele-Virful Mierlei


Obiectiv: sectorul sudic al masivului, la contactul cu Subcarpaţii. Timp necesar: 3-3½ ore

Drum forestier în două variante, potecă nemarcată. Accesibil în orice anotimp



Din Sinaia până la hanul Izvorul Rece se pot folosi cursele locale de autobuz. De la han se urmăreşte şoseaua naţională în jos (către Câmpina) circa 200 m, până la trecerea acesteia pe podul de peste Valea lui Bogdan. De aici se pot utiliza două variante. Prima, care va fi descrisă mai jos, corespunde ascensiunii pe drumul forestier vechi de pe dreapta văii, care a servit lucrărilor hidrotehnice. Pentru cea de a doua se urmăreşte şoseaua naţională în jos încă 500 m, până în dreptul bomei cu îndicaţiile ,,56 km Ploieşti, 6 km Sinaia". De aici se urcă în stânga, prin pădure, pe noul drum forestier, circa 5 km, până la punctul de întîlnire cu prima variantă. Înainte de a începe excursia, din dreptul podului peste Valea lui Bogdan se impune o privire de ansamblu asupra defileului bine împădurit de la Posada (S), la al cărui capăt nordic ne aflăm, apoi asupra culmilor ce încadrează Valea Largă din Muntele Gurguiatu (SV) şi a vârfurilor şi abruptului din sudul Bucegilor (Vin-turişu şi Vârful cu Dor).

Drumul pe care-l urmăm are o lăţime de 2-2,5 m, este bine întreţinut şi permite o ascensiune uşoară. Se desfăşoară aproape În întregime printr-o plantaţie de conifere, cu mulţi molizi şi zadă. Din loc în loc, aproape la 5 minute interval, trecem prin poieni; În unele pot fi văzutc aparate pentru măsurarea precipitaţiilor. În albia râului se observă baraje din beton pe care apa cade 3-4 m, formînd mici cascade. În spatele barajelor, pe aluviunile bogate, s-au dezvoltat pîlcuri de arbori şi arbuşti în care predomină arinul. După 40-45 minute de la pie-care se întră într-o poiană largă În care se află o cabana silvlcă şi un pluviometru. Se travcr-sează poiana către SE (jumătate dreapta) şi apoi albia riului. Pe malul stîng se întîlneşte celălalt drum forestier, care continuă în amonte încă 700 m. De aici se poate admira către NE versantul sudic al vârfului Gagal Mare, cuprins între două văi adinci. Impresionează numeroasele ripe care îl fragmentează În treimea snperioară, dar şi frumuseţea pădurii de conifere (zadă şi molid), plantată în urmă cu 12-15 ani, în scopul ate-nuării alunecărilor şi eroziunii torenţiale. După un scurt popas şi după umplerea bidonului cu apă din râu, se reia urcuşul spre S, pe una din numeroasele poteci ce suie printr-o frumoasă pădure de fag, la stâna din Pioiorul lui Văsîi. Se cîştigă circa 200 m altitudine, dar panta este aceentuată (20-25"), situaţie care face ca ascensiunea (20-25') să fie cava mai dificilă. Se depăşeşte stâna prin stânga (pe la E) şi după cîteva minute se ajunge pe plai, unde va fi întîlnită o potecă lată, ce urcă din defileul Prahovei (1 km aval de Valea lui Bogdan) pe Piciorul lui Văsîi. Ea poate fi folosită la întoarcere (circa 1 oră). Continuăm traseul în stânga, urmărind poteca spre E, ţînta fiind vf. Răzoarele. După cîteva minute, aceasta se abate spre dreapta, ocolind vârful pe latura sud-vestică. intersectînd izvoarele văii Orăţii (unde se face alimentarea cu apă). Lăsăm poteca ce merge pe Muntele Doamnele şi urcăm pe vârful Răzoarele, pe una din potceile de vite care brăzdează păşuaea. Treptat, pe măsura ridicării pe culme deasupra pădurii, peisajul se deschide tot mai mult (în SV revedem defileul Prahovei de la Posada, Muntele Gurguiatu; în vest, şaua Păduchiosului, prin care zărim culmile nordice subcarpatice din dreptul Moroienilor, apoi sectorul estic al Bucegilor, de la Vânturişu şi până la Jepii Mari; în nord se pot observa culmi şi văi din Munţii Baiului . În prim-plan bazinul superior al Văii lui Bogdan, vf. Gagul Mare, vf. Gagul Mic, vf. Mierlei, În spatele căruia se disting vârfurile Drăgan şi apoi Baiul Mare; în sud apare ascuţit Muntele Doamnele-Tituleni). De pe vf. Răzoarele către est se mai pot zări valea Mierlelor (bine împădurită), apoi sectorul înferior al văii Florei, localitatea Tesila, iar dincolo de aceasta, spre est, versantul vestic al Munţilor Grohotiş.

Traseul se poate continua către sud după ce coborîm de la vârf la poteca părăsită la izvoarele Orăţii. De la izvoare, ea descrie două bucle; după circa 10 minute ajunge pe latura sudică a Muntelui Doamnele, unde întîlneşte drumul foresticr ce vine tocmai de la Secăria şi care se continuă apoi către nord pe Munţii Baiului şi coboară pe valea Zamorei. De pe Muntele Doamnele se pot admira frumuseţea şi măreţia văii Prahovei de la ieşirea din defileu şi până aproape de Câmpina, contactul brusc al muntelui cu dealurile subcarpatice, desfăşurarea aşezărilor Posada, Comamic (uşor dc identificat după coşurile fabricii de ciment). În prim-plan, ca o cupolă, Muntele Doamnele-Tituleni care acoperă vederii bazinetul Secăriei. Pentru a ajunge de pe Muntele Doamnele la vârful Mierlei (aflat în N) ne întoarcem cu 180" şi continuăm traseul pe drumul forestier. La început, panta esle mai lină (circa 10-15 minute), după care se aceentuează la est de vârful Răzoarele (circa 5 minute).

Din vârful Mierlei, traseul poate fi continual pe culmea principală sau pe culmile secundare orientate spre Prahova sau spre Doftana. Recomandăm, în funcţie de starea timpului, parcurgerea secţiunii vf. Mierlei - vf. Baiul Mare şi coborîrea pe Muntele Cumpătu la Sinaia în 4-5 ore (traseul 7) sau traseul vf. Mierlei - culmea Gagul Mare - Sinaia în 2½ ore (traseul 3).


CommentsNo comments were added
Login or register to comment