Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share

"Pestera Flacoanelor" - Vineri, 1 Iun 2007, 13:09, vizitată de 6942 ori


Ar putea deveni renumită în lume prin mulțimea de stalagmite „Burger”, „Pepsi”, „Dorna”, „Cola” sau „Golden Brau”.

În realitate, Pestera Câmpeneasa de pe platoul carstic Vascau, gazda celei mai înalte cascade subterane permanente din România, se îneaca în gunoaie. Tone de ambalaje din plastic, resturi menajere si mizerii cresc în straturi de la baza avenului, din pricina localnicilor din satele Izbuc si Calugari.
De ani de zile acestia folosesc pârul Tarinii pe post de groapa de gunoi, a carui apa varsa deseurile în aven. Uimiti de nepasarea autoritatilor, câtiva tineri ecologisti-alpinisti din Stei si Beius au realizat un film documentar. În replica, autoritatile din zona se multumesc sa dea vina pe localnici, acuzând ca implementarea unui sistem de salubrizare s-a lovit de reticenta satenilor nemultumiti de costul „ridicat” al serviciului, de circa 5 lei pe luna pe gospodarie. Însa Garda de Mediu urmeaza sa-i atinga mult mai rau la buzunar.


Calugareni fara Dumnezeu

Pârâul Tarinii, care se varsa în avenul Câmpeneasa, lung de 11 km, trece si prin Izbuc si Calugari. Faptul ca satenii îsi arunca gunoaiele în vale a fost confirmat si de primarul comunei Carpinet, de care apartin cele doua localitati. Aceasta desi aceiasi tarani declara un respect deosebit fata de izvorul de lânga Manastirea Izbuc.

„S-a ajuns în aceasta situatie deoarece toata lumea arunca gunoaiele pe unde apuca si când venea apa le ducea pe toate. Am încercat totusi sa facem ceva în aceasta privinta, sa le strângem, sa le colectam cumva. De câtiva ani am încercat implementarea unui sistem de colectare a gunoaielor împreuna cu o firma de salubritate din Timisoara, care are punct de lucru la Stei. Cam greu ne-a fost, fiindca stiti cum e cu oamenii: când e vorba sa le ceri bani se misca mai greu. Desi e vorba de 5 lei lunar per gospodarie”, a declarat primarul Gligor Tigan.

Din discutia purtata cu Ion Lolea, reprezentantul filialei Stei a firmei de salubritate Retim, reiese ca problema este departe de a fi rezolvata. „În 2001 s-a miscat ceva, dar a murit toata treaba. N-am reusit sa facem contract decât cu vreo sapte gospodarii, dar pentru acestea n-am ce face. Nu pot sa merg cu masina cu o capacitate de 30 de metri cubi ca sa colectez 3 kg de gunoi”, observa Ion Lolea. Acesta a mai explicat ca nu poate face contracte individuale cu localnicii din zona, ci doar un contract de cesiune cu Primaria. „Daca s-ar implica Primaria am fi încântati sa le ridicam gunoiul”, a mai spus Lolea.


Control oficial

Cei de la Agentia de Protectia Mediului (APM) Bihor ne-au declarat ca fenomenul nu le-a fost înca sesizat. „Avenul Câmpeneasa nu se afla pe teritoriul Parcului Natural Apuseni si nici nu are un custode, fiind sub tutela Primariei Vascau. Vom efectua un control în zona luni, 4 iunie, împreuna cu reprezentantii Garzii de Mediu”, ne-a asigurat Monika Ciupleu, seful Serviciului Implementare Politici de Mediu din cadrul APM Bihor.

Miscati de privelistea hidoasa si încetineala administratiei publice, un grup de alpinisti-ecologisti din Beius si Stei au hotarât sa realizeze un film documentar. În februarie au organizat si proiectii publice la Beius si Stei, pentru sensibilizarea autoritatilor. Însa mesajul n-a ajuns la satenii cu pricina.


Vor pe Discovery TV...

„La proiectii i-am invitat si pe reprezentantii primariilor din zona, dar n-a venit nimeni”, a declarat Lucian Frentiu, unul dintre ecologisti. Tânarul este membru al Centrului de Protectie a Mediului din Beius, în Clubul Speologic Speodava Stei si Salvamont Bihor, organizatiile care au pus umarul la realizarea filmului.

Lucian Frentiu a explicat ca în interiorul pesterii se afla o cascada înalta de 45 de metri, fiind catalogata drept cea mai mare cadere permanenta de apa din tara.

„Galeriile au o lungime totala de 1, 2 km. Galeria activa prin care trece apa se termina cu un sifon, un loc îngust unde se aduna deseurile. În acest loc, stratul de gunoaie depaseste doi metri. Focarele sunt la baza cascadei si în capatul galeriei, însa deseurile sunt raspândite prin toata pestera, chiar si pe tavan, la 10 metri înaltime”, a declarat Frentiu. Grosimea stratului de pet-uri este atât de mare încât alpinistii s-au scaldat efectiv în mormanul de flacoane de plastic.

Tinerii au ajuns la concluzia ca singura solutie pentru rezolvarea acestei probleme ar fi „profilaxia”, caci despre scoaterea pet-urilor adunate de-a lungul anilor nici nu poate fi vorba, din pricina accesului anevoios. Astfel ca soarta pesterii ramâne în mâinile localnicilor si ale autoritatilor locale.



Sebastian Kovacs JURNALUL BIHOREAN

Lucian Frențiu


Legături cu Ghidul Montan:
Muntii BIHOR - Avenul Acoperit  
Muntii BIHOR - Poiana Lumea Pierduta  
Muntii BIHOR - Capatul Drumului Forestier  
Muntii BIHOR - Cheile Garda Seaca  
Muntii BIHOR - Sesul Garzii  
Muntii BIHOR - Valea Garda  
Muntii BIHOR - Valea Garda Seaca  
Muntii BIHOR - Platoul Padis  
Muntii BIHOR - Groapa Ruginoasa  
Muntii BIHOR  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii

Știrile sunt preluate ca atare de la sursele menționate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma și conținutul lor.