Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Voineasa - Virful Minaileasa Mare

Bookmark and Share

 
Voineasa-Gura Minailesii-Poiana La Lacut-La Covee-Virful Baltac-Saua Runculet-Casele Oancei-Virful Minaileasa Mica-Virful Minaileasa Mare
Traseu: accesibil, dificil iarna (neindicat) Marcaj: nemarcat, parțial bandă roșie Durata: 5-6 ore



Ascensiunea Vîrfului Mînaileasa Mare se poate face urmînd acest drum de culme, care în prima porțiune oferă priveliști largi. Poteca începe tot la podul de la Gura Mînăilesii (ramificația șoselelor), pe malul vestic al pîrîului. Chiar de la pod poteca urcă în serpentine mici spinarea pietroasă a culmii dintre pîrîul Mînăileasa și Lotru. Spre Lotru, panta e mult mai abruptă și versantul este împădurit. Ceva mai sus, urcușul devine mai lejer și după cca 10 minute întîlnim o bifurcație. Putem urma oricare din cele două poteci - cea din stînga este de fapt un vechi drum de tractor, căci ele se vor reuni mult mai sus, dar ne vom înscrie pe cea din dreapta, ce se menține chiar pe culme și după cca 20 minute de la plecare vom ieși într-o largă poiană (,,la Lăcuț"), unde se află sălașe pentru vite.

Urcăm ușor pe culme ajungînd la o casă situată chiar lîngă potecă (stînga), la altitudinea de 870 m. Poteca se continuă acum pe fața sudică a culmii (se poate scurta în serpentine mici, dispuse chiar pe culme), trece pe sub linia de înaltă tensiune Ciungetu-Vidra, apoi urcă spre culme în direcția nord. Sus, pe muchie (,,la Covee"), se ramifică o potecă spre dreapta ce conduce la sălașele unor localnici de pe Runculețul Mic. Noi vom păstra poteca de pe culme, care, trecînd Vîrful Baltac (1071 m), prin sud, ne scoate într-o mică șa. Continuăm apoi să urcăm pe culmea prelungită, avînd în dreapta, spre nord, bazinul pîrîului Vrabiei, izvorul principal al Pîrîului lui Bută. Trecem din nou pe sub linia de înaltă tensiune după care poteca se dispune pe fața sudică a culmii, în urcuș ușor, ajungînd în Șaua Runculeț. (Aici întîlnim marcajul bandă roșie).

Dacă dorim să urcăm pe creștetul vîrfului Runculeț, vom părăsi temporar poteca urcînd direct pe culme pînă intrăm în pădure și întîlnim un drum de tractor ce vine din nord, din bazinul Pîrîului lui Bută, unde se fac exploatări forestiere. Acest drum de tractor ne va scoate la poiana de pe fața sudică a Vîrfului Runculeț unde se află stîna Biței. Poteca trece pe la sud de vîrf, apoi coboară ușor către Șaua Runculeț, reunindu-se cu cea care vine de pe fața sudică.

In șa întîlnim iarăși linia de înaltă tensiune, care trece definitiv pe versantul nnrdic, împădurit, al culmii. De aici se desprinde o potecă ce se îndreaptă spre colonia minerilor de la Cataracte, trecînd prin Padina Ursului. Din acest punct vom începe urcușul culmii pe muchie, avînd în dreapta (nord) pădurea mare, iar în stînga (sud) o tăietură de pădure. Poteca e firavă în acest sector, dar ne călăuzim după liziera pădurii pînă mai sus, unde intrăm în pădurea mare. Aici poteca e mai largă, dar urcușul mai greu. Sporadic se vede și vechiul marcaj, bandă roșie, dar vom căuta în zadar semnele următoare, căci nu mai există.

Pentru o bună orientare, trebuie să ne menținem pe culme. Poteca urcă prin pădurea de fag, întîlnim un sector cu arbori căzuți, care ne obligă să-i ocolim cu grijă spre a nu pierde poteca. Apoi ieșim într-o poieniță cu iarbă mătăsoasă și ne menținem pe marginea ei nordică. Depășim poienița și urcăm în serpentine ușoare prin pădurea în care încep să apară din ce în ce mai des coniferele. Treptat, urcușul se domolește și în sud, printre brazi, observăm deschiderea spre munții de dincolo de valea Mînăilesii. În acest sector versantul sudic al abrupt și dacă ne abatem prin rariște puțin spre sud' vom observa serpentinele drumului ce ur-ca pe valea Mînăileasa spre Vidra. La picioarele noastre se observă stîncării în care se află bîrloguri ale urșilor.

Poteca ocolește în continuare prin sud un vîrf aplatizat a cărui baliză se pierde printre brazi. De aici vom coborî ușor spre o șa largă ce adăpostește poiana de la Casele Oancei (1 661 m). Poiana este însă compromisă de tufele de ștevie și urzici. Trecem pe lîngă o stînă părăsită care putrezește încet în umezeala pădurii. Din șa privirea răzbate spre nord pînă la Vîrful Balindru Mare și la izvoarele Balindrului. Către sud se ivesc vîrfurile Fratoșteanu Mare, Repezi și Culmea Părăginosului, iar în depărtare pantele nordice ale Vîrfului Ursu din Munții Căpățînii.

In continuare, urcăm ușor prin pădurea de molid pînă spre un vîrf aflat la sud de culme, apoi ajungem la o poiană alungită în direcția de mers aflată la sud de un mic vîrf (1762 m). Mai departe, coborîm ușor pe poteca largă și ocolim prin sud un vîrf de 1750 m altitudine, după care urcăm prin rariștea de molid. Drumul va ieși în golul de munte de la marginea estică a Vîrfului Mînăileasa Mică. În poiană ne permitem un răgaz pentru popas în care admirăm spre sud silueta semeață a Vîrfului Nedeia (2130 m).

Poteca se ramifică. Cea din dreapta se îndreaptă spre stîna Mînăileasa, aflată la izvoarele pîrîului Șteflea. Poteca din stînga ocolește prin sud Vîrful Mînăileasa Mică, îndreptîndu-se spre Curmătura Vidruței. Noi ne vom îndrepta direct spre Vîrful Mînăileasa Mică (1845 m) unde apar și cîteva stîncării, apoi coborîm în șaua nordică ce îl desparte de Vîrful Mînăileasa Mare. Pînă pe vîrful Mînăileasa Mare vom urca fața sa sudică, acoperită de o frumoasă pajiște subalpină. Pe vîrf vom avea prilejul să admirăm culmile din sectorul înalt al Munților Lotrului aflate la nord.


ComentariiFara comentarii
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii