"Mica Elvetie" din Apuseni - Thu, Mar 17, 2005, 11:54 am, visited 3336 times
Localitatea Arieseni va deveni cea mai mare statiune de schi din sud-estul Europei
In timp ce pentru promovarea imaginii Romaniei in exterior se cheltuiesc fonduri considerabile in ideea de a atrage investitori, strainii interesati de cea mai bogata zona schiabila din sud-estul Europei au fost blocati de chichite legislative, politicieni si birocratie tipic romaneasca. Dupa aproape un deceniu si jumatate in care toate planurile de punere in valoare a statiunii Arieseni au fost zadarnicite, lucrurile par in sfirsit sa se miste in directia buna. Dezvoltarea zonei turistice incepe in sfirsit sa prinda contur, dupa ce autoritatile au dat unda verde primului pas concret pentru realizarea statiunii dedicate sporturilor de iarna.
Comisia tehnica judeteana de amenajare a teritoriului, urbanism si lucrari publice din cadrul Consiliului Judetean Alba a aprobat marti Planul Urbanistic Zonal pentru “Domeniul Schiabil Bubesti-Poiana Virtop”. Planul urbanistic pune bazele crearii unei statiuni turistice care sa aiba o activitate intensa pe tot parcursul anului si care sa cuprinda intreaga zona a Ariesului Mare. Planurile prevad includerea intregii zone cuprinse intre localitatile Arieseni si Saua Virtop, respectiv creasta ce uneste virfurile Curcubata Mare si Mica, Piatra Graitoare, Saua Tarnita Bihorului si Pasul Virtop. Zona este una cu un cadru natural deosebit, supranumita de turistii straini “Mica Elvetie”.
Statiune moderna la Arieseni
Pe versantul nordic, care are o diferenta de nivel de aproximativ 300 de metri, urmeaza sa fie amenajate pirtii de schi si instalatiile aferente, respectiv teleschi, telegondola, telescaune, dar si restaurante cu terase sau alte dotari specifice pentru iarna. In partea superioara a domeniului schiabil vor fi amenajate doar dotarile de stricta necesitate, respectiv statiile de sosire ale instalatiilor de cablu, cazarea angajatilor, puncte salvamont, restaurante cu puncte “belvedere”, pentru a nu aglomera traseul de creasta. Zona destinata cazarii turistilor va fi amplasata pe versantul sudic, considerat ideal. Acestea se vor construi in punctele de plecare ale instalatiilor de transport pe cablu. Unitatile de cazare vor fi grupate in principal in patru puncte, respectiv Arieseni, Galbena, Bubesti si Virtop.
O zi de schiat, fara sa se repete pirtia
Potrivit planului urbanistic zonal, pirtiile sint grupate in doua zone principale, legate in partea inferioara prin traseul auto, si o pirtie de schi fond, iar in partea superioara prin traseul de creasta Galbena-Curcubata si Virtop-Bubesti, care este interesant atit iarna, cit si vara. Cele doua zone vor fi legate cu doua teleschiuri, in asa fel incit schiorii care pleaca de la Virtop sa poata ajunge la Virful Curcubata folosind trei sau patru instalatii de cablu si pirtiile aferente. Pe acest traseu, un schior care va urca cu telegondola de la Galbena poate sa schieze o zi intreaga, fara a folosi de doua ori aceeasi pirtie, pentru a ajunge la Virtop. Prin diferentierea dificultatii pirtiilor, se doreste delimitarea pirtiilor destinate schiorilor avansati de cele pentru incepatori sau copii.
Aminarile aduc pierderi
Pentru realizarea pirtiilor, CJ Alba va incerca sa obtina scoaterea terenurilor din circuitul forestier fara plata si includerea Arieseniului in prima etapa a programului “Superschi in Carpati”.
Pe de alta parte, presedintele Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel, spune ca acest for este dispus sa plateasca banii necesari in locul Consiliului Local, in cuantum de aproximativ patru miliarde lei, pentru a urgenta realizarea pirtiilor.
“Scoaterea terenurilor aferente pirtiilor din circuitul forestier trebuie urgentata. Dupa topirea zapezii trebuie sa inceapa defrisarile pentru pregatirea pirtiilor. (...) In toamna, cind terenurile vor fi gata pentru pirtie, vor trebui gasiti investitori”, a mai declarat Dumitrel. Acesta a facut referire la faptul ca, din cauza tergiversarilor, a fost depasit termenul de 1 decembrie 2004 pina cind puteau fi aduse in tara instalatii de transport pe cablu second-hand, al caror pret este de pina la 70% din valoarea reala.
Alternative pentru turisti
Pe linga pirtiile de schi, CJ Alba are in plan si alte idei de atragere a turistilor in Muntii Apuseni. Acestea vizeaza zone care nu au nici o activitate economica, dar au potential turistic si pot deveni o sursa importanta de venit pentru bugetele locale. Ion Dumitrel mai spune ca, din atractiile turistice vor mai putea face parte si sporturile nautice, pentru care va fi creata o zona pe riul Aries, iar Consiliul Judetean are banii necesari si este dispus sa-i scoata “la bataie” pentru a pune in valoare turismul din Apuseni. Pe de alta parte, monumentele naturii din Parcul Natural Apuseni pot fi folosite la practicarea drumetiei si speologiei.
Potential blocat de birocratie
Specialistii elvetieni au catalogat potentialul schiabil al pirtiei de la Arieseni ca fiind cel mai mare din estul Europei. Inginerul elvetian Heinrich Kuhn, care a proiectat mai multe pirtii de schi din Europa, a ajuns la aceasta concluzie in timpul vizitei efectuate la Arieseni in urma cu noua ani. Timp de sase luni, Kuhn a lucrat la proiectul celei mai mari statiuni din sud-estul Europei, dar acesta a fost sortit esecului din pricina birocratiei romanesti (Andi Laslau
Joi, 17 Martie 2005, Evenimentul Zilei)
Mihaela Carstea
Connections with the Mountain Guide:
The news are provided by the mentioned sources.
We take no responsability for their form and content.
