Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Obirsia Lotrului - Voineasa

Bookmark and Share

 
Obirsia Lotrului-Podul Stefanului-Canton Casaria-Saua Stefanu-Saua Pietrile-Stina Fratosteanu-Plaiul Poienii-Canton Puru-Culmea Stevia-Voineasa
Traseu: lung, indicat iarna doar schiorilor cu experiență alpină Marcaj: cruce roșie, bandă galbenă, cruce roșie Durata: 2 zile



Traseul poate fi parcurs și într-o singură zi, vara, în condițiile în care turiștii pot merge fără probleme 14-16 ore. Este recomandabil însă ca traseul să fie parcurs în două zile cu înnoptare în Șaua Pietrile, în cort sau în stînă. Parcurgerea traseului nu pune probleme deosebite de orientare, întrucît se desfășoară în cea mai mare parte pe drumul de culme Șaua Ștefanu-Valea Măceșului.

De la Obîrșia Lotrului, urmăm șoseaua alpină Sebeș-Novaci, spre sud, pe o distanță de 4 km pînă la Podul Ștefanului (marcaj cruce roșie). Traversăm Lotrul, după ce am lăsat, tot pe stînga, continuarea drumului forestier spre lacul Cîlcescu (marcaj - cruce roșie). apoi începem urcușul prin pădurea de molid fie pe șosea, fie folosind o scurtătură ce pornește chiar din apropierea podului. După circa o oră și jumătate, ieșim la ,,Cășărie" și începem să urcăm pe un plai larg pînă întîlnim din nou șoseaua alpină. În dreapta vom avea priveliștea superbă a căldărilor glaciare de la izvoarele Lotrului.

Urmînd șoseaua alpină, ajungem în Șaua Ștefanu, la ramificația spre Valea Măceșului a drumului Sebeș-Novaci, pe care am venit. Ne vom îndrepta spre est pe șoseaua ce abordează pe curbă de nivel, versanții sudici ai munților Ștefanu și Bora. Traversăm apoi Muntele Coasta Bengîi, admirînd peisajul excepțional de la izvoarele Latoriței de vest. Ocolim printr-o curbă întinsu spre sud vîrful Zănoguța (1935 m) și ne îndreptăm spre Vîrful Puru (2049 m) pe care îl vom ocoli tot prin partea sudică, după care coborîm în serpentine pînă în șaua Pietrile (1760 m), unde există posibilități de instalare a cortului. Pînă aici am parcurs circa 6 ore. Dacă dispunem de resurse fizice și de timp, vom continua deplasarea spre est, traversînd zona calcaroasă Pietrile-Mogoșu, ceea ce implică urcarea din nou la altitudinea de 2000 m. În acest sector vom întîlni relieful specific calcaros, odihnindu-ne privirea pe culmile din sud ale Parîngului și Căpățînii, separate de Curmătura Oltețului.

Innoptarea se poate realiza în vecinătatea stînelor Părăginosu, sau Nopteasa, situate mai jos, pe versantul nordic, sau mai departe, coborînd versantul estic al Vîrfului Fratosteanu Mare, la stîna Fratoșteanu. Din vecinătatea vîrfului Fratoșteanu Mare, coborîm serpentinele șoselei de pe fața estică și la marginea pădurii întîlnim stîna Fratoșteanu. Dacă am sosit la această stînă dimineața, putem avea priveliștea unui splendid răsărit de soare.

Pornim mai departe, îndreptîndu-ne spre nord, intrînd în curînd în pădurea de molid. La capătul primei porțiuni drepte a drumului se desprinde spre stînga o potecă ciobănească ce coboară în valea Mînăileasa, unindu-se cu DN 7 A, în apropiere de confluența Noptesei cu Mînăileasa. Poate fi folosită în caz de schimbare a vrernii pentru a evita drumul de culme. In continuare, după cîteva serpentine, șoseaua ne scoate la Plaiul Poienii, unde se află un canton zoopastoral, refăcut recent. De aici vom mai avea de parcurs circa două sau trei ore pînă la Voineasa. Șoseaua pătrunde din nou în pădure, oferind la intrare o vedere asupra Muntelui Ștevia, iar în caz de vreme frumoasă se pot observa de aici chiar și crestele Munților Făgăraș. După aproape o oră de mers de la Plaiul Poienii, ieșim într-o rariște, unde în dreapta remarcăm un promontoriu stîncos. Ne abatem pe acesta și vom avea o priveliste măreață asupra văii Rudăreasa și a pereților de la Pietrele Albe.

Continuăm să coborîm ușor, trecem pe lîngă cantonul forestier Ștevia, pe stînga, și o pepinieră pe dreapta, apoi șoseaua ajunge pe versantul nordic al muchiei, șerpuind printr-o pădure tînără ce ne oferă posibilitatea să admirăm culmea Runculeț, iar în depărtare, tot spre nord, bastionul Vîrfului Sterpu. Turiștii cu experiență de deplasare în zona stîncoasă pot urma creasta calcaroasă pe deasupra abrupturilor de la Pietrele Albe, urmînd o cărăruie situată chiar pe muchie, avînd în dreapta abruptul.

După parcurgerea crestei, respectiv a drumului prin pădure, ieșim la Gura Plaiului, de unde șoseaua va străbate Culmea Ștevia, acoperită de pajiști montane. In aeest sector avem priveliști deosebite în nord spre Munții Lotrului, cu vîrfurile Dobrunu și Sterpu, ca și spre Munții Căpățînii, unde se remarcă vîrfurile Căpătîna, Cocora și Zmeuretu.

In dreptul liniei de înaltă tensiune care traversează culmea, remarcăm în stînga poteca marcată cu cruce roșie ce se desprinde din drumul carosabil spre nord-est. Vom urma această potecă, coborînd muntele Plăișor, mai întîi prin pajiștea montană apoi prin pădure pînă la Voineasa. Cei care doresc pot urma drumul de culme pînă în Șaua Chica Lupului, coborînd de acolo spre Voineasa sau spre Ciunget, ori mergînd mai departe, depășind Vîrful Cireșu și coborînd în satul Valea Măceșului, unde există stație ITA. Pentru cei care doresc să parcurgă traseul iarna, menționăm că el poate fi parcurs de turiștii și schiorii cu experiență deosebită, dar trebuie să se țină seama de lungimea mare a traseului, de lipsa cabanelor, înnoptarea fiind posibilă doar în condițiile precare oferite de stîne. În aceste condiții, traseul se va împărți în mai multe etape, ținînd seama de dificultățile de orientare pe timp de iarnă și de durata redusă a zilei lumină.


ComentariiFara comentarii
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii