2003-08

Dinu Mititeanu, corespondent la revista Munţii Carpaţi ...pe lângă Herculane. Căci nu am mers acolo "în" Herculane să ne tratăm "reuma"! Din fericire nu avem aşa ceva, în ciuda zilelor şi nopţilor de iarnă - nu puţine - pe creste carpatine. Am sosit la Herculane ca să plecăm de aici spre Godeanu - Retezatul Mic - Custura - Gruniu - Tulisa. Dar, după cum veţi vedea, din Retezat n-am "tulit-o" spre casă prin Lupeni ci peste Păpuşa - pe la Baleia - Pui. L-am fi jignit pe Măria Sa Retezatul dacă nu am fi intrat să-i prezentăm omagiile noastre. Dar nu puteam doar trece prin Herculane; ştiam că avem atâtea frumuseţi de văzut în zonă şi le-am dedicat - unora - 3 zile. Căci, atunci când, prin '88 sau '89, cu Radu, am parcurs traseul în sens invers, venind de la Cândetu - Straja, n-am trecut nici măcar prin Herculane; am zărit de sus clădirile staţiunii, printre copaci, căci Radu era hotărât să urmăm "banda roşie" până în gara Herculane, ceea ce am şi făcut... Mai ascultă omul şi de...

În vara aceasta, ne-am propus să revedem câteva din staţiunile şi locurile cu un însemnat potenţial turistic, situate în estul Transilvaniei şi în zona de confluenţă cu Moldova; am hotărât să începem periplul nostru la început de august, după ce vremea ploioasă şi capricioasă s-a mai domolit. Prima escală am făcut-o la Tuşnad-Băi (Tusnádfürdő - cum zic localnicii, predominant maghiari), după o călătorie de 6 ore cu trenul din Bucureşti, cu schimbare în Braşov. Revăzută după 15 ani, staţiunea de la poalele munţilor Harghita, ca multe alte locuri emblematice ale turismului românesc de altădată, s-a degradat vizibil: multe din vilele "elveţiene" de odinioară, faimoase prin arhitectură şi condiţii de cazare, au ajuns, astăzi, ruine, conferind un aspect nu tocmai plăcut staţiunii. Singurele construcţii noi, moderne, sunt casele localnicilor şi clădirile Poştei, Romtelecom şi CEC. Patrimoniul balnear-turistic se află în "cădere liberă" prin dispariţia unor obiective care...

Consemnare 25 aug.2003 Week end la riviera v. Cavnic & r. Lapus 23-24 aug.2003 Prognozate averse, pîna la 20 l/mp, desc.electrice... La ora 8 o luam spre Copalnic Manastur. Daca noaptea fusese înstelata-puzderie iar luna, firava secera cu imens halou, încercase fara a reusi sa anihileze lugubrul cartierului sporit de gîlgîitul horcait în cascade al puilor hamesiti de cucuvea, dimineata norii , chemati parca la un demiurgic, neauzit de pamînteni, ordin ostasesc, se concentrara treptat de la vest spre est, predilect asupra defileurilor vaii Cavnic & rîului Lapus. Cald, omniprezent acel miros ciudat, colbos-teluric, de seceta ofilind si zbîrcind totul, îngalbenind, aurind, în final bronzînd coroanele plopilor tremuratori, fagilor cu ramuri aplecate de prea-plinul jirului, carpenilor oplositi de-atîta samînta gata sa se desprinda si zboare fluturînd miraculos în descendente spirale înhumînde. Postate de fînate greu otavite, timpuriu cazute...

