Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Satul Ciunget - Obirsia Lotrului

Bookmark and Share

 
Satul Ciunget-Culmea Vinata-Curmatura Fagului-Piatra Fetii-Virful Paraginosu-Saua Repezi-Saua Fratosteanu Mic-Virful Fratosteanu Mare-Saua Pietrile-Saua Stefanu-Canton Casaria-Podul Stefanului-Obirsia Lotrului
Traseu: dificil pînă în vf. Părăginosu, interzis iarna Marcaj: parțial bandă galbenă, triunghi roșu Durata: 14-16 ore



Traseul străbate culmea principală a Munților Latoriței în sens invers, de la est la vest, abordînd însă în prima parte ramura sudică a culmii principale. Parcurgerea acestui traseu se recomandă a se realiza în două zile, atît pentru a putea admira în voie peisajul deosebit, mai cu seamă în prima porțiune, dar și pentru a nu solicita prea mult organsmul (se urcă o diferentă de nivel de circa 1500 m).

Din Ciunget ne vom îndrepta spre vest, străbătînd în lung ulița principală a satului cocoțat pe culmea stîncoasă dintre Latorița și Rudăreasa. Părăsim satul și, luînd ca reper turnul castelului de echilibru al hidrocentralei și releul de televiziune de pe Vîrful Vînăta, vom începe urcușul în serpentine, pe drumul de tractor care șerpuiește pe versantul estic al Vîrfului Vînăta. După cca o oră de urcuș prin poieni pastelate de culorile florilor, vom ajunge în apropierea turnului, unde există o fîntîna, de unde trebuie să luăm rezerve de apă pentru mai multe ore. Trecem pe lîngă turn și urcăm în continuare pe drumul de tractor ce ocolește Vîrful Vînăta prin nord. Dincolo de valea Rudăreasa, se deschide priveliștea abrupturilor calcaroase de la Pietrele Albe. Drumul de tractor ajunge în Currnătura Fagului, de unde cotește spre nord printr-o exploatare forestieră. In acest punct, popasul binevenit ne prilejuiește o privire spre pereții de calcar ai Pietrelor Albe, ce se întind spre nord, străjuind valea Rudăreasa, ca și întinsa culme a Șteviei, cu sălașe și gospodării izolate ale crescătorilor de animale.

De aici ne vom îndrepta spre sud-vest, urcînd culmea pe o cărăruie care șerpuiește prin pădure și traversează mici poienițe. După aproape două ore de urcuș de la plecare, ne apropiem de creasta zimțată din care răzbesc printre copaci piscuri stîncoase. În stînga, mult mai jos, se aude vuietul apelor Latoriței în defileu. Depășim stînca Piatra Fetii, cu un abrupt impresionant, mărginit de molizi pitici și de tufe de jneapăn. Către sud-est. dincolo de apa Latoriței, se zăresc abrupturile calcaroase, parțial împădurite, care mărginesc spre Latorița piscul Tîrnovu Mare, între care ne rețin atenția pereții de la Piatra Balțurilor. Muchia pe care ne deplasăm în continuare este mărginită și spre nord-vest de un mic abrupt, sub care se întinde o poiană largă care adăpostește "stîna din Groapă'.

Pe măsură ce înaintăm, ademeniți de peisajul frrmecător din jur, culmea se lărgește și după un scurt urcuș ajungem pe Vîrful Părăginosu (1976 m). Coborîm o mică șa, apoi abordăm treptele stîncoase ale Vîrfului Repezi (2012 m), care spre est prezintă remarcabile creste. In cazul în care dorim să urcăm pe vîrf, ne vom îmdrepta din șa spre vest pe poteca ciobănească, ocolind masivul prin partea sa nordică. Străbatem apoi Șaua Repezi, un veritabil șes de altitudine corespunzător unui etaj inferior al platformei Borăscu, situat la 1808 m altitudine, îndreptîndu-ne treptat spre vest, apoi începem urcușul spre Vîrful Fratoșteanu Mic, unde întîlnim un drum de tractor prelungit spre stînele aflate la limita pădurii.

Din șa mai pornește o potecă ciobănească ce ocolește aproape de limita pădurii bazinul văii Rudăreasa, ajungînd la stîna Fratoșteanu. Ocolim vîrful prin sud, avînd în stînga noastră bazinul larg al pîrîului Inșirata. Spre nord se deschide bazinul de recepție al văii Rudăreasa, cu întinse păduri de molid, în care încă nu au pătruns colții ferăstrăului mecanic. Către sud, privirea poposește pe culmile munților Parîng și Căpățînii, ce își dau mîna în Curmătura Oltețului. Dar tot mai mult vom privi spre vîrful ascuțit al Nedeii (2130 m), care rămîne în urmă, și spre cele ce se înșiruie în stînga noastră, ținîndu-ne companie la mare distanță dincolo dc Latorița (Vf. Igoiu și Vf. Galbenu, cu frumoasele lor căldări glaciare).

Din Șaua Fratoșteanu Mic, unde ajuncem în curînd părăsim drumul de tractor, care se îndreaptă spre nord prin căldarea glaciară de sub Fratoșteanu Mare, unindu-se cu drumul de culme Valea Măceșului- Ștefanu. Vom urca direct spre Vîrful Fratoșteanu Mare, a cărui siluetă se profilează spre vest. Din acest vîrf se deschid largi priveliști și de aceea un nou popas este bine-venit. In continuare, ne vom îndrepta spre vest, avînd în față stîncăriile Boarneșului și piscurile Pietrilor și Mogoșului, profilate peste silueta masivă a Vîrfului Puru. Poteca largă pe care ne deplasăm ajunge îndată în drumul carosabil de culme Valea Măceșului-Ștefanu, pe care ne vom deplasa de aici înainte, pînă în Șaua Ștefanu. Șoseaua, după ce atinge altitudinea de 2000 m la nord-vest de Vîrful Fratoșteanu Mare, coboară treptat, ocolind vîrfurile Mogoșu și Pietrile, pînă în Șaua Pietrile. De aici traseul este comun cu traseul nr. 13.

Innoptarea se poate face fie în această șa, dacă dispunem de cort, fie la stîna Pietrile, spre care vom coborî puțin prin poiană spre nord.


ComentariiFara comentarii
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii