Despre Alpinet

La inceputul luni martie am plecat impreuna cu Pall Endre in Grindewald, Elvetia pentru un proiect mai vechi dar nu am avut parte de conditii meteo bune, a nins foarte mult si nu am venit pregatiti cu schiuri de tura. Asa ca ne-am decis sa plecam in alta parte poate, poate o sa avem parte de vreme buna. Am ajuns in Chamonix, Franta unde dupa cateva zile de asteptare, plimbari scurte si informati la Maison de la Montagne am decis sa urcam sa facem Superculoarul din Mont Blanc du Tacul traseu despre care am auzit de la Catalin Pobega (mersi mult). Am urcat cu cabina pana la Aiguille du Midi si de acolo am mers si ne-am cazat la Refuge des Cosmiques. Acolo preturi pe masura dar asta e, ce sa faci? ne adaptam cum putem. In aceasi zi am mers pana la baza peretelui pentru o mica recunoastere iar a doua zi dupa micul dejun care este inclus in pretul cazarii am plecat spre parete. Ajunsi cu noaptea-n cap dupa ce ne-am arajat sculele am intrat in perete. Endre prima lungime de mixt M6 iar pe urma am inceput sa mergem cap scchimbat. Pe a doua lungime a venit randul meu, a fost o lungime foarte grea, mult mixt unde am luat si o trânta. Dupa astea doua lungimi a inceput si gheata, o gheata casanta, neagra si dura. Asa au urmat urmatoarele sase lungimi. Ajunsi cu bine acolo unde majoritate...

Asociatia Cetatea Brasovului   va ureaza un 2012 plin de succese si activitati sportive. Si pentru ca este un promotor al acestui soi de activitati, in primavara aceasta, v-a pregatit o surpriza: Semimaratonul Cetatea Brasovului ! IESI AFARA pe 7 Aprilie 2012 si hai la primul semimaraton montan din Brasov. 21 de km de traseu prin orasul vechi si pe potecile din jurul Brasovului asteapta sa fie strabatute in alergare de cat mai multa lume. Despre Organizator : Asociatia Cetatea Brasovului s-a infiintat in anul 2006, cu obiectivul de a promova sportul prin evenimente organizate în oraşul Brasov care se adresează publicului larg. Membrii sai fiind 30 de tineri, iubitori ai Braşovului.   Experienţa în organizarea de concursuri :  Incepand cu 2008, asociatia organizeaza in fiecare an concursul Duatlon Cetatea Braşovului , care la ultima editie a reusit sa stranga 228 participanti si s-a afiliat la circuitul Green Cup cu intenţia de a atrage în această competiţie şi sportivi de peste hotare. La startul ultimei ediţii a Duatlonului s-a aflat şi campionul mondial al circuitului Green Cup, argentinianul Juan...

Auzeam povesti cand eram mic, despre zapezi atat de mari incat erai nevoit sa sapi tunel ca sa poti iesi din casa… Oare ce s-a intamplat cu acele zapezi? La sfarsit de 2011, sfarsit de decembrie, in Bucuresti nu e pic de zapada. Pe dealurile de la tara, niciun fulg! Nu e greu sa observi schimbarea climatica din ultimii 10-20 de ani – si cu siguranta trebuie sa existe un motiv pentru schimbarea asta. Poate intr-o anumita masura suntem si noi, oamenii, o parte din motiv. Desigur, e ceva bun si in asta – autoritatile vor fi mai greu luate prin surprindere de ninsorile ce nu mai vin. Dar, daca iti doresti sa te plimbi sau sa te joci in zapada, e ceva ce poti face. Daca nu vine zapada la tine, poti merge tu la ea! Si din fericire sunt zone unde zapada este din abundenta – asa cum urma sa aflam si noi destul de uimiti in a doua zi de Craciun. Ultima aventura din an, una din cele mai importante, a fost si in 2011 o excursie de neuitat prin muntii nostri. 5 zile prin zapezile si salbaticia muntilor Vrancei, cu o traversare de la vest la est a intregului masiv. Mie imi plac traversarile de genul asta – iti ofera ocazia sa vezi mult mai mult dintr-un anumit masiv muntos decat daca ai urca sa zicem pana la cel mai inalt varf si inapoi – si atat. Iar...

În vremea legendarului campion Ingemar Stenmark, aproape fiecare adolescent a visat să devină campion de schi, ca și modelul lor, care avea același țel de viață în copilărie. În timpul carierei sale de 16 ani, Stenmark a câștigat 86 de concursuri de Cupă Mondială, a fost de 3 ori a fost campion mondial și de 2 ori campion olimpic. Stenmark a devenit celebru în timp ce purta mănuși Hestra, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care brandul a devenit cunoscut în lumea schiului, echipa națională de schi a Suediei urmând să poarte din 1975 exclusiv mănuși Hestra. Afacerea este, raportată la giganții din industrie, o mică afacere de familie, în care conducerea se implică personal în achiziția pielii și a lânii care urmeaza a fi prelucrate in fabrica proprie a familiei. Acest gen de implicare garantează controlul complet al fiecarei etape din lanțul de producție. Mănușile Hestra continuă tradiția folosirii pielii în procesul de producție, tradiție care își află rădăcinile acum trei sferturi de veac, când în mica localitate suedeză, strămoșii actualilor proprietari produceau mănuși pentru tăietorii de lemne din...