Consemnare 17 aug.2003-08-17 Sincere multumiri Politiei de Frontiera Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus, Suliguli si Comanu pt.deosebita solicitudine si amabilitate Terra mioritica -Turism pe frontiera în Mtii MM (III) v. Vaser-Suligu-Ignateasa -Toroiaga-Tiganul Parcurs 8-16 aug.2003 Vineri -8 aug. Plecam din B. Mare vineri d.m. la 18, 10 h echipati pt. aprox. o saptamîna înafara lumii dezlantuite. Am trecut pe la Politia de Frontiera Sighetu Marmatiei apoi cea din Viseu de Sus obtinînd avizul de acces în zona frontaliera, dupa ora 22 aciuindu-ne la fam. Perta în asteptarea diminetii de sîmbata, 9 aug., cînd urma sa ne îmbarcam în trenuletul ce avea sa ne duca amonte pe v. Vaser pîna la pichetul Suligu(Suliguli conf. zipzerilor viseuani). Proiectul nostru ambitios presupunea parcurgerea ultimei zone a frontierei de nord vest, de la vf. Lutoasa/Suligu (vizavi, la ucrinieni situîndu-se vf. Civcin -1756 m) pîna la limita cu jud. Suceava, aprox. obîrsia p....

Ica GIURGIU (Clubul de speologie "Emil Racovita") The Caves from Romania over 2000 m Altitude       The "Emil Racovita" caving club from Bucharest, discovered, between 1976-2003, 65 in that 67 caves situated over 2000 m altitude in Romania. Some caves discovered in Fagarasului Mountains are by national, European and word importance (see C laude Chabert, Paul Courbon - Atlas des Cavités non calcaires du monde - 1997 , too).       În 1975 se cunostea ca exista o singura pestera aflata mai sus de 2000 m înaltime.       Descoperiri numeroase, 63 la numar, au fost facute de Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, ele fiind realizate de obicei sub coordonarea subsemnatului. Aceste descoperiri au avut loc începând din 1976 în Muntii Fagarasului, începând din 1979 în Muntii Bucegi si începând din 1991 în Muntii Parâng. În afara de aceste pesteri au mai fost descoperite, de speologi de la Clubul Focul Viu Bucuresti înca doua cavitati în Muntii Retezat si, de Clubul Piatra...

www.alpinet.org www.romaniatrip.com ...

Tăul Agăţat este una dintre emblemele de neuitat ale Masivului Retezat. Mulţi îl "punctează" doar în trecere, neavând răbdarea, sau poate pentru că nimeni nu le-a spus să o aibă, să petreacă un timp mai îndelungat pe malurile lui, descoperind peisajul modificându-se rapid şi surprinzător în culoare şi profunzime, la trecerea norilor. Şi apoi, lacurile Retezatului nu sunt lipsite total de viaţă, aşa cum pretind unele lucrări ştiinţifice. Uitaţi-vă cu atenţie în apă şi veţi descoperi pe mâl urme lăsate de vieţuitoare acvatice, sau chiar le veţi vedea pe unele dintre ele, de ordinul milimetrilor la lungime. Stând pe malul lacurilor veţi putea avea ocazia să admiraţi plonjoanele la mare adâncime ale unor păsări şi desigur, în unele să vedeţi fuga impetuoasă a peştilor. Şi o să vă amuzaţi văzându-i pe aceştia din urmă că vin ca glonţul spre momelile lansate de pescari dar că se opresc la doi milimetri de ele, fără să le muşte. ...

Impresii de la Cupa Himalaya, editia a sasea. Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărnestilor - 16 august 2003

Cu numai 1768 m în vârful cel mai înalt (Grohotiş), masivul dintre Văile Doftanelor (la vest) şi Teleajen (la est) oferă bucurii de peisaj şi ascensiune pe care greşiţi dacă le ignoraţi. Daţi click pe imagine pentru a vedea versiunea detaliată. Vedere mult de la nord de Vf. Radila Mare (1490 m). foto: Ică GIURGIU (Bucureşti) ...

Vedere de pe Muntele Paltinu, spre sud. foto: Florin DINCULESCU (Bucureşti)   Uşor accesibili dinspre Săcele, Azuga sau Buşteni (pe jos, sau cu maşina şi apoi cu piciorul), oferă o creastă nebănuit de bine conturată şi mereu plăcutele surprize ale unor altitudini doar un pic mai mici de 2000 m. Perspective generoase spre opt masive montane din preajmă. Vezi revista Munţii Carpaţi nr. 27, dar nu numai numărul respectiv. ...