Pico del Teide (Teide Peak) Jurnal de calatorie, Am facut aceasta excursie in noiembrie 2011, impreuna cu Lidia, care a facut si pozele ce insotesc aceste note, si am ajuns pe varf intr-o miercuri, pe 16. (Pentru cursivitatea textului toate pozele vor fi adaugate la sfarsitul articolului). Excursia a fost organizata, pentru 2 persoane, printr-o agentie de turism din Bucuresti si fiind intr-o luna de iarna nu am gasit charter direct din Bucuresti pentru Tenerife ci a trebuit sa mergem prin Frankfurt, ceea ce a sporit farmecul excursiei dar evident si costul acesteia. Insula Tenerife, cea mai mare din arhipelagul Canare tine de Spania si se poate calatorii acolo ca in orice tara din Uniunea Eurpeana. Insula este in intregime vulcanica, punctul cel mai inalt constituindu-l Pico del Teide care este conul unui vulcan ce se inalta semet la 3718 m deasupra nivelului marii si care este in „amortire”, ultima eruptie avand loc in 1909, inainte de aceasta eruptii notabile fiind pe la 1700. Toata zona vulcanica Teide a fost declarata parc national de catre autoritatile spaniole si protejata in consecinta. Punctele de atractie de pe insula sunt multiple intr-adevar, insa evident cel mai important dintre ele este „the summint”, varful, pentru...

Toamna vine peste muntii Fagaras cu pasi mai grabiti decât in alte zone alpine. Asta e legea muntilor cei mai inalti. Si o vezi ca-i aici dupa galbenul ierbii ce se pregateste de jumatate de an de hibernare. Te poti multumi si cu putinele ore ale unei zile de toamna pentru a urca unul din gigantii Fagarasului. Trebuie doar sa ai la dispozitie masina care sa te duca pâna la Bâlea-Lac, urcând serpentinele Transfagarasanului Nordic, pâna la caldarea Bâlii, foarte cunoscuta pentru cel mai mare lac glaciar din acesti munti si pentru tunelul rutier ce trece pe sub creasta principal pentru a duce soseaua in partile sudice ale muntilor.Aici, langa lacul situat la 2040 metri altitudine lasi in urma zgomotul unei zile insorite, plina de agitatia trecatorilor de pe sosea si incepi sa urci asa mai voiniceste spre Piscul Bâlii, custura ascutita ce desparte valea omonima de mai putin cunoscuta si umblata Vale a Doamnei. Poteca turistica, inghesuita in scurte curbe de nivel, este insotita de marcajul cruce rosie si dupa nici jumatate de ora de tras tare din bocanci ajungi in...

DUPA  40  DE ANI Dupa o sedere de inzdravenire de 20 de zile, in august 2011,  la Ghiolul din Eforie si la Sanatoriul din Mangalia, m-am hotarat sa revad din nou Busteniul, de care ma leaga foarte multe amintiri. Impreuna cu prietenul Dinu C. am ales cazarea la Casa de Oaspeti a Patriarhiei dar cum aici preturile s-au dublat si cum cazare gasesti acum la tot pasul vom alege pe viitor Hotelul-Restaurant Magic la care, cu acelasi pret ca la maici, dar cu tot confortul, daca platesti si 40 lei pentru doua mese ai cazarea asigurata (cu rezervare din timp). Nu e de neglijat, mai ales ca aici se mananca foarte bine. Dupa un urcus de  incalzire pe Valea Jepilor (mai bine zis “Valea Gunoaielor”) si coborare cu telecabina imi vine a doua zi  ideea stranie ca dupa  40 de ani sa facem Valea Comorilor. De aceasta vale, de Claie si de Peretele cu Flori de deasupra Branei lui Raducu ma leaga multe amintiri. In Peretele cu Flori am facut multe trasee in cadrul  Clubului Metalul cu  Vali, sotia mea (din pacate a murit de inima acum un an), cu fratele ei, Dinu T.,  un sportiv exceptional (si el a murit de inima, la 31 de ani) si cu un coleg de liceu cu care am pus cortul pe Valea Comorilor unde n-ai crede ca este si loc de cort (mai bine il puneam desupra Claii...

29 iulie - 13 august 2011   De data asta suntem cinci, adunaţi care de pe unde, fiecare cu problemele lui, cu semnele lui de întrebare. Însă totul e pe planul doi, o să vedem noi ce şi cum, ne dorim de mult să ajungem pe Transalpina, aşa că ne punem de acord asupra perioadei. Apoi, după ce vin confirmările cum că fiecare are liber atunci, stabilim traseul – traversăm Apusenii, apoi Transalpina, Retezatul, din nou Apusenii. Şi ce-o mai fi să fie. Bani nu prea avem, însă bicicletele sunt puse la punct, coburii pregătiţi, iar vremea se anunţă bună, excepţie făcând primele trei zile – se anunţă ploaie. „Mâine, în jur de nouă, ne întâlnim în faţa blocului,” le dau de ştire telefonic. „Să fiţi gata.” Prima etapă se lasă cu urmări neplăcute Vineri dimineaţa, în jur de ora nouă, aşa cum stabilisem, ne întâlnim. Trei dintre noi - cu coburii încărcaţi pe biciclete. Al patrulea are a doua zi nuntă (e naş), aşa că o să ne însoţească doar o parte din drum, urmând apoi să ne regrupăm peste două zile. Al cincilea e în stand-by, în Cluj. Cu el o să ne întâlnim a doua zi, undeva lângă Gilău. OK, pornim. Ieşim repede din oraş şi o luăm către Meseş. Însă ceva nu e în regulă la